8,156 matches
-
rivale, iar apoi îl văzuse cum a luptat când a fost vânat pentru că fugea înapoi, spre muntenii lui, care continuau lupta de eliberare începută în urmă cu un secol și jumătate) va sfârși prin a spune: „A fost totuși un viteaz, dă-l încoa’ să-l pup!”. Replică de neimaginat în nici un alt loc din lume. Ediția aceasta are și o „Addenda” care conține patru texte noi (apărute în 2005, în România literară) și două interviuri acordate, în 2006, revistelor Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
singurateci, Doina Cornea, Dan Petrescu, Mircea Dinescu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, cei șase și două-trei grupuri răzlețe, în vreme ce puzderia de combatanți ai gazetelor și ai piețelor ar recupera brusc înțelepciunea de a sta deoparte”. În ceea ce mă privește, oricât de viteji se vor dovedi în continuare domnul profesor Silviu Brucan și ceilalți foști demnitari comuniști - care au dat încă o dată marea lovitură printr-o scrisoare - mă încăpățânez să sper că nici Paul Goma nu se va cuminți de frică și nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
delațiune postdecembristă De câte ori mă gândesc ce a reprezentat vechea securitate, îmi revine în față imaginea lui Aurel State, căruia îi spuneam prietenul meu, prizonierul. Un adevărat erou, care, după ce a fost decorat pentru faptele sale de arme cu Ordinul „Mihai Viteazul”, a suportat toate consecințele căderii în mâinile rușilor și ale intrării României în lagărul socialist. Prin 1972, când devenisem șomeră, am început să traducem împreună poemele lui Ingeborg Bachmann și ale lui Hans Magnus Enzensberger (despre care el își făcuse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
o treacă în plan secund. Astfel, după cei 13 ani de viață pierduți prin lagărele rusești - unde a făcut de nenumărate ori greva foamei (cerând repatrierea) și a fost hrănit cu furtunul -, acestui erou, care fusese decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, i-a fost dat să cunoască și închisorile Patriei, din 1959 până 1964, când a fost eliberat odată cu ultimii deținuți politici de la Aiud. În acești ani a putut să constate că rusofilii de la noi erau mai răi decât rușii, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
pe negustorul și omul politic Aristide Penu. Nu pot omite din acest studiu monografic nici pe moșierul Alecu Calomfirescu, al cărui conac de la măgura Gumelnița , înconjurat de arbori, care nu este altul decât descendentul unui mare căpitan al lui Mihai Viteazul, Radu Calomfirescu. Munca de căutare a documentelor referitoare la aceste personalități este anevoioasă, dar, merită truda autorului. Mă voi strădui, a materialele prezentate să fie bine documentate și accesibile publicului cititor. Prof, Nicolae Mavrodin Alexandru Dimitrie Ghica, principele fondator al
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
melodios al bunei. Oare ce poveste o să le spună? După ce-și luă ghemul și andrelele pentru împletit, bunica începu: Păi, să vă povestesc despre Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana... ... pe care a răpit-o un zmeu rău și băiatul cel viteaz a salvat-o. O știm bunică, o știm! Atunci despre Scufița Roșie... ... și lupul cel fioros care ... ... sau Motanul Încălțat, mai face bunica încă o încercare. Ne-ai spus-o ieri. Eh, dacă-i așa și dacă ziceți că le
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să-l ajute să scape țara de jefuitori. Și, mai trebuie să știți că acești năvălitori cu suflet negru și inimă-ntunecată erau câtă frunză și iarbă. Iar domnul țării nu-i putea răzbi decât cu o oaste destoinică și vitează. Cum vă spuneam, străinii au venit și-n satul nostru, unde, ca-n alte locuri, au făcut atâtea blestemății. Dar când au ajuns la capătul satului, au văzut ei că aici încă mai rămăseseră oameni cu sufletul înflăcărat și inima
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Cum vă spuneam, străinii au venit și-n satul nostru, unde, ca-n alte locuri, au făcut atâtea blestemății. Dar când au ajuns la capătul satului, au văzut ei că aici încă mai rămăseseră oameni cu sufletul înflăcărat și inima vitează, cu toate că, privindu-i, n-ai fi spus decât că-s niște bieți neputincioși, loviți de soartă. Când au pătruns în ograda gospodarului, nu le-a fost prea ușor: căci, cele opt fiice ale țăranului au luat în mâini care un
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ca mai înainte, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. S-au dus și ei să vadă arătarea aceea care, acum, zăcea fără viață. Nu le-a fost greu să înțeleagă că cel care se dovedise a fi atât de viteaz era Puiu. Chiar dacă gușterul nu le putea face copiilor nici un rău, lucrul cel mai important era acela că Puiu se dovedise un prieten adevărat și foarte curajos. E sâmbătă după-amiază. Tata, mama, Sorin și Tinuța - mașina lor - sunt pregătiți și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mers chiar mai departe în curviile ei. A zărit pe ziduri niște zugrăveli de bărbați, niște icoane de Haldei zugrăviți cu culoare roșie, 15. cu brîie împrejurul coapselor lor, cu turbane de felurite culori pe cap, toți avînd înfățișarea unor viteji, după felul Babilonenilor, a căror țară de naștere este Haldea; și s-a aprins după ei, 16. la cea dintîi privire, și le-a trimis soli în Haldea. 17. Și copiii Babilonului au venit la ea, în patul de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Cei din Persia, din Lud și din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei își spînzurau în tine scutul și coiful, și-ți dădeau strălucire. 11. Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi, și oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei își atîrnau pavezele pe toate zidurile tale, și-ți desăvîrșeau astfel frumusețea. 12. Cei din Tars făceau negoț cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug. Veneau la tîrgul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
aflau în grădina lui Dumnezeu. 10. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: Pentru că avea o tulpină așa de înaltă, pentru că își înălța vîrful pînă la nori și inima i se mîndrea cu înălțimea lui, 11. l-am dat în mîinile viteazului neamurilor, care-i va face după răutatea lui; căci l-am izgonit. 12. Străinii, cele mai grozave popoare, l-au tăiat și l-au lepădat. Crengile i-au căzut în munți și în toate văile. Ramurile i s-au sfărîmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
înaintea lor; vor tremura în orice clipă fiecare pentru viața lui, în ziua căderii tale." 11. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Sabia împăratului Babilonului va veni peste tine. 12. Mulțimea ta o voi face să cadă lovită de sabia unor viteji, cei mai cumpliți dintre popoare. Ei vor nimici mîndria Egiptului, și toată mulțimea lui va fi prăpădită. 13. Voi pierde și toate vitele lui de lîngă apele cele mari; nici picior de om nu le va mai tulbura, nici copită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
păsărilor de orice soi, și tuturor fiarelor cîmpului: Adunați-vă, și veniți! Strîngeți-vă din toate părțile, pentru jertfa Mea, pe care o junghii pentru voi; jertfă mare este pe munții lui Israel! Mîncați carne, și beți sînge; 18. mîncați carnea vitejilor, și beți sîngele voievozilor pămîntului, sînge de berbeci, de miei, de țapi, de tauri îngrășați din Basan! 19. Mîncați grăsime pînă vă veți sătura, și beți sînge pînă vă veți îmbăta, din jertfele mele, pe care le voi junghia pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
din Basan! 19. Mîncați grăsime pînă vă veți sătura, și beți sînge pînă vă veți îmbăta, din jertfele mele, pe care le voi junghia pentru voi. 20. Săturați-vă la masa Mea de carnea cailor și a călăreților, de carnea vitejilor și a tuturor oamenilor de război, zice Domnul Dumnezeu." 21. " Îmi voi arăta slava între neamuri; și toate neamurile vor vedea judecățile pe care le voi face, și pedepsele cu care îi va lovi mîna Mea. 22. Cei din casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
așa e, frumos toate-a dispune Ca țara s-aibă pace și turmele pășune. Gîndit-ai tu vrodată, stăpâne, -n anii tăi Că lumea asta este făcută pentru răi? Omoară fericirea unui popor... alungă A veacurilor pace pe vreme îndelungă: [Atunci] viteaz și mare te or numi toți orbii, Pe când pe-adevărații viteji îi mâncă corbii Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și turmele pășune. Gîndit-ai tu vrodată, stăpâne, -n anii tăi Că lumea asta este făcută pentru răi? Omoară fericirea unui popor... alungă A veacurilor pace pe vreme îndelungă: [Atunci] viteaz și mare te or numi toți orbii, Pe când pe-adevărații viteji îi mâncă corbii Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite Ca neamului să-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește-o cu-a vitelor foloase, Învie, măgulește tu patemi dușmănoase. Zavistia și ura botează-le virtuți, Spre pradă și-nșelare tu mintea să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la] cel viclean Din lupi îți fă o oaste, din vulpe căpitan, Din poftele mulțimei fă-ți scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire; C-o frază lingușește deșertăciunea lor: Din roiuri risipite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu Răsăritul, cu cuibul cel sinistru De unde vin în roiuri în veci renăscătoare Limbi spurcate și rele, barbarele popoare. Prin neagră vijelie ce vâjâie și bate Sfărmîndu-se la graniți de ziduri de cetate Sta neclintit Moldova țesând la pânza vremii, Viteji [î]i erau fiii și purtătorii stemii, Cei dătători de lege ș-așezători de datini, Lumine din lumine, Mușatini din Mușatini Sânt vulturi ei din vulturi 5 2279 Și de coarne îl apucă, i se uită-n ochii-i drept
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
drept, acuma cu scârbă m-a împlut... Iată că-ți întind mâna, ți-o strâng prietenește Și văd că tâlcuirea ce-am dat gîndirei tale A fost o nerozie. Să fim prieteni, Mihnea! Știi bine că am suflet și inimă vitează, Știi bine că în lume plătesc și eu ceva. MIHNEA (în sine ) Să-l cred eu sau să nu-l cred?... ROMAN Să-ți spun... Un suflet putred într-un trup și mai putred Mi-a spus a sale gânduri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Eu n-am avut copii Și tu mi-ai fost copilul, preaînalțate Doamne. O, ochii mei, ce oare nu-ngheață ei sub frunte, Căci nu or să mai vadă pe dulcele meu fiu. Dar un Dumnezeu cere ca sluga lui vitează Să-i vie înainte: cu ochiul încă ager, Cu brațul încă tare, cu-umărul încă, tare, Ca crucea lui cea neagră s-o poată el purta. Copilul meu, stăpâne... te binecuvântez, Întinde iar moșia la vechile-i hotară Și visul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rege - cu înstelată frunte, Privesc consoții palizi cu capete cărunte, Zîmbindu-mi cu dulceață din norii din trecut. Acei consoți din groapă sânt oastea ce-am avut. O, pe când lumea moartă era în viață, trează, Și eu zburam nainte, o inimă vitează, {EminescuOpVIII 175} Cu steagul într-o mână și cu acest toiag în alta. Să trec numai al morții negru prag Și-n lumea ceealaltă eu voi vedea-o iar Oștirea mea străveche, furtuna mea de jar. ȘT[EFAN] Vorbește dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu câțiva martori * ți-ai aruncat mantaua * în colț *, ți-ai scos spada, și el a scos-o, și ai spus: Vere, să vorbim două vorbe între noi, numa între noi... " E păcat atunci* de Cornea, trebuie să fi fost viteaz și tânăr om... Tânăr om, M[ăria] T[a], și darnic cu noi și nu apăsa norodul... dar de! Cornea și Domn... Dar nu așa, M[ăria] T[a] [PETRU] Cum altfel?... Aide, doar nu l-o fi otrăvit vro
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
200} Că de viața-i să s-atingă, după lege, nu se poate, Numai Vodă e stăpânul pe viață și pe moarte. S-auzea că Lăpușneanul a trimis la turci o carte Ca să-i deie drumul turcii... Lor le place viteaz bun, I-ar da drumu-n dragă voie, oricât fie de nebun... - Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie, Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume... Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și judecată! Ei, erau mai bune vremuri, în Moldova, altădată. - Astăzi este Lăpușneanu, turcul șade la Hotin, Iar[ă] cine se ridică împrotivă... e hain... - Da, hain ca bietul Gruie... Cel viteaz e azi mișel... Arbore, să nu-ți uiți vorba... Dar ce s-a-ntîmplat cu el? - Dar de ce? Dar cum? - Cum, Doamne, nu i-a dat atât de furcă Cu împărăția? Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Ei, ce s-a-ntîmplat? Ce dară? Ne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]