KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...268 269 270 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

directă a evenimentelor sau acțiunilor (văd că vine - percepție indirectă vs îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială": (i) verbul din subordonată este condiționat semantic de verbul de percepție (verbul subordonat trebuie să fie în acord cu sfera semantică a verbului din matrice): L-a auzit intrând/*înroșindu-se; (ii) condiția de simultaneitate, conform căreia timpul predicației din matrice trebuie să fie identic cu timpul predicației subordonate. 120 Vezi și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială": (i) verbul din subordonată este condiționat semantic de verbul de percepție (verbul subordonat trebuie să fie în acord cu sfera semantică a verbului din matrice): L-a auzit intrând/*înroșindu-se; (ii) condiția de simultaneitate, conform căreia timpul predicației din matrice trebuie să fie identic cu timpul predicației subordonate. 120 Vezi și supra, nota 6. Pentru italiană, vezi discuția construcțiilor la Guasti (1993

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-l pe Luca' (PRC); (c) ptg. Hoo sentii Maria a cantà 'Am auzit-o pe Maria cântând' (PIC). Într-o notă, Felser (1999: 245, nota 19) menționează și situația românei - utilizarea gerunziului în locul construcțiilor semnalate mai sus. Autoarea precizează că verbele care apar ca subordonate verbelor de percepție desemnează evenimente stage-level, respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ptg. Hoo sentii Maria a cantà 'Am auzit-o pe Maria cântând' (PIC). Într-o notă, Felser (1999: 245, nota 19) menționează și situația românei - utilizarea gerunziului în locul construcțiilor semnalate mai sus. Autoarea precizează că verbele care apar ca subordonate verbelor de percepție desemnează evenimente stage-level, respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Într-o notă, Felser (1999: 245, nota 19) menționează și situația românei - utilizarea gerunziului în locul construcțiilor semnalate mai sus. Autoarea precizează că verbele care apar ca subordonate verbelor de percepție desemnează evenimente stage-level, respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea completivelor cu complementizatorul că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea completivelor cu complementizatorul că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire > îl văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea completivelor cu complementizatorul că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire > îl văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă un act de voință: voleo cantare > vreau (a) cântare > vreau a cânta > vreau să cânt. 121 Vezi Cornilescu (2003

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire > îl văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă un act de voință: voleo cantare > vreau (a) cântare > vreau a cânta > vreau să cânt. 121 Vezi Cornilescu (2003: 383-384) pentru argumentele aduse în sprijinul fiecărei intepretări. Importante sunt testele de substituție, posibile pentru ambele intepretări: Ioana l-

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
535), unde se menționează că "percepția prezentată punctual preferă gerunziul durativ ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
punctual preferă gerunziul durativ ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
2000) pentru franceză. 128 Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics Club, 1965. 129 Se disting deci două prepoziții to ʻlaʼ: una cu sens de localizare/distanță, cealaltă cu sens direcțional. 130 Verbul este glosat ca "a-și îndrepta ochii sau (despre ochi, privire) a se îndrepta spre cineva sau spre ceva pentru a vedea" (DLR, s.v. privi). Componenta direcțională a sensului nu înseamnă încă că actul perceptual "reușește" și că entitatea este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
preluate din DLR, tomul VIII, partea a III-a, s.v. privi. 132 Gheorghe (2009: 83) arată că, în astfel de situații, cele două categorii vide "se susțin prin coreferențialitate, formând un tip de anafore zero, de tip asociativ". 133 Singurul verb care selectează ca argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-a, s.v. privi. 132 Gheorghe (2009: 83) arată că, în astfel de situații, cele două categorii vide "se susțin prin coreferențialitate, formând un tip de anafore zero, de tip asociativ". 133 Singurul verb care selectează ca argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se susțin prin coreferențialitate, formând un tip de anafore zero, de tip asociativ". 133 Singurul verb care selectează ca argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică are reflexe în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică are reflexe în plan sintactic, remarcându-se că verbele de percepție intențională (a privi, a asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică are reflexe în plan sintactic, remarcându-se că verbele de percepție intențională (a privi, a asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin GComplcă. Structura [verb de percepție + GComplcă] a fost interpretată ca exprimând percepții

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]