7,506 matches
-
prin doi sau mai mulți termeni înscriși într-o relație de coordonare (cel mai frecvent, copulativă); termenii pot fi unități lexico-gramaticale: „Îmi voi ucide timpul și visurile, deci, Cârpi-voi pe-ntuneric mantaua vieții mele.” (T. Arghezi) propoziții: „ Privea în zare cum pe mări / Răsare și străluce, Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce.” (M. Eminescu) sau pot aparține ambelor dezvoltări: „Stăteam de vorbă despre vreme, despre ce se întâmplă în lume.” (O. Paler) În enunțurile de mai sus, termenii înscriși într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raportului propoziție-enunț, propoziția poate fi: • independentă; reprezintă în ea însăși un enunț autonom (sau relativ autonom): „Nimic nu urâțește mai mult ca ticăloșia.” • nondependentă; face parte, printr-o relație de coordonare sau de apoziție, dintr-o frază simplă: „Ca și zarea, gândul meu se înnegri... Și de lume tot mai singur, mai barbar,- Trist cu-o pană mătur vatra, solitar... Iar în zarea grea de plumb Ninge gri.” (G. Bacovia) • interdependentă; în dezvoltarea unei relații de interdependență, realizează una din funcțiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ticăloșia.” • nondependentă; face parte, printr-o relație de coordonare sau de apoziție, dintr-o frază simplă: „Ca și zarea, gândul meu se înnegri... Și de lume tot mai singur, mai barbar,- Trist cu-o pană mătur vatra, solitar... Iar în zarea grea de plumb Ninge gri.” (G. Bacovia) • interdependentă; în dezvoltarea unei relații de interdependență, realizează una din funcțiile nucleului predicațional: predicatul sau subiectul, în interiorul propoziției complexe: „...Dar știe oricine / Că ceea ce nu e nu simte dureri.” (M. Eminescu) • propoziție - predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi trebuie flamuri / Nu voi sicriu bogat.” (M. Eminescu) Cu structură analitică, predicatul descriptiv fixează sau dezvăluie identitatea subiectului gramatical ca: • predicat de identificare: „În faptă lumea-i visul sufletului nostru.” (M. Eminescu) „Tu ești o undă, eu sunt o zare / Eu sunt un țărm, tu ești o mare, Tu ești o noapte, eu sunt o stea, / Iubita mea.” (M. Eminescu) • atribuie sau dezvăluie caracteristici ale predicatului gramatical, ca predicat de calificare: „A noastre vieți cu toate sunt ca undele ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoria gramaticală a persoanei. Subiectul acestor verbe funcționând ca predicate reprezintă prelungirea în expresie sintactică a persoanei verbale. „Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (M. Eminescu) „O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri Și viața căprioarei spre zările târzii Zburase lin...” (N. Labiș) De altfel, la persoanele I și a II-a, realizarea sintactic-lexicală a subiectului este facultativă și, de aceea, se încarcă cel mai adesea cu valori stilistice. b.2. verbe impersonale relative; verbe care, realizând predicația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în barba lor albă și asculta la graiul lor înțelept și șoptitor...” (M. Eminescu, P.L., 37) • simultaneitate; acțiunea verbului regent este situată în chiar timpul desfășurării actului lingvistic: azi, acum etc.: „Cu fiecare lucru, azi știu, / mă-nrudesc și de zarea mea țiu.” (M. Isanos, 49) • posterioritate; acțiunea verbului regent este situată într-un timp posterior desfășurării actului lingvistic: mâine, mâine-seară etc.: „O convenție e totul; ce-i azi drept mâne-i minciună.” (M. Eminescu, I, 36) Din perspectiva a doua
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjuncții și locuțiuni conjuncționale: cum, de cum, în timp (vreme) ce, pe când, îndată ce, imediat ce, până ce, până să, înainte să, câtă vreme, cât timp, până (rezultând, prin elipsă, din sintagma până când): „Câtă vreme n-a venit, / M-am uitat cu dor în zare.” (T. Arghezi, 9) Cu excepția conjuncției cum și a locuțiunilor conjuncționale pe când, în timp (vreme) ce, câtă vreme, cât timp, după ce, toate celelalte sunt mărci distinctive ale identității sintactice a circumstanțialei temporale. Când introduc circumstanțiale temporale, conjuncțiile (locuțiunile conjuncționale) se impun
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai aruncat o răgălie în sobă, a mai băut un păhăruț, a mai cotrobăit prin odaie...” (I.L. Caragiale, IV, 374) Observații: Termenii juxtapuși pot fi precedați toți de conjuncțiile, întrebuințate adverbial, nici, și: „Nici cântecul, nici ruga n-au descremenit Zarea de granit. ............................... Vii. Nici nu simți, nici nu știi.” (T. Arghezi, 192) „În adâncuri se pătrunde, Și de lună și de soare, Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele, Și de zbor de rândunele, Și de chipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se nasc spre a muri Și mor spre a se naște. Iar tu, Hyperion rămâi, Oriunde ai apune...” (M. Eminescu, I, 178) Observații: Când termenii nu sunt în antiteză, conjuncția exprimă o relație de coordonare copulativă: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii introduc în enunț mai ales componente semantice divergente: „Nu înțelegem clar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte miresme de brazi Basm al văzduhului, apa albastră Prietenie, soli
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
veșnic proaspătă datorită impresiei de notație spontană. Iernile ei cu sclipiri de albastru sideral au o răceală nobilă, albul râvnind frumosul absolut prin candoare, după cum nudurile ei sub torida lene copleșitoare sunt un spectacol al uitării de sine în nemărginirea zărilor: omul raportat la nemărginirea apei și cerului, refuzând spațiul limitat, suspendat în necuprins. Îmbrăcându-și fantezia interioară cu elemente de precizie exterioară, Viorica Toporaș păstrează în toate lucrările un văl diafan de ușoară visare îmblânzind truculența retoricii plastice și înfrumusețând
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
clipe grele, Cotnaru n săbii a crescut Și s-a tăiat în ele. Nu vă mai spun cum s-a-nsurat Trăindu și epopeea, Cu zâna, fată de împărat, Botrytis Cinerea Sub soare, care mai trăiești Și nu știi cum paharul în zare, galeș, să-l rotești, Să nu atingi Cotnarul. învață-ntâi, la vorbă stând, în doi sau trei, cu-ncetul, O sticlă la un raft de gând, Apoi tot alfabetul. Mereu aminte să-ți aduci Ce scris a cronicarul: Să spargi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Vă— ăă iubi-iim? Vʹo fi iubind alții, fetițo! Nu mă confunda, te rog, cu toți imbecilii. Pentru m ine toat e femeile din lume laolaltă nu prețuiesc cât acest pahar de Cotn ar... decl ară Maximilian Ștaic, ducând paharul în zare, cu mâna gel atinată și sorbindu-l încet ca pe o licoare neprețuită, care-l scutește de toate celelalte ispite ale lumii.” GEORGE POPA Medicul și profesorul George POPA debutează în noiembrie 1963 în „Iașul Literar” cu Catrene de Omar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ea vedea cum cocorii se duc, se duc și nu se mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
PINGUINUL Pe ghețarul mare, Șade-un pinguin la soare. El e alb cu pete negre Și e mare cât se vede. Are piciorușe scurte Și mânuțe de păpușe. La gât, papion dungat, Pare bine îmbrăcat. Stă la soare Privind în zare Cu gândul la un pește mare. Fericit este că-i pui Și-l iubește mama lui. Liviu-George Vasilache LĂBUȘ Ieșind de la școală, mă plimbam prin livada din față. Fiind primăvară, pomii mă îmbătau cu mirosul lor plăcut. Deodată am auzit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mea și se numește Planeta Universului. Miile de steluțe învăluie planeta care se scaldă în zeci de mări frumoase și strălucitoare.Eu cred că este cea mai frumoasă planetă, pentru că eu sunt cel mai Mădălina Petraru TELEVIZORUL Privesc liniștită în zarea albastră și nu observ decât un punct negru ca un cuib. Devin curioasă și în inimă mi se strecoară un sentiment ciudat. Mă scol repede și deschid ușa. O boare de vânt îmi răscolește până și hainele. O iau pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pișcă-te de deget. Aici ești în lumea televizorului. O pișcătură groznică și visul s-a spulberat. Mi-a părut rău că nu am mai putut să visez, chiar dacă acel vis nu se putea împlini niciodată. Stau și acum admirând zarea albastră și gândindu-mă la televizor. Ciudat obiect ! Andreea Căciulă STELELE Într-o zi de vară, mi-am chemat prietenele și am început să ne facem planuri. Ne-am hotărât să facem un cort și să stăm acolo toată noaptea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
întotdeauna pregătită să te fascineze, să ți spună vorbe de duh, iar tu trebuie să fii gata să o asculți. Universul cărții te așteaptă ! Grăbește-te să-i descoperi tainele ! Monica Tiron CARTEA ȘI UNIVERSUL Moto: Măcar nițică scamă de zare, nițică nevinovăție, nițică depărtare. (T.Arghezi) Cântec de vioară, floare care înflorește numai dacă o citești, cartea este un paradis al cunoașterii. Ea îți hrănește sufletul și mintea cu lucruri interesante, fiind laboratorul de idei ce deschide lumina vieții. Cartea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
întotdeauna pregătită să te fascineze, să ți spună vorbe de duh, iar tu trebuie să fii gata să o asculți. Universul cărții te așteaptă ! Grăbește-te să-i descoperi tainele ! Monica Tiron CARTEA ȘI UNIVERSUL Moto: Măcar nițică scamă de zare, nițică nevinovăție, nițică depărtare. (T.Arghezi) Cântec de vioară, floare care înflorește numai dacă o citești, cartea este un paradis al cunoașterii. Ea îți hrănește sufletul și mintea cu lucruri interesante, fiind laboratorul de idei ce deschide lumina vieții. Cartea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
presărat peste mine puțin praf magic. Zburam... Nu-mi venea să cred...După multe peripeții, în sfârșit am ajuns pe tărâmul celălalt. Spre mirarea mea, toți puteau să zboare. Acolo, natura cu aripi zburdalnice îți dă poftă de viață, iar zarea îți soarbe privirea. Și de multă aventură am avut parte acolo, pe tărâmul celălalt !.. Ceasul sună.. Este ora 7,00 dimineața. -Sorina, scoală ! strigă mama. Off! Și eu care credeam că este adevărat și că va dura mult timp...Era
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la culcare. În câteva minute, marile aripi ale fanteziei m-au luat și m-au dus într-un ținut necunoscut. Totul semăna cu un imens templu. Era soarele amiezii. Mă aflam în mijlocul unor ținuturi păduroase, nesfârșite ce se desfășurau în zarea înaltă împreună cu toate culmile unice în blânda lor arcuire, cu piscurile albe ce stau cu coamele lor în lumină și cu brâie de umbre pe la încheieturi. Aici, în vârful acestor munți care și-au dezbrăcat cămașa vegetației alpine, totul este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a utilului și concomitent plăcutului estetic, exact în acea categorie în care intră toate acele obiecte naturale care pot fi utile și agreabile 6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη, semnifică abili‑ tate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai de aceea, astfel de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a utilului și concomitent plăcutului estetic, exact în acea categorie în care intră toate acele obiecte naturale care pot fi utile și agreabile 6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη, semnifică abili‑ tate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai de aceea, astfel de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în spațiu lăuntric. „De treci codrii de armă, de departe vezi albind Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția, Sonete, De câte ori iubito... . Propensiunea spre lumină a lui Eminescu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prin peisajele de vis, cu un relief spectaculos dezvoltat pe calcare și dolomite, cu păduri care acoperă peste 72% din suprafața insulei. Insula este menționată din perioada romană, cu numele de Melite, din acea perioadă datând ruinele romane de la Pomena, Zare, Pinjevice. Acestora li se alătură, la Polace, o serie de alte ruine ale unor palate și biserici Dubrovnik (Croația) creștine ce datează de la începutul Evului Mediu. Dubrovnik este unul din cele mai importante centre turistice de pe țărmul estic al Adriaticii
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]