7,316 matches
-
locul doi după Elveția, după performanța politicilor de mediu ale țării. În Letonia au fost înregistrate circa 27.700 de specii de floră și faună. Între speciile de animale sălbatice des întâlnite în țară se numără căprioara, mistrețul, elanul, râsul, ursul brun, vulpea, castorul și lupul. Specii periclitate în alte țări europene, dar des întâlnite în Letonia sunt: barza neagră ("Ciconia nigra"), cârstelul de câmp ("Crex crex"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoarea cu spatele alb ("Picoides leucotos"), cocorul ("Grus grus
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
se reiau. In săptămâna dintre Crăciun și Anul Nou, în toate satele cetele de flăcăi se prepară pentru "urat", sistem complex de datini și obiceiuri. Pe înserat, în ajunul anului care se pregătește să se nască sunt așteptați să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuții", "Malanca", "Jienii", "Mascații" etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociații rituale dintre animale și cultul cvasiuniversal al soarelui. Există și un cuvânt
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
principal în regiunile Tesalia, Macedonia Centrală și Tracia. Ele constituie regiuni economice-cheie, fiind printre puținele zone cu terenuri arabile. Specii marine rare, cum ar fi focile și trăiesc în mările din jurul Greciei continentale, în timp ce densele sale păduri sunt habitat pentru ursul brun, râsul, căprioară și capră sălbatică. Clima Greciei este în principal cu ierni blânde și umede și cu veri uscate și călduroase. Acest tip de climă este prezent în toate zonele de coastă, inclusiv în Atena, în Ciclade, Dodocaneze, Creta
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Kalevala, precum Ilmarinen, Sampo, Lemminkäinen ori Pohjola. În prezent, un profesor și-a propus să scrie o alternativă a Kalevalei reanalizând materialul original cules de Lönnroth și punând accentul pe aspectele șamanice în care credeau strămoșii, în special pe mitul ursului, stăpânul temut și venerat al nordului.
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
ostilă , Siberia este totuși una dintre cele mai bogate regiuni de pe planetă în resurse (petrol, gaze naturale, terenuri agricole, aur, diamante, argint, cupru, zinc, nichel, cobalt), vegetație bogată în păduri de pini și o fauna alcătuită din cerbi, elani, leoparzi, urși și tigri siberieni. Însă istoria Siberiei este și mai bogată decât credem chiar dacă nu prea este mediatizata. Preistoria Siberiei este marcată de o varietate de descoperiri arheologice ce indică existent unor civilizații și culturi. Conform cercetariilor privind genealogia genetică, primii
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
Numele poate veni din maghiară, de la "hat-szék", adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca „districtul celor șase scaune”, ori de la "hát-szeg", „cetatea de pe vârful din spate”. O altă ipoteză: "harszoc" ar veni de la cuvântul "hârs", care în limba cumană înseamnă „urs”. Unul din stareții mănăstirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585-1605) Mitropolit al Transilvaniei. Părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al mănăstirii pentru că, timp de 41 de ani cât a fost stareț și, apoi
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
cu numele de Chirschowa, Hirsowe, Kersova, iar în secolul al XIX-lea, Hirsowa. În secolul al XVII-lea celebrul călător Evlia Celebi, care a vizitat localitatea, preciza că numele vine din expresia odovan "hîrs geliyor" care se traduce prin "vine ursul (hârs) din șes (câmpie)." Vorbele acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortificației. Apărătorii cetății au folosit piei de urs pentru a-i speria pe turci. Atunci sultanul a strigat; "Odovan hîrs geliyor!" , pecetluind astfel numele acesteia. Cetatea este
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
Celebi, care a vizitat localitatea, preciza că numele vine din expresia odovan "hîrs geliyor" care se traduce prin "vine ursul (hârs) din șes (câmpie)." Vorbele acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortificației. Apărătorii cetății au folosit piei de urs pentru a-i speria pe turci. Atunci sultanul a strigat; "Odovan hîrs geliyor!" , pecetluind astfel numele acesteia. Cetatea este distrusă în epoca marilor invazii și refăcută tot de atâtea ori. Sunt atestate reconstrucții din timpul împăraților Constantin cel Mare și
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
cei mai bătrâni copaci din lume, între care se numără Pinul lui Baikușev și stejarul din Granit. Flora cuprinde peste 3.800 de specii din care 170 sunt endemice și 150 sunt în pericol. Fauna este reprezentată în principal de ursul brun și de șacal, în vreme ce râsul și acvila de câmp au populații reduse, dar în creștere. Bulgaria este o democrație parlamentară în care puterea executivă stă în mâinile primului ministru. Sistemul politic are trei ramuri—legislativă, executivă și judecătorească, dreptul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna. Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle. Alături de păduri și pășuni o bogăție deosebită o reprezintă apele. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
pietrișuri și nisipuri. Din Dealul Curmăturii Criștiorului, prin culmea principală care trece din Dealul Mare prin Dealul Murgului, Dealurile Izbucului până la Dealurile Vașcăului se prezintă sub forma unui lanț de culmi deluroase, între care amintim: Ronțaru (910 m - Colești), Cicera Ursului (900 m - Câmp), Merișor sau Porceasa (900 m - Câmp-Moți), Vf. Runcului (860 m - Briheni), Măgura Osoiului (620 m - Vașcău). Depresiunea Beiușului este un rezultat al afundării formațiunilor de tip carpatic din partea de vest a Munților Apuseni. Văile sunt largi și
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
m altitudine) îi sunt specifice: gorunul ("Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
În împrejurimi sunt și unele monumente de arhitectură populară, monumente ale naturii, biserici din lemn: bisericile din lemn de la Fânațe, Rieni, Brădet; numeroase peșteri: Peștera de la Fânațe, peșterile din zona izvoarelor Crișului Negru, Porțile Bihorului, peșterile de pe Valea Sighiștelului, Peștera Urșilor de la Chișcău, Peștera de la Câmpeneasa (Izbuc). Se află la o distanță de 3,5 km de orașul Vașcău, situată la cca. 100-150 m de ultima casă din Izbuc; traseul este accesibil cu mașina până la un anumit punct, după care se
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
și Dino Merlin. De pe vremea regatului Iugoslaviei, Bosnia a căpătat o tradiție cinematografică solidă; numeroși cineaști bosniaci au devenit celebri pe plan internațional și au fost laureați ai mai multor distincții, de la Premiul Academiei Americane până la Palme d'Or și Ursul de Aur. Printre regizorii și scenariștii bosniaci se numără Danis Tanović (cunoscut pentru filmul "No Man's Land", câștigător al Premiului Academiei Americane și al Ursului de Aur în 2001), Jasmila Žbanić, Hajrudin Krvavac-Šiba, Mirza Idrizović, Aleksandar Jevđević, Ivica Matić
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
laureați ai mai multor distincții, de la Premiul Academiei Americane până la Palme d'Or și Ursul de Aur. Printre regizorii și scenariștii bosniaci se numără Danis Tanović (cunoscut pentru filmul "No Man's Land", câștigător al Premiului Academiei Americane și al Ursului de Aur în 2001), Jasmila Žbanić, Hajrudin Krvavac-Šiba, Mirza Idrizović, Aleksandar Jevđević, Ivica Matić, Ademir Kenović, Benjamin Filipović, Jasmin Dizdar, Pjer Žalica, Dino Mustafić, Srđan Vuletić, Aida Begić, printre mulți alții. Bosnia și Herțegovina a dat lumii numeroși sportivi. Mulți
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
70% din suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrul coreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarul, teiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele, fazanii etc. Clima este temperată cu precipitații bogate în timpul verii și ierni care pot fi foarte friguroase. În Seul, temperatura medie a
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrul coreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarul, teiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele, fazanii etc. Clima este temperată cu precipitații bogate în timpul verii și ierni care pot fi foarte friguroase. În Seul, temperatura medie a lunii ianuarie
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
Chinei. China are peste 32.000 de specii de plante vasculare, și este casa la o varietate de tipuri de păduri. Pădurile de conifere reci predomină în partea de nord a țării, susținând specii de animale, cum ar fi elanul, ursul tibetan, împreună cu peste 120 de specii de păsări. Pădurile mai puțin înalte de conifere umede pot conține desișuri de bambus. La altitudini montale mai înalte se întâlnește ienupărul și tisa, bambusul fiind înlocuit de rhododendron. Pădurile subtropicale, care predomină în
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
de bună calitate, opiul indian conține șapte unități, iar cel turcesc doar șase, în timp ce opiul macedonean conține 14 unități de morfină și este unul dintre cele mai de calitate opiuri din lume. Fauna din pădurile macedonene este abundentă și include urși, mistreți, lupi, vulpi, veverițe, capre negre și cerbi. Râsul se găsește și el, dar foarte rar, în munții din vestul Macedoniei, în timp ce cerbii se găsesc în regiunea Demir Kapija. Păsările de pădure sunt reprezentate de , , cocoșul de mesteacan, vulturul imperial
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
un nou ciclu. Rasa de câine ciobănesc din Munții Šar este cunoscută în întreaga lume sub numele de (ciobănesc iugoslav). Măsoară circa 60 cm la greabăn și este un luptător curajos și feroce, care poate fi chemat să lupte cu urși sau cu lupi în apărarea turmelor. Šarplaninec se trage din câinele ciobănesc al vechilor epiroți, "molossus", dar Šarplaninec a fost recunoscută ca rasă de sine stătătoare abia în 1939 sub numele de „ciobănesc iliric”, iar din 1956 a primit denumirea
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
mare rozătoare din lume. Mai mult de jumătate dintre speciile de păsări și mamifere din Venezuela se găsesc în pădurile amazoniene, la sud de fluviul Orinoco. Se găsesc de asemenea și 254 specii de reptile. Printre speciile amenințate sunt: jaguarul, ursul cu ochelari, condorul, lamantinul și sticletele (Carduelis cucullata). Venezuela are o economie de piață a cărei bază este extracția și rafinarea petrolului pentru export și consumul intern. Acesta este a patra mare economie din America Latină, după Brazilia, Mexic și Argentina
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
apropiată bizonul american. De asemenea are păr mai scurt decât acesta. Zimbrii sunt pe cale de dispariție. Zimbrii trăiesc în păduri, având foarte puțini dușmani naturali; există doar câteva relatări din secolul al XIX-lea încoace despre atacuri din partea lupilor și urșilor. Zimbrul este ierbivor. Zimbrii trăiesc 28 de ani în captivitate, dar în sălbăticie trăiesc mai puțin. Pot avea pui la vârste între 4 și 20 de ani la femele și între 6 și 12 ani la masculi. Teritoriul zimbrilor poate
Zimbru () [Corola-website/Science/297420_a_298749]
-
furnizate de Agenția Europeană de Mediu, teritoriul Albaniei poate fi împărțit în trei ecoregiuni: pădurile de foioase ilirice, pădurile de amestec din Munții Pindului și pădurile de amestec din Alpii Dinarici. Pădurile găzduiesc o gamă largă de mamifere, inclusiv lupi, urși, mistreți și capre negre. Râșii, pisicile sălbatice, jderii și dihorii sunt rare, dar trăiesc în unele zone. Există circa 760 de specii de vertebrate în Albania. Printre acestea, se numără 350 de specii de păsări, 330 de pești de apă
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]