KorAP: Find »[drukola/base=tânără & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...268 269 270 ...343 >

8,562 matches

Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475

să-l ghicească. Pentru a-l demasca, ea recurge așadar la o mică șiretenie, la "o născocire neobișnuită", la un ultim joc al flirtului. Într-o seară, în agitația unui mare bal, când toți pretendenții obișnuiți se înghesuie în jurul ei, tânăra întreabă care dintre partenerii ei de dans din seara aceea va avea îndrăzneala să-și scrie numele pe micul ei evantai de hârtie. Nici nu apucă bine îndrăzneața noastră să lanseze provocarea, că amorezii încep să-și smulgă unul altuia

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
și, sub formă de spirit pur, "să se înalțe până la stele". Să se căsătorească? Știe foarte bine că o căsătorie nu va pune capăt contradicțiilor din sufletul său. Însăși ideea nu este pentru ea decât o altă sursă de neliniște. Tânăra își caută cu disperare sufletul-pereche hărăzit ei pe acest pământ. Visează un bărbat cu sufletul "frumos și puternic, deopotrivă nobil și generos", care să o înțeleagă și pe care să-l înțeleagă din vorbe rostite pe jumătate, abia șoptite. Însă

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
în voie... Acest "paradis înverzit al iubirilor copilărești" este atât de primitor, atât de confortabil, încât Catherine încearcă să-l recreeze și să se refugieze în el chiar dacă devenise între timp o domnișoară în toată regula. La 28 iunie 1898, tânăra de 16 ani mărturisește că profitase de faptul că mama sa "o privea și-acum ca pe o fetiță" pentru a juca fripta cu Edmond Babut, un tânăr de 25 de ani. Lăsați de capul lor, în după-amiezele ploioase cei

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
prietenei sale Lydia, o tânără "expertă a flirtului", Catherine dă frâu liber tuturor pornirilor intense, frivole și "flușturatice din sufletul său", surâzându-le tinerilor necunoscuți pe care-i întâlnește pe stradă. În aceeași lună iulie, într-un compartiment de tren, tânăra se străduiește să atragă privirile bărbaților, ferindu-se în același timp de acestea. Așezată pe banchetă, observă că doi călători aflați chiar în fața ei îi aruncă din vreme în vreme câte-o ocheadă. Foarte preocupată să-și protejeze respectabilitatea, fata

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
să nu-l vadă câteva luni la rând, "arde de nerăbdare să-l revadă". Astfel, neputând să joace nici cartea iubirii, nici pe cea a indiferenței, Catherine n-are altă soluție decât să prelungească ambiguitatea în relația cu vărul său. Tânăra stabilește cu Henri, pe care își închipuie că "îl iubește ca pe-un frate", o "cvasi-intimitate pe jumătate plină de afecțiune, pe jumătate răutăcioasă". În conversațiile cu tânărul său văr se regăsesc deopotrivă complimente, "lucruri spuse cu amabilitate" și cuvinte

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
împotrivirea trupului, Catherine ajunge până la urmă să intre în rândul lumii. Se mărită la 26 de ani "numai ca să se mărite", ca să nu ajungă fată bătrână, o perspectivă înspăimântătoare în secolul al XIX-lea. După ce respinsese avansurile lui André Bourdet, tânăra acceptă să îl întâlnească pe fratele acestuia, Édouard, la parterul locuinței cu nr. 91 de pe strada Grenelle. Catherine nu simte nimic pentru tânărul respectiv, dar neașteptata și romantica propunere o face să-și schimbe hotărârea. Îl anunță că acceptă întrevederea

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
o fac puțin pe fetișcana". Catherine mărturisește că băieții cu care flirtează o distrează. Fie pentru că sunt ei înșiși înzestrați cu un simț al umorului ascuțit, ca Edmond Babut, fie pentru că naivitatea și nevinovăția lor stârnesc hazul. Iată ce mărturisește tânăra Catherine în legătură cu André Troisier, un băiat de 15 ani îndrăgostit de ea: "E tare amuzant poate și puțin răutăcios să-l văd pe André cum mă privește cu ochii aceia și să-l încurajez puțin oh, doar puțin de tot

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
Aflată în căutarea perfecțiunii, este invadată de sentimentul copleșitor al propriei josnicii și se gândește de mai multe ori să-și curme viața. În aceste condiții, flirtul poate apărea ca un paliativ derizoriu, ca o "distracție" în sensul pascalian. Uneori, tânăra este la un pas de a-l considera o mascaradă, o comedie care stârnește mila. Așa cum afirmă în jurnal, personalitatea sa este una dublă: "nu mi se cunosc decât ideile și gusturile din afară: că iubesc cu patimă cărțile și

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
anihila angoasa, neliniștea existențială, întrebările rămase fără răspuns. Așa frivole cum sunt, flirturile Catherinei au darul de a o reconforta. Îi confirmă propria valoare, îi întăresc încrederea în sine, în puterea sa de seducție. De la un flirt la altul, observă tânăra, devine tot mai "cochetă", chiar "teribil de cochetă", în așa măsură încât ajunge să se mustre singură. Are de-acum 23 de ani, dar tot n-a ajuns "la o conviețuire cordială între cuget și trupul cel netrebnic". În schimb

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
simte "singură, fremătând de aceeași dorință pe care o făcuse să vibreze în inimile tuturor bărbaților aceia". Cea pe care a trebuit s-o trezească în ea însăși pentru a dansa, și care acum "nu mai vrea s-o părăsească". Tânăra e "însetată de-un sărut", de "două brațe" care s-o strângă cu putere. Toți nervii îi sunt întinși, "întinși și strigându-și angoasa". Prin urmare, pentru Catherine flirtul nu are numai o funcție de distracție, ci și o funcție educativă

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
fete tinere, care nu aveau nici cea mai mică bănuială că acesta suferise trunchieri extreme. După moartea sa, André Theuriet, François Coppée și Maurice Barrès au transformat-o într-o sfântă. A devenit, dacă nu o sfântă, cel puțin "o tânără neprihănită, o artistă până-n vârful unghiilor, feministă până într-acel punct dincolo de care ar fi devenit de prost-gust și dedându-se cu cumpătare beției de cuvinte și iubirilor imposibile"38. Legenda ei a fost construită și în același timp falsificată

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
asemenea, deși una lipsită de moderație. Cât despre și aveam oarecare bănuieli în această privință fata "neprihănită" și "cumpătată", nici pomeneală de așa ceva... Dacă din jurnalul ei au fost înlăturate pasaje întregi este pentru că moravurile Mariei erau cel puțin neortodoxe. Tânăra, fiica unor emigranți ruși refugiați la Nisa, apare chiar privită a posteriori ca o ființă ieșită din comun, la marginea mediului și epocii sale. Fără îndoială, acesta este motivul pentru care Marie, așa cum se întâmplă adesea cu persoanele atipice, apare

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
să mi-o sărute chiar, să mă privească de aproape în ochi, ca și cum s-ar cuveni să facă așa ceva! scrie Marie în jurnal. Nu are niciun respect pentru cei 15 ani ai mei. Slavă Domnului că mi-i respect eu". Tânăra este atât de iritată de lascivitatea partenerului său, încât va păstra ani de-a rândul o "amintire dezgustătoare" despre acesta. Totuși, de obicei aceste flirturi îi provoacă tinerei Marie o plăcere pe care nu și-o ascunde. Își începe curând

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
Marie simte nevoia de a o prelungi, de a o fixa prin intermediul scriiturii. Își povestește la ralanti sărutul lui Larderel, descompunându-l fază cu fază. Astfel, clipa cât durase acest sărut în realitate devine în jurnalul Mariei "o întreagă epocă". Tânăra face mai mult decât să-l fixeze: îl reconstruiește, îl reinventează. Cele două sărutări cuviincioase ale lui Larderel devin în închipuirea ei un singur sărut pătimaș de îndrăgostit. Influențată de romanele lui Dumas, Mariei nu i se poate tăgădui simțul

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
joc al flirtului. Așa cum subliniază Catherine Pozzi, care i-a citit jurnalul deși în versiunea trunchiată Marie "merge mai departe", chiar mult mai departe... În privința tânărului conte Alexandre de Larderel, al cărui sărut de rămas-bun îl rememorează cu atâta plăcere, tânăra nu se mărginește la a-i surâde și a-i arunca ocheade pe furiș, sau a-i adresa cuvinte cu subînțeles. Nicidecum. În nebunia carnavalului din 1877, Marie îi face o curte mai mult decât asiduă. Își înmulțește extravaganțele și

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
mult decât asiduă. Își înmulțește extravaganțele și zburdălniciile. Totul începe piano, piano, ca o glumă, ca o galanterie mascată. Însă Marie nu întârzie să grăbească ritmul. Când descoperă că Alexandre de Larderel ocupă în hotel camera învecinată cu a sa, tânăra își pierde pur și simplu capul. Îl spionează prin gaura cheii, asta atunci când nu se preface a fi confundat ușa pentru a-l surprinde în cameră. Inversând rolurile feminin masculin, îi trimite flori și nu se jenează să-l urmărească

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
Larderel, un desfrânat și un alcoolic, se înșeală asupra intențiilor Mariei. Îi atribuie fetei mult mai multă experiență decât are ea de fapt. Ca atare, îi propune fără înconjur să-i fie ibovnică. Marie se arată profund jignită, redevenind brusc tânăra îmbujorată și temătoare. Se indignează, dă înapoi, se simte umilită. La rândul său, contele Larderel rămâne perplex și deconcertat la vederea acestei candori și ingenuități regăsite dintr-odată. Nu poate face altceva decât să-și ia adio... și aventura se

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
ceea ce majoritatea fetelor din mediul său nu îndrăznesc: se lasă condusă de dorință, de spontaneitate. Dacă pentru Marie flirtul este o supapă de siguranță, el nu îndeplinește această funcție decât pe jumătate. Căci, departe de a reuși să tempereze înclinațiile tinerei, el eliberează, dimpotrivă, pornirile acesteia. Îi deschide ochii vizavi de propriile-i dorințe, o provoacă să meargă mai departe, mereu mai departe, până la granița aventurii, de la care Marie se eschivează în ultima clipă. Exaltarea pe care i-o provocase această

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
împreună cu prietenele sale, Marie, pradă unei mari emoții, face greșeala să se demaște. Descoperită, nu mai are nici un alibi. Dându-și fără îndoială seama de extravaganța gestului său și cuprinsă de amețeală la vederea bârlogului de burlac al lui Cassagnac, tânăra ajunge din nou să-și piardă complet controlul. Sare pe pat, se cocoață pe scaune, se suie pe pereți, răstoarnă argintăria din cufere. Poate se gândea că era mai bine să treacă drept o fetișcană sau drept o smintită decât

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
compară și acordă premiul întâi, cum era de așteptat, piciorușelor delicate ale Mariei, pe care nu se sfiește să le sărute de mai multe ori... Deși atras de Marie, Paul de Cassagnac sfârșește prin a se căsători cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care o amețește cu sărutări pe buze și mângâieri, necontenind în tot acest timp să-și declare dragostea frățească... Tânăra rusoaică nu este măritată

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
care îl așteaptă cu atâta nerăbdare întârzie să apară și să o izbăvească, va pune ea însăși mâna pe hățuri și va lupta cu înverșunare ca să-l cucerească. Înainte de Alexandre de Larderel și de Paul de Cassagnac, încă din 1875, tânăra încercase să-l prindă în mrejele sale pe Émile d'Audiffret, un aristocrat din Nisa a cărui familie se îmbogățise de pe urma comerțului cu postavuri. Pentru a-i capta atenția, se plimbă deghizată pe străzile din Nisa, iar apoi joacă în fața

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
și sare să-i îndeplinească și cea mai mică dorință: devorează violetele din buchetul Mariei, ba chiar și panglica de mătase a acesteia! După încheierea carnavalului, euforia Mariei mai ține o vreme. În timpul unei plimbări călare în afara orașului alături de Pietro, tânăra, îmbrăcată "într-o rochie strânsă pe tot corpul", cântă cât o ține gura un fragment din recviem. Dintr-o dată, calul ei se ambalează. Tânărul italian se repede pe urmele ei și o salvează de la o căzătură fatală. Îi declară din

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
de formă, nu de altceva". Ea joacă astfel comedia "îndrăgostitei pătrunse, îmbătate, cuprinse de inspirație, gravă și solemnă" și se distrează copios făcând-o. Însă toate acestea nu sunt de ajuns pentru a-l cuceri pe Pietro: întoarsă la Nisa, tânăra îi trimite o scrisoare care rămâne fără răspuns. Astfel, Marie jucase cu tânărul roman un joc periculos, mizând totul sau nimic și pierzând și de data aceasta. Nu doar o ocazie de a se căsători, ci și reputația. Se simte

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
prețul unor cercetări îndelungate și rod al unei experiențe ajunse la deplinătatea ei?" Dar dacă Marie știe să se arate îngăduitoare cu ea însăși, societatea din Nisa este departe de a fi dispusă să-i treacă cu vederea numeroasele indiscreții. Tânăra era complet compromisă, iar flirtul din anul următor cu Paul de Cassagnac nu va însemna decât o "pată" în plus pe reputația sa. Curând, ajunge să fie considerată o "cascadoare". I se atribuie "aventuri irevocabile". Deși cu un pas înaintea

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
urmă convențiile și normele epocii. Acea partidă prestigioasă, bogată și strălucită pe care o caută cu disperare se va dovedi imposibil de găsit. Un prinț slav pe nume Soutzo, îndrăgostit nebunește de ea, o cere în căsătorie în 1880. Însă tânăra, căreia îi displac averea lui insuficientă și inteligența mediocră, îl respinge disprețuitoare. Cuvintele pe care i le adresează sunt biciuitoare: Nu vă iubesc, așa că faceți avere, jefuiți o bancă sau mergeți acasă și zburați-vă creierii". Din 1878, înțelegând fără

Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]