68,003 matches
-
călcând" cel mai adesea pe același drum. Statele "vagon" nu dețin monedă puternică și nu pot influența în niciun fel relațiile la nivel regional sau planetar. Odată cu apariția imperiului, ca mod de dominație planetară, ciclicitatea economică devine o lege care acționează la nivel planetar, având cauze și generând efecte la nivelul economiei mondiale. Folosința monedei din hârtie este dominată de instituții și norme la nivelul economiei globale. Subliniem capacitatea redusă a economiilor "vagon" de a preîntâmpina și combate crizele economice. Folosința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ființă parte a universului. Văzând lucrurile așa, vom schimba puțin perspectiva asupra fenomenelor de criză și ciclicitate și vom înțelege mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și mai ales de ce se întâmplă. Așa vom înțelege măsura în care putem acționa și limitele acțiunii umane conștiente. Filosoful român Vasile Conta, în opera sa "Teoria ondulațiunii universale"833 arată că "... repausul absolut, în înțelegerea lipsei de lucrare, nu există și nici nu poate să existe pe lume"834. Repunând în discuție principiile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
universului să ajungă la un echilibru universal și absolut, din cauză că numărul forțelor răspândite în spațiu este nesfârșit 836. Acest număr nesfârșit rezultă din faptul că materia este răspândită în spațiu până la nesfârșit"837. În acest context al forțelor nebănuite care acționează asupra sa, putem discuta despre înnoirea permanentă și despre expansiunea mereu nouă, pe noi dimensiuni a universului din jurul nostru. Este un dinamism supus în permanență înnoirii și schimbării, pe care Vasile Conta îl pune în evidență: "din aceea că materia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau pasiv la acest proces de construcție a societății, după principiile lumii fizice. Prin om și prin natura umană, lumea fizică își prelungește normele în viața socială. Omul este, din acest punct de vedere, și un intermediar, o interfață. Ciclicitatea acționează în toate sistemele economice 859, indiferent de natura lor860. Totul se supune și funcționează după principiile Teoriei ondulațiunii universale, vizualizată de Vasile Conta sub forma frunzei de stejar. Ciclicitatea economică nu are legătură cu modul de organizare al economiei; cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În realitate, nu se întâmplă așa, deoarece criza se instalează brusc și de regulă distruge ceva ce trebuia distrus, adică reziduurile fostului ciclu de producție și fostei mega tendințe. Noul ciclu începe după consumarea acestei faze și după ce statul va acționa pentru combaterea crizei. Noul ciclu se va baza pe alte caracteristici ale economiei și societății, pe alți factori de producție. De asemenea, va exista o tendință naturală a capitalului de a "fugi" spre industrii specifice noii mega tendințe, tocmai pentru că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Acum știm că nu numai crizele nu au putut fi eliminate, dimpotrivă au existat și în socialism. Mai mult, totul a sfârșit în lipsă de competitivitate, foame și anomie socială, economică și politică. O politică economică corectă este politica care acționează în contrapartidă. Este vorba despre recunoașterea momentului de maxim, a evenimentului care marchează începutul crizei, recunoașterea recesiunii economice, a depresiunii economice, oprirea posibilului haos (a dezordinii) și pregătirea condițiilor pentru o expansiune economică sănătoasă, bazată pe valorificarea factorilor de producție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ce poate imagina un macro-economist ca fiind mai rău. În economia reală se poate întâmpla și așa ceva. După cum se știe, practicile autorităților în combaterea inflației fiind extrem de diversificate în funcție de posibilități, dar și de nivelul de cunoaștere a economiei în care acționează. Inflația care se desfășoară împotriva ciclului economic presupune risipire masivă și nepotrivită de resurse, deoarece folosirea monedei nu poate opri ciclul economic în desfășurare. Dacă producem un impuls monetar, determinat de o scădere timpurie a ratei coboară în zona (AB
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
furtului prin inflație pot fi catastrofale. Trebuie să spunem că în acest moment își pierd "caracterul natural" lăudat de Hoppe. Furtul nu este niciodată "natural". Inflația afectează moneda în profunzime, îi perturbă funcțiile distorsionând sensul în care acestea trebuie să acționeze. Moneda, prin stabilitatea sa, prilejuiește un transfer de valoare corect, în care participanții la schimb câștigă după propriile calcule și după propriile atuuri și merite demonstrate în contactul cu economia reală. Fluctuațiile monetare nemaifiind la îndemâna antreprenorilor, aceștia intră în panică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului dintre cerere și ofertă, una prin cerere sau una prin ofertă (costuri). Ce știm cu siguranță este că atât cererea cât și oferta au acționat asupra fenomenului. Avem o dublă intercondiționare, dată de scăderea ofertei și creșterea cererii. În același timp, inflația despre care vorbim a fost intensificată de profunda instabilitate a sistemului politic. Erorile, așteptările, problemele de management și de proprietate, au contribuit la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
putea fi ucis în această luptă, pentru că faza de dictatură a proletariatului a durat uneori chiar zeci de ani. În aceste condiții nu mai putem discuta despre economie și dezvoltarea socială. Socialismul a însemnat în mod programatic război și revoluție. Acționând într-un context dificil al impunerii socialismului în Rusia țaristă, Lenin merge mai departe și cere victime, război și lichidarea opozanților, chiar folosind cele mai noi instrumente oferite de progresul tehnic. Lupta de clasă la Lenin este dublată de un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
schimbare. Trăim un fel de conservatorism care își propune păstrarea cutumei în loc de lege. Ne dorim libertatea, dar nu ne asumăm responsabilitatea. Libertatea este mereu la "noi", responsabilitatea este mereu la "alții". Pe acest fond, partea de populație dinamică, capabilă să acționeze și să-și asume răspunderi, a plecat din țară. Bibliografie Abulafia, D., Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. Akerlof, G.A.; Kranton, R.E., Economia identității. Cum identitatea ne influențează munca, salariile și bunăstarea" , Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu viermi târându-se pe pământul umed și să reflectăm la toate aceste forme, atât de admirabil construite, atât de diferite între ele și depinzând unele de altele într-un mod atât de complex au fost toate produse de legi acționând în jurul nostru. Aceste legi luate în sensul cel mai larg sunt: creșterea și reproducerea; variabilitatea datorită acțiunii indirecte și directe a condițiilor de viață și a folosirii și nefolosirii; o rată de creștere atât de ridicată încât duce la lupta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 106.) 167 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 195. 168 Ilie Bădescu definește relațiile sociale ca fiind "...acel tip de legătură între doi, trei sau mai mulți actori sociali care acționează împreună, gândesc împreună, simt împreună, așteaptă ori solicită un răspuns unii de la ceilalți în cadrul unor manifestări de viață, ori a unor activități comune, repetabile, durabile și semnificative". Vezi și "Relații sociale. Spațiul dens. Noi teorii asupra relațiilor sociale", în Dumitru
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut ca încălcarea acestui principiu tradițional
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea întemeiată pe rațiune, prin urmare acțiunea care poate să fie înțeleasă, numai prin rațiune cunoaște numai un singur scop, plăcerea cea mai mare a individului care acționează. Împlinirea plăcerii, evitarea durerii, iată care sunt intențiile acțiunii raționale. (...) acțiunea ia naștere numai din nevoie, din lipsă de satisfacție. Acțiunea este străduința către un scop. Țelul în final este întotdeauna să elimine o situație resimțită ca deficitară să împlinească
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi cei doi. Totuși, posedarea ia sfârșit În clipa În care Isus ajunge În fața lui Pilat. În acel moment, spune Origen, diavolul se retrage din sufletul lui Iuda, iar apostolul realizează, brusc, enormitatea răului pe care l-a comis. Iuda acționează deci În transă? Da, putem afirma acest lucru, dar transa survine abia după ce a hotărât să se despartă de Isus, din proprie voință, prin liberul său arbitru, astfel spus, printr-un proces deliberativ strict rațional, neinfluențat de nimeni. Diavolul, crede
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
păcat). Chestiunea care se pune aici este dacă fariseii puteau discerne acțiunea Duhului Sfânt În minunile săvârșite de Isus. Posedau ei instrumentul prin care să decidă, În mod conștient, că Isus nu lucra În Duh? Răspunsul e pozitiv: evreii au acționat conștient și sistematic, prin natura lor malefică, Împotriva Duhului. I-au Întins curse lui Isus, au tocmit martori mincinoși, i-au negat Învierea etc. Dar, zice Augustin, să presupunem că până și asemenea indivizi ajung la o pocăință sinceră. Cine
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
folosite În statisticile agregate. Cei care adună și interpretează aceste formațiuni de date Înțeleg că respectivele categorii sunt fictive și arbitrare și că, În spatele lor, se ascunde problematici din cele mai diverse. Cu toate acestea, odată stabilite, aceste categorii fine acționează inevitabil ca și cum toate cazurile clasificate În mod similar ar fi, practic, omogene și uniforme. Toți Normalbäume de o anumită mărime sunt la fel, toate mostrele de sol de un anumit tip sunt identice din punct de vedere statistic, toți cei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului al XX-lea se datorează unei combinații deosebit de periculoase de trei elemente. Primul dintre acestea este aspirația la o ordonare administrativă a naturii și societății, ideal pe care l-am văzut acționând În silvicultura științifică, dar care aici atinge un nivel mult mai general și mai ambițios. Termenul potrivit pentru această aspirație pare să fie cel de „modernism extrem”. Ca și credință, acesta era Împărtășit de adepții unui spectru larg de ideologii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
drept instrument de realizare a acestor proiecte, iar al treilea element Îl constituie o societate civilă slăbită sau pasivă, lipsită de capacitatea de a opune rezistență planurilor. Ideologia modernismului extrem pune la dispoziție dorința, statul modern oferă mijloacele de a acționa conform acesteia, iar societatea civilă neputincioasă reprezintă terenul nivelat pe care să se poată clădi (dis)utopiile. Ne vom Întoarce la premisele modernismului extrem, Însă este important să precizăm mai Întâi că multe dintre calamitățile susținute de stat În secolul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
jalnic decât o mulțime nedisciplinată?”. Natura, adăuga urbanistul, reprezintă „disciplină totală” și „Îi va mătura din cale”, chiar dacă astfel urmează o logică „potrivnică intereselor omenirii”. În acest punct, el atrage atenția că fondatorii orașului nou trebuie să fie pregătiți să acționeze nemilos. Cel de-al doilea pericol al cartierelor sărace era, pe lângă faptul de a fi gălăgioase, primejdioase, obscure, Întunecate și roase de boli, potențialul revoluționar pe care Îl adăposteau - o amenințare pentru autorități. Le Corbusier a Înțeles, ca și Haussmann
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai greu de proiectat, de realizat și de controlat decât uniformitatea. Abordând chestiunea urbanismului ca pe o problemă simplă, cu două variabile, de corelare a nevoii de locuințe cu cantitatea de locuri de muncă În cadrul unui sistem Închis, Ebenezer Howard acționa „științific” atât din punct de vedere temporal, cât și funcțional, În cadrul acestor limite autoimpuse. În rest, totul era rezolvat, grație formulelor pentru spațiul verde, lumină, școli și număr de metri pătrați pe cap de locuitor. În urbanism, ca și În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reunesc mai multe activități. Parcările pentru camioane sau stațiile de benzină mari, care Întrerup continuitatea spațiilor de interes pentru pietoni, trebuie evitate, la fel cum trebuie menținute la un nivel minim șoselele enorme și spațiile deschise foarte Întinse, amenințătoare, care acționează asemenea unor bariere vizuale și fizice. O logică există, Însă nu este a priori vizuală și nici una pur utilitaristă Îngustă. Este vorba mai degrabă de un standard de evaluare, definit În funcție de măsura În care un anumit aranjament satisface dorințele sociale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În ciuda tuturor eforturilor făcute de monarhi, organisme de planificare și speculanți capitaliști, „diversitatea orașului este, În cea mai mare parte, creația unui număr uriaș de oameni și de organizații private diferite, cu idei și scopuri extrem de variate, care planifică și acționează cu succes În afara cadrului formal al acțiunii publice”. Le Corbusier ar fi fost de acord cu această descriere a orașului existent și tocmai acest aspect Îl Îngrozea, deoarece era de părere că această disonanță de intenții reprezenta principala cauză a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un program de acțiune” care va contribui la o „luptă politică universală”. De fapt, se plângea Lenin, activiștii de partid erau extrem de nepotriviți pentru acest rol. Nu este suficient să spui că mișcarea este de „avangardă”, insista el. „Trebuie să acționăm astfel Încât toate celelalte unități ale armatei să ne vadă și să fie silite să recunoască faptul că noi suntem avangarda”. Scopul partidului de avangardă este de a-i educa pe proletarii binevoitori, dar „Înapoiați”, cu privire la politica revoluționară, pentru a putea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]