7,044 matches
-
serie de structuri și reacții emoționale de diferite tipuri, de expresii emoționale dintre care unele sunt înnăscute și identice la toți oamenii, iar altele sunt dobândite prin învățare, imitație și chiar convenționalizare. Afectivitatea este trăită în plan subiectiv ca o vibrație concomitent organică, psihică și comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
o vibrație concomitent organică, psihică și comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
Radu Sergiu, N. Topor, Dem. Urmă...), care „anticipau” pe hârtie viitorul profesiei lor. Spre deosebire de dânșii, doctorul Stănescu lăsa să pătrundă în medicină nu doar biocibernetica și „electrobiologia” (un „bioendoscop” pentru vizionarea pe dinăuntru a trupului omenesc, un „laringostroboscop” care amplifică vibrația corzilor vocale ale persoanelor în comă, pentru a le citi gândurile), ci și elemente de medicină alternativă pe bază de meditație și de autosugestie, ceea ce era, în epocă, o inițiativă curajoasă. Sorin Stănescu a mai publicat în colecția „Povestiri științifico-fantastice
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
rector. Simultan, între anii 1957-1974 și 1976-1984 a fost șeful catedrei de mecanică a Facultății de Mecanică. În 1972 a fost distins cu titlul de profesor emerit. În domeniul cercetării științifice a abordat probleme de mecanică generală și analitică, ciocniri, vibrații, percuții, zgomote și influența lor asupra organismului uman. Lucrările sale reprezentative sunt „Sisteme vibropercutante” și „Systemes dynamiques à interaction percutantes”. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 și a făcut parte din mai multe societăți științifice internaționale
Gheorghe Silaș () [Corola-website/Science/307151_a_308480]
-
oferă suficientă energie pentru a încălzi casele și a genera electricitatea necesară unui oraș de mărimea Londrei. Din când în când, Grimsvötn își depășește această simplă atribuție de furnizor de energie. Pe data de 29 mai 1983, seismografele au înregistrat vibrații ce au zguduit întregul ghețar. Un pilot raporta că vulcanul a erupt prin pătura de gheață și apă, formând un nor la înălțimea de 8 km deasupra ghețarului și o gaură în stratul de gheață, creând astfel un crater plin
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
observat partenogeneza, un proces în care din ouăle nefertilizate se dezvoltă embrionii. Reproducerea sexuală se realizează prin transferul unui spermatofor de la mascul la femelă. Copularea, spre deosebire de alte arahnide este complexă. Masculul își găsește femela cu ajutorul unui amestec de feromoni și vibrațiilor. Împerecherea începe cu un dans, cei doi încleștându-se cu pedipalpii. Ritualul poate implica și alte comportamente: „sărutul” cheliceral, injectarea a unei cantități mici de venin în pedipalpii femelei sau pe marginea prosomei ei, ca un mijloc pacificator. Când masculul
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
în vederea nocturnă. Unele specii din familia Haplogynae au 6 ochi, Tetrablemma - 4; Caponiidae - 2 ochi. Suprafața corpului este acoperită cu numeroși perișori senzitiv, numiți trihobotrii, densitatea lor este mai mare pe pedipalpi. Trihobotriile au rolul de organe tactile, recepționând orice vibrație a pânzei, solului sau curenții de aer. De asemenea, păianjenii pot percepe și oscilațiile temperaturii și presiunii aerului. Funcția olfactivă (chemorecepția) îndeplinesc organele liriforme (orificii microscopice în cuticulă), dispuse pe toată suprafața corpului. Pentru a asigura creierul cu informații din
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
masculii din gen. "Latrodectus" (Văduva neagră) după acuplare , benevol, sunt mâncați de femelă. Masculii din diferite specii au metodă proprie de a "cuceri" femela. Majoritatea masculilor posedă feromoni, datorită lor ei "seduc" femela. Pentru masculii păianjenilor țesători o importanță au vibrațiile precise al pânzei produse de aceștia, deoarece un pas făcut din greșeală și femela poate confunda mirele cu prada. Masculii păianjenilor vagabonzi, vânători activi, ating într-o anumită manieră corpul femelei, astfel ei o seduc. Masculii din familia Salticidae sunt
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
prindă insecte diferite în aceeași zonă. De exemplu, cu ajutorul pânzelor orizontale se prind insecte săritoare sau care zboară printre vegetație scundă, cu ajutorul celor verticale insecte cu zbor orizontal. Păianjeni ce construiesc plase au vedere slabă, dar sunt extrem de sensibile la vibrații firelor pânzei. Păianjenul de apă, "Argyroneta aquatica", construiește din mătase clopote submarine, umplute cu aer. Aici el consumă prada, năpârlește, are loc împerecherea și creșterea puilor. Își petrece aproape întreaga viață în cadrul clopotului, părăsindu-l pentru a prinde prada, a
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
termoreglare, reprezintă un exces de mătase care este utilizată în așa fel sau nu are nicio funcție practică, având mai degrabă un rol estetic. Ipoteza cea mai nouă presupune că aceste structuri au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației intense. Unii cred prin decor femelele comunică masculilor că sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
un clasic al muzicii fusion timpurii. Piesa de început, Milky Way, folosește o tehnică în care corzile pianului sunt făcute să cânte nu de către ciocănelele din interiorul acestuia, ci de saxofonul soprano al lui Shorter, care, cântând notele respective, provoca vibrații rezonante în corzile pianului. În anul următor, cel de-al doilea album al trupei , I Sing The Body Electric, prezintă prima lor utilizare a electronicii dincolo de claviatura electrică (un sintetizator și efecte de sunet au fost folosite). O parte a
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]
-
1945 se stabilește definitiv la Oradea, unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale. "„Un bloc de piatră se înalță în fața mea. Silueta lui perpendiculară așteaptă mută să o desfac din indiferența paralelelor, să-i frîng planurile și vibrațiile pasiunilor și suferințelor omenești, în valuri de lumină care să pătrundă în ochii tăi”." 1928-1930 - Monumentul Eroilor Aerului în colaborare cu Lidia Kotzebue. 1932 - "Reliefurile portalului Ministerului de Justiție" în colaborare cu arhitect Constantin Iotzu (bronz) - pentru care a fost
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
intens fizionomia personajelor a folosit în cromatica sa mult ocru, brun roșcat și cărămiziu, fapt pentru care unele din operele lui ajung la o stridență vizuală supărătoare. El nu a cultivat ca formaliștii culoarea în scopul culorii, ci pentru proiectarea vibrației și a atitudinilor umane; în faza a doua a carierei sale putându-se observa o predominanță a coloritului discret. Picturi importante, care definesc opera lui Băncilă sunt: "Secerișul (1927), , , Întoarcerea de la câmp, Culesul porumbului, , Întoarcerea cosașilor, La ghilit pânza, Cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
nivel scăzut al activității cerebrale, acest fapt având potențialul de a favoriza relaxarea și creativitatea, conform estimării cercetătorului Julio Perez, de la Universitatea din Sao Paolo, din Brazilia. Mantra în meditație este o inducție asupra corpului uman ce se folosește de vibrații sonore pentru a crea o alterare a câmpului magnetic al individului. Totul în mantra este doar o succesiune de cuvinte. Acestea pur și simplu creează o gândire care permite rezolvarea oricărei probleme pe care persoana le are. Dacă de exemplu
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
1983. „Piesa impune; deține în ea o largă forță de propagare. Are densitate ideatică; pune în cauză chestiuni de filozofie istorică; așază problema noastră națională în context european; imprimă lucrurilor, în afara conținutului lor actual și încărcătura acestora de istorie; dă vibrației patriotice înălțime și demnitate gânditoare.”, Ion Zamfirescu, Antologie a dramei istorice românești, Editura Eminescu, București, 1986. • Apullum, Studioul de radio Cluj-Napoca, 1978 „Apullum” este „o piesă istorică” în care se concentrează esențial trecerea unui popor prin altul, așa cum se întrepătrund
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata”. Despre "Laborator spațial" scrie Radu G. Țeposu în "Istoria tragică & grotesca a întunecatului deceniu literar nou", 1993 (p. 77) remarcând „acele fulgerări lirice care prind, în mișcări rapide, încordări autentice, vibrații ale unei sensibilități ulcerate: „cum/poți/să/visezi/moartea/cînd/sufletu-i/dominat/de frica?” ("cum poti")” Tradus în: Franța, Germania, Elveția, Italia, S.U.A., Canada, Spania, Șerbia Nicolae Manolescu ("Argeș", 3/1981); Laurențiu Ulici ("România literară", 23/1983); Nicolae Oprea
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
Biserica "Sf. Simion" au semnalat faptul că Turnul Roșu este un obiectiv cu risc ridicat de prăbușire în caz de cutremur. Acest risc se accentuează ca urmare a trepidațiilor produse de autovehiculele care circulă chiar pe la baza turnului, precum și a vibrațiilor de rezonanță produse de sunetul clopotelor. Biserica "Sf. Simion" din Suceava are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălțime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. Lăcașul de cult are ferestre cu deschideri
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
brevetul privind un "aparat de înregistrare grafică a sunetului". Dispozitivul său se compunea sistem cu o pâlnie metalică, care la partea îngustă avea fixată o membrană sau diafragmă din mică, pe care era fixat un ac îndoit în unghi drept. Vibrațiile diafragmei de mică ca efect al reacției vibrațiilor acustice exterioare, făceau ca acul să vibreze,cea ce determina acul să miște în stânga sau dreapta. Această mișcare făcea unele semne pe un tambur de hârtie pe care era depus un strat
Édouard-Léon Scott de Martinville () [Corola-website/Science/308473_a_309802]
-
sunetului". Dispozitivul său se compunea sistem cu o pâlnie metalică, care la partea îngustă avea fixată o membrană sau diafragmă din mică, pe care era fixat un ac îndoit în unghi drept. Vibrațiile diafragmei de mică ca efect al reacției vibrațiilor acustice exterioare, făceau ca acul să vibreze,cea ce determina acul să miște în stânga sau dreapta. Această mișcare făcea unele semne pe un tambur de hârtie pe care era depus un strat de funingine. Vibrațiile acului desenau astfel pe acest
Édouard-Léon Scott de Martinville () [Corola-website/Science/308473_a_309802]
-
mică ca efect al reacției vibrațiilor acustice exterioare, făceau ca acul să vibreze,cea ce determina acul să miște în stânga sau dreapta. Această mișcare făcea unele semne pe un tambur de hârtie pe care era depus un strat de funingine. Vibrațiile acului desenau astfel pe acest tambur o linie sinusoidală, deci o "scriere grafica a sunetului". Trebuie remarcat faptul că această reprezentare grafică nu mai putea fi "citită și redată", cum se va întâmpla mai târziu la dispozitivul lui Edison. În
Édouard-Léon Scott de Martinville () [Corola-website/Science/308473_a_309802]
-
a universului diferită de a oamenilor, care la un moment dat i-au atribuit chiar puteri supranaturale. Se vorbește despre pisici care au prezis cutremure de pământ și alte catastrofe, explicația probabilă fiind că urechea lor este capabilă să perceapă vibrații pe care oamenii le ignoră. Auzul pisicii este foarte sensibil la frecvențele înalte, mergând până la 30 000 Hz, în timp ce urechea umană este limitată la 20 000 Hz. Datorită celor 27 de mușchi care îl controlează, pavilionul fiecărei urechi poate pivota
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
bine dezvoltat, simțul tactil permite pisicii să-și utilizeze mustățile pentru a evita obstacolele în întuneric total, prin detecția variațiilor de presiune a aerului. Tot mustățile îi permit să simtă și dimensiunile spațiului traversat. Pernițele labelor sunt foarte sensibile la vibrații, iar în pielea pisicii se găsesc celule tactile extrem de sensibile. Organul lui Jacobson constituie un adevărat al șaselea simț. Asemeni câinelui și calului, pisica poate să guste mirosurile cu ajutorul acestui organ, răsfrângându-și buzele pentru a permite mirosurilor să pătrundă
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a glotei, laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca și utilitatea, ramân de neexplicat. Se crede că această stare, ca și somnul, ar avea un rol reparator pentru organismul pisicii. Cand
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
execută la chitară cu corzi de oțel, iar muzica contemporană se va executa la ambele, în funcție de indicațiile din partitură. La chitară se poate cânta folosindu-se exclusiv proprietatea acustică a corpului chitarei (în care se propagă undele sonore create de vibrația corzilor la ciupire) sau folosindu-se un amplificator (potrivit atât la chitare electrice, cât și la cele acustice) ce crește în intensitate și modelează, în funcție de preferințele chitaristului, semnalul captat de dozele electromagnetice montate în apropierea corzilor. Chitarele pot fi folosite
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
lățime, pe chitarele acustice și electrice. Curbura tastierei se măsoară prin raza tastierei, care este raza unui cerc ipotetic din care suprafața tastierei constituie un segment. Apasând o coardă asupra unei benzi de metal de pe tastieră se scurtează lungimea de vibrație din coardă și astfel se produce o frecvență mai înaltă de sunet. Tastierele sunt realizate cel mai frecvent din lemn de palisandru (rosewood), abanos, arțar și, uneori, materiale compozite, cum ar fi HPL sau rășină. Poate avea o diversitate de
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]