7,762 matches
-
Așadar, este vorba de o propagandă inteligent orchestrată, cu scopul de a-i convinge pe boieri să-1 părăsească pe Ștefan. Mahomed al II-lea procedase la fel în 1461, când le-a făgăduit țăranilor bosnieci mai multe libertăți ca să-l trădeze pe domnul lor. Chiar dacă unii dintre boierii mari ar fi văzut în propunerile sultanului o soluție politică pentru salvarea Moldovei și ar fi fost dispuși să-1 primească pe pretendentul adus de sultan ca domn, ei n-au trecut la faptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru credința unora dintre marii boieri. Turcii, însă, în ciuda eforturilor făcute pentru a ataca Ungaria, au trimis ajutoare lui Laiotă chiar în timpul iernii, când Țepeș nu se putea bizui decât pe oastea boierească, atât de șovăielnică în fața permanentei primejdii otomane. Trădat de boieri, sau ucis de una din slugile sale, Vlad Țepeș moare la începutul lui ianuarie 1477. O dată cu el pierea, afară de zece oameni, garda pe care i-o lăsase Ștefan. Reînscăunarea lui Vlad Țepeș ne este prezentată de Matei Corvin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de luptă românească împotriva turcilor nu s-a putut realiza în secolul al XV-lea, pentru că, uneori, s-au aflat pe scaunul țării domni care n-au avut calități politice și militare deosebite, dar, mai ales, pentru că boierimea munteană a trădat mereu interesele țării și a colaborat cu turcii. Faptele voievozilor și ale boierilor trebuie să fie judecate în funcție de realitățile politice. După moartea lui Mircea cel Mare au urmat ani de lupte, care au sângerat țara în deceniile trei, patru și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Este vorba de atașamentul boierilor față de „un domn mare și bun”, de faptul că li se încălca dreptul de a-l alege ei pe domn ? Cât au ținut ei la un domn, s-a văzut în 1462, când l-au trădat pe Țepeș și au acceptat un domn pus de sultan, care aducea încetarea stării de război în schimbul achitării îndatoririlor care le avea țara față de Poartă. Când e vorba de brăileni, acestora le erau străine idealurile de politică înaltă, antiotomană. Ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ce măsură relatarea reginei este exactă. Interesant este faptul că și în Letopisețul Țării se menționează că au fost luate cetățile și au ars țara, dar fapta îi aparține lui Vlad Călugărul, pe care Ștefan l-a pus în scaunul Munteniei. Trădându-l pe Ștefan și cu ajutor turcesc, Vlad Călugărul a luat cetățile, dar care cetăți, nu se spune. Despre o urmărire a lui Țepeluș până la Dunăre nu se menționează nimic în scrisoarea regelui. Este greu de imaginat că regele ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
supunem poruncii sultanului, fie să ne omoare, fie să ne lase liberi”. Spunând acestea, ei au predat cetatea în ziua de miercuri” (15 iulie 1484). Pe temeiul unor asemenea mărturii se poate afirma că unul dintre pârcălabii cetății Chilia a trădat. Acest fapt i-a făcut pe unii istorici să considere că succesul lui Baiazid în 1484 se datorează trădării, vinovații fiind boierii moldoveni cărora nu le convenea domnia autoritară a lui Ștefan cel Mare. În felul acesta se găsea o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan a zăcut printre morți așa cum se arată în Cronica moldo-germană.” Alexandru Boldur, un adversar tenace al tezelor formulate de Barbu Câmpina în legătură cu domnia lui Ștefan cel Mare, ajungea, în mod surprinzător, la concluzia că la Șcheia, domnul a fost trădat de boieri. După opinia acestui autor, când are loc bătălia de la Șcheia, în Moldova erau doi domni: Ștefan și Hronodă vodă. Acesta din urmă a câștigat bătălia. Acest lucru s-a datorat faptului că în 1486 are loc „o adevărată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poate să-și imagineze cum se desfășura o luptă. Autorul scrie că Hronoadă câștigă bătălii. Dar, în loc să acționeze cumva, Hronoadă stă de o parte a câmpului de luptă și privește. În Istoria României s-a scris că boierii l-au trădat pe Ștefan și au trecut de partea lui Hronoadă. Autorul cronicii infirmă o asemenea ipoteză, din moment ce, la prânz, boierul Purice a mers călare, pe câmpul de luptă, să-l caute pe Ștefan. Așadar, Hronoadă câștigase bătălia - iar cronicarul știa acest
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
public și-i șoptește că a câștigat bătălia! -, după care îi retează capul. Un scenariu mai încâlcit și mai idiot nu se putea imagina ! Afirmațiile lui Alexandru Boldur nu rezistă unei analize atente a faptelor. Dacă boierii l-ar fi trădat pe Ștefan, nu aveau decât să treacă de partea lui Hronoadă. Ridicându-se dintre morți, Ștefan nu mai avea cum să-l înlăture pe Hronoadă. Ori, un boier, Purice, îl caută pe Ștefan și alt boier, Pântece, îl prinde și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi stăpânit. Călărețul îl îndeamnă într-o parte și calul țâșnește în alta sau, cum zice Ureche, „calul a luat-o la vale”. La Șcheia nu poate fi vorba de trădare. Cronicarul neamț știa că, la Baia, Ștefan a fost trădat. Să nu fi aflat ce s-a întâmplat la Șcheia, un eveniment care s-a produs mult mai aproape de momentul în care își scria cronica ? La trei săptămâni după bătălia de a Șcheia a murit Maria, sora Domnului, soția lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la disperare.” Regele a fost de părere că trebuie să meargă direct spre cetatea Sucevei, bizuindu-se pe forța armatei sale. După opinia lui Fr. Papée, regele s-ar fi bizuit și pe faptul că mulți moldoveni l-ar fi trădat pe Ștefan, dar documentul, pe care se bazează o asemenea afirmație, menționează doar „câțiva” moldoveni care s-ar fi supus regelui. După consiliul de război ținut după trecerea Nistrului, oastea polonă și-a început deplasarea spre Moldova. Itinerarul armatei polone
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vrei, du-te, învinge-l, iar cetățile și toată țara lui îndată vor fi în mâinile tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii îl vor trăda pe Ștefan. P. P. Panaitescu, dându-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de poloni. Sunt simple
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii îl vor trăda pe Ștefan. P. P. Panaitescu, dându-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vornicul, cel mai însemnat dregător, atunci când sfatul capătă o organizare temeinică, apare în Sfatul Domnesc de până la Ștefan cel Mare undeva, la sfârșitul listei dregătorilor. Încât lipsa unor boieri sau prezența altora în anumite documente nu înseamnă neapărat că au trădat, că s-au opus puterii domnului. În documentul din iunie 1433, actul de închinare al lui Iliaș față de regele Vladislav Jagiello, apar 27 de dregători. Majoritatea lor făcuseră parte și din Sfatul lui Alexandru cel Bun și al lui Iliaș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare. Argumentele, pentru a susține o asemenea ipoteză, erau reprezentate de salvconductele date Mihului logofăt, care s-a refugiat în Polonia, când Ștefan s-a urcat pe scaunul Moldovei. De asemenea, faptul că Isaia vornic, cumnatul domnului, care l-a trădat în lupta de la Baia și nu a putut fi pedepsit decât peste câțiva ani, era o dovadă că Ștefan nu și-a putut impune autoritatea datorită opoziției boierilor. Povestea cu Isaia a căzut în momentul în care s-a dovedit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nu a putut fi pedepsit decât peste câțiva ani, era o dovadă că Ștefan nu și-a putut impune autoritatea datorită opoziției boierilor. Povestea cu Isaia a căzut în momentul în care s-a dovedit că la Baia a trădat un vornic, dar nu Isaia, ci Crasnăș. În ceea ce privește salvconductele date Mihului logofăt, ca și boierilor, care au pribegit cu el în Polonia, ele nu constituie o dovadă a slăbiciunii domniei: Ștefan nu a dat acele salv-conducte la presiunea marilor boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trădarea unor boieri din cauza severității sale. Sau, se poate spune, mai aproape de realitate, din cauza spiritului său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei din 1467. La lupta de la Baia, Crasnăș comandă unul din cele trei corpuri de oaste care trebuia să atace Baia, urmând cele trei căi principale care duceau în centrul târgului. A trădat, convins că cel care va obține victoria va fi regele Ungariei. S-a înșelat, nu a mai avut timpul să ajungă în tabăra regelui, pentru a se închina pretendentului, pe care acesta îl aducea pe tronul Moldovei. Iar pentru că domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și boierii care au trădat alături de el. La 17 august 1461, scrie în document, ”au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, Petrișor, fiul lui Galin, și s-a pârât cu Luca Pârcălăbescul pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și boierii care au trădat alături de el. La 17 august 1461, scrie în document, ”au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, Petrișor, fiul lui Galin, și s-a pârât cu Luca Pârcălăbescul pentru satul Fârloeștii di pe Tazlău... [și] ...s-au sculat sluga noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Constantiniu considera că, după 1436, domniile asociate din Moldova ar reprezenta un stadiu al fărâmițării. Datorită marelui lor domeniu, Constantiniu i-a comparat pe boierii Craiovești cu marii duci din Franța, de exemplu cu Carol Temerarul. Și Crasnaș, care a trădat la Baia, era comparat cu Carol Temerarul. Comparația este totuși puțin forțată. Boierii noștrii nu se pot compara cu nici un duce sau conte francez, necum cu Carol Temerarul. Ducatul acestuia se întindea de la Mâcon, cetatea din sud-estul comitatului burgund, supus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare a avut grijă să numească în Sfat oameni în care a avut încredere. S-a înșelat în două cazuri: vornicul Crasnăș și alt vornic, cumnatul său, Isaia. A tăiat capul celor doi și a celor care au trădat sau au uneltit alături de ei, iar după cum scria Ureche, uneori, chiar la masă fiind, domnul nu ezita să reteze capete. O ipoteză, lansată recent de Neagu Djuvara, omul care și-a petrecut mai toată viața departe de țară, având mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu a mai fost ales si 7 7 reales ca Nicolae Ceausescu, ci, s-a autoproclamat, nu va face decât să-si propună instaurarea unei ”democrații de cumetrie”, așa cum îi plăcea să se numească perioada postdecembristă. Pe Ceaușescu l-au trădat în primul rând securiștii, care n-au mai răspuns la comenzile sale și la Directivele de Partid. Nici Armata nu-i va mai fi loială, mai ales după moartea generalului Milea, ministrul Apărării. Singurii care i-au rămas fideli au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic, pe care aici îl va parcurge Țugunea. Calul se află în posesia răului în ipostaza lui superlativă: e călărit de zmeul mezin. Apariția așteptată este decodată imediat de eul narator, trădând un ochi cunoscător, în faza avansată a inițierii, când se produce iluminarea: „numai iată că se ivi și zmeul, ca un nor gălbui, luminându-se din ce în ce, și călare pe calul minunat, care-n spate avea o peatră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroul acestor texte conține explicația pentru abilitățile ieșite din comun ale perechii cal-călăreț. Cerul unde apare voinicul înainte de a înfăptui gesturile magice reprezintă spațiul privilegiat al zeilor și al eroilor trecuți prin „rituri de ascensiune celestă”. „Intrarea în scenă” singură, trădează așadar, natura superioară, în sens transcendental, a tânărului, iar textul ce urmează nu face decât să dezvolte și să exemplifice această trăsătură. „Simplul fapt de a fi «înalt», de se afla «sus», echivalează cu a fi «puternic» (în sensul religios
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]