68,003 matches
-
acele persoanele luminate din punct de vedere ideologic care se află În fruntea partidului de avangardă. Deși contrară primei legi a mecanicii formulate de Newton, ideea centrală a logicii lui Lenin este aceea că partidul va fi „un corp care acționează asupra celorlalte, dar fără a reacționa la rândul său”. Propaganda și agitația necesită neapărat o asociere strânsă cu clasa muncitoare, Însă această apropiere nu trebuie să amenințe nicicând ierarhia cunoașterii, a influenței și a puterii. Pentru ca revoluționarii profesioniști să fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și lingvistice) din cadrul clasei muncitoare devin greu de analizat. Mai este și un alt posibil motiv, legat de situația Rusiei, pentru care să fi insistat Lenin ca să existe un grup mic, disciplinat și secret de revoluționari. La urma urmei, ei acționau Într-un regim autocrat, chiar sub nasul poliției secrete țariste. După ce comenta favorabil transparența procesului de alegere a membrilor Partidului social-democrat german, În cadrul căruia, grație anumitor libertăți politice și de exprimare, toate dosarele candidaților erau publice, Lenin exclama: „Încercați să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
folosit de ocazia oferită de vidul politic de la centru pentru a reinstaura controlul comunal asupra pământurilor și a-și pune În aplicare propria concepție cu privire la dreptate. Majoritatea dintre ei nu auziseră niciodată de bolșevici, deci nu se punea problema să acționeze la ordinele lor. Ceea ce surprinde puternic pe oricine la citirea documentelor ce descriu În amănunt evenimentele de la sfârșitul lui octombrie 1917 este confuzia totală și spontaneitatea localizată. Într-un asemenea context politic, până și ideea unei coordonări centralizate era neverosimilă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acestora, iar accentul asupra coeziunii, uniformității și principalului scop face evenimentul să pară a fi fost inevitabil și, se speră, implicit permanent. Punerea În umbră a acțiunii populare independente servește obiectivului adițional de a arăta că proletariatul este incapabil să acționeze de unul singur, fără sprijinul unor lideri din afară. Este foarte posibil ca descrierea revoluției să fie folosită și ca o ocazie de a identifica dușmanii din exteriorul și din interiorul acesteia și de a stabili țintele adecvate ale urii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
manual favorizează feudalismul, iar cel mecanic - capitalismul. Această imagine era atât de sugestivă, Încât Lenin a recurs la ea și cu alte ocazii, pretinzând, de exemplu În Ce e de făcut?, că oponenții lui, Economiștii, foloseau „metode manuale”, În vreme ce bolșevicii acționau asemenea unor revoluționari profesioniști (moderni și instruiți). Formele de producție țărănești - ca să nu mai vorbim de țăranii Înșiși - erau, În opinia lui Lenin, irecuperabil de Înapoiate. Vestigii istorice ce aveau să fie, fără Îndoială, Înlocuite de echivalentul agricol al industriei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
gândindu-se cum să le folosească spre a-și atinge scopurile, Rosa Luxemburg avea o atitudine medicală. Ca orice pacient, proletariatul avea propria sa constituție, ce limita numărul tipurilor de intervenții posibile. Medicul trebuia să respecte acest lucru și să acționeze În funcție de punctele forte și slăbiciunile bolnavului. În sfârșit, rezultatul final era inevitabil influențat de autonomia și de istoricul personal al pacientului. Proletariatul nu putea fi complet remodelat și mulat perfect Într-o matriță prestabilită. Însă tema principală și recurentă a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bolșevicii „secaseră fântâna experienței politice și izvorul acestei dezvoltări ascendente șevoluția către fazele superioare ale socialismuluiț, suprimând viața publică”. În spatele acestei dispute se afla nu doar o diferență de tactică, ci și un dezacord de principiu cu privire la natura socialismului. Lenin acționa ca și cum calea către acesta ar fi fost deja plănuită În amănunt, iar sarcina partidului ar fi fost aceea de a folosi disciplina de fier a aparatului său birocratic pentru a se asigura că mișcarea revoluționară nu se abate de la traseul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost un caz-limită, dar ilustrativ de planificare autoritară extrem-modernistă. Ea a reprezentat o transformare fără precedent a vieții și producției agricole, impusă cu toată forța brutală de care dispunea statul. Mai mult, cei care au dirijat această schimbare masivă au acționat fără a cunoaște prea bine condițiile naturale, sociale și economice ale zonei rurale. Zburau cu ochii Închiși. Între Începutul anului 1930 și 1934, statul sovietic a purtat un adevărat război cu satele. Dându-și seama că nu se putea baza
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cartografiat”, mobilitatea populației și frământările militare din acea vreme făceau ca, În decurs de șase luni sau chiar mai puțin, orice hartă să fie depășită. În aceste condiții, combinația dintre mici proprietăți, pământuri comunale și schimbare spațială și temporală constantă acționa ca o barieră de netrecut În calea oricărui sistem de impozitare, oricât de fin calibrat. În zonele rurale, reprezentanții statului s-au confruntat cu alte două dificultăți apărute În urma revoluției. Înainte de 1917, marile ferme țărănești și moșiile produceau aproape trei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o anumită cultură pe o anumită suprafață, până când Își vor da seama că acest lucru le asigură o viață mai liniștită, iar atunci nu vor mai trebui să fie siliți să o cultive”. Dacă țăranii nu puteau fi convinși să acționeze În propriul lor interes, atunci puteau fi obligați să o facă. Această logică era o replică a celei din raportul din 1961 al Băncii Mondiale privind primul cincinal din Tanganika. Raportul respectiv folosea discursul standard din acea perioadă, vorbind despre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să schimbe structura formală a unei instituții decât practicile ei. Este mai simplu să redesenezi liniile și căsuțele dintr-o organigramă decât să schimbi modul În care organizația funcționează efectiv. Este mai ușor să modifici regulile și regulamentele decât să acționezi asupra comportamentului pe care Îl controlează. Reproiectarea dispunerii fizice a unui sat este mai simplă decât transformarea vieții sale sociale și a modului său de producție. Din motive evidente, elitele politice - și mai ales cele extrem-moderniste deosebit de autoritare - Încep, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locomotivele, soldații și armele de jucărie, precum și „jucăriile vii”, de genul peștilor de acvariu și câinilor. Chiar dacă Tuan se concentrează asupra domesticirii mai mult sau mai puțin ludice, s-ar părea că aceeași dorință de control și stăpânire poate să acționeze la scara mai largă a birocrațiilor. Tot așa cum obiectivele complexe, a căror realizare este greu de evaluat, pot fi Înlocuite de statistici noționale inconsistente - numărul de sate formate sau de acri arați -, lor le pot lua locul micromedii de ordine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În al doilea rând, ținând cont de competența Întruchipată de planificarea agricolă modernistă, proiectele concrete au fost Întotdeauna Înclinate să Întărească puterea și statutul funcționarilor oficiali și organelor de stat pe care aceștia le controlau. Cel de-al treilea element acționează, În schimb, la un nivel mai profund: tocmai Îngustimea ciclopică și sistematică a perspectivei agriculturii extrem-moderniste determină anumite forme de eșec. Atenția riguroasă acordată scopurilor producționiste pune În umbră toate rezultatele ce nu țin strict de relația imediată Între investiție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
soiuri variate din punct de vedere genetic ale aceleiași specii, riscul se reduce substanțial. Orice practică agricolă care sporește diversitatea În timp și spațiu, cum ar fi rotația culturilor sau culturile mixte la nivelul unei ferme sau al unei regiuni, acționează ca o barieră În calea răspândirii epidemiei. Folosirea modernă a pesticidelor, care a Înregistrat o tendință ascendentă În ultimii cinzeci de ani, trebuie văzută ca fiind parte integrantă a acestei vulnerabilități genetice, și nu o realizare științifică independentă. Tocmai pentru că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de temperatură a solului mai scăzută și umiditate mai mare. Precipitațiile nu ajung la pământ direct, ci doar pulverizate fin, astfel că, atunci când sunt absorbite de sol, afectează mai puțin structura acestuia și nu Îl erodează puternic. Adesea, plantele Înalte acționează și ca un paravan, protejându-le pe cele mici de vânt. În sfârșit, În cadrul sistemelor de culturi mixte sau succesive, terenul este În permanență ocupat, ceea ce reține solul și atenuează efectele de sărăcire pe care le au soarele, vântul și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
strict către producția comercială. În plus, această standardizare are legătură, În general, cu politicile publice, datorită stimulentelor fiscale, Împrumuturilor, susținerii prețurilor, subvențiilor pentru marketing și, foarte important, defavorizării acelor ferme care nu se Încadrează În plan. În acest mod, se acționează sistematic În direcția modelării realității după modelul observațiilor planificatorului. Efectul nu este deloc similar celui produs de terapia de șoc a campaniilor de colectivizare din Rusia sau de creare a satelor ujamaa din Tanzania, care se bazau mai mult pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
adesea determinat de amenințări mortale, a determinat descoperiri eficiente și importante. Indienii din America de Sud au descoperit că mestecarea cojii arborelui de chinină este un remediu eficient Împotriva malariei, fără să știe cărui ingredient activ se datorează acest lucru sau cum acționa el. Occidentalii știau că anumite plante consumate la Începutul primăverii, de pildă rubarba, atenuau simptomele scorbutului din timpul iernii, fără să cunoască existența vitaminei C. Mucegaiul de pe unele tipuri de pâine era folosit la tratarea infecțiilor cu mult timp Înainte de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cunoașterii de tip științific. El reprezintă modul de a raționa cel mai adecvat sarcinilor materiale și sociale complexe ce presupun un grad de incertitudine atât de mare, Încât trebuie să ne bazăm pe intuiția noastră (venită din experiență) și să acționăm instictiv. Descrierea pe care o face Albert Howard sistemului de gestionare a apelor În Japonia ne oferă un exemplu grăitor: „În Japonia, controlul eroziunii seamănă cu o partidă de șah. După ce examinează valea afectată de eroziune, inginerul silvic face prima
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o planificare rațională exhaustivă. Dacă e să acceptăm jargonul științelor sociale, atunci conceptele pe care le exprimă termeni precum „raționalitate limitată” (mai degrabă decât „control sinoptic”) și „satisfacere” (mai degrabă decât „maximizare”), termeni inventați pentru a descrie o lume ce acționează după ureche și metode empirice, seamănă foarte bine cu mētis-ul. Învățatul dincolo de cărți În domenii precum controlul eroziunii solului sau aplicarea politicilor publice, unde surprizele se ivesc la tot pasul, metoda „tatonatului” ar putea părea singura prudentă. Faptul că, În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
celorlalțiș, dându-le poate o orientare, dar recunoscându-le În primul rând existența și Înțelegându-le scopul. Cea de-a doua, caracteristică despotului baroc, insistă asupra legii, ordinii și societății acestuia și este impusă de o singură autoritate competentă, ce acționează sub comanda tiranului” (The City in History: Its Origins, Its Transformations, and Its Prosects, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1961, p. 394). Preferința pentru un oraș planificat, În loc de unul dezvoltat (În mare măsură ca urmare a unor acumulări aleatorii) nu venea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Economics, Cambridge University Press, New York, 1982, În special pp.120-141. Rosenberg afirmă clar că, În acest caz, limitele metodologiei științifice sunt determinate de imposibilitatea de a anticipa consecințele interactive ale numărului uriaș de variabile independente (inclusiv ale diferitelor tehnologii) ce acționează În cadrul unui turboreactor. Vezi, de asemenea, Kenneth Arrow, „The Economics of Learning by Doing”, Review of Economic Studies, iunie 1962, pp. 45-73. Charles E. Lindblom, „The Science of Muddling Through”, Public Administration Review 19 (primăvară, 1959), 79-88. La douăzeci de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
manifestări. Însă ar fi În mod necesar o cu totul altă luptă, presupunând, nu fără un anumit optimism, că voința politică poate modifica situația sub diverse aspecte ă pe scurt, că acest tip de acțiune nu ține de iluzia că acționăm. Dacă am proceda astfel, ne-am angaja În ceea ce eu numesc cuplăcere un antirasism prudențial, evitând maximalismul, păstrândmai ales distanța față de tentațiile „corectitudinii politice”, amestec de obscurantism și de conformism ideologic care operează prin interdicții lexicale, a cărui pretinsă virtute
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cărui implicații trebuie descoperite (Taguieff, 1997, p. 89 și urm.). Având În vedere opoziția universalism/diferențialism, determinarea scopurilor acțiunii antirasiste se confruntă cu o dilemă fundamentală (Taguieff, 1995, pp. 47-51, 528-534), pe care o putem formula după cum urmează. 1) A acționa pentru a face posibilă unirea tuturor oamenilor și respectarea fiecăruia În parte, indiferent de originea sa; Însă această acțiune ce vizează unitatea speciei umane, prin schimburi și amestecuri, este supusă inevitabil riscului de a favoriza uniformizarea umanității (așa cum se teme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
favoriza uniformizarea umanității (așa cum se teme Lévi-Strauss), adică de a contribui la o nediferențiere planetară, bazată pe o totală eradicare a identităților colective. Acesta este obiectivul universalismului, cu reversul său. Universalismul implică primatul valorilor abstracte: egalitatea, dreptatea, adevărul. 2) A acționa pentru păstrarea diferențelor culturale ce caracterizează specia umană și pentru respectarea lor; iar aceasta, cu riscul de a absolutiza diferențele sau identitățile colective și, desigur, de a Închide indivizii În astfel de identități. Ceea ce este o derivă autoritaristă sau poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
40). În sfârșit, Paul Ricœur propune concepția conform căreia identitatea unei persoane ar fi În fond o identitate narativă („Identitatea poveștii dă identitate personajului”, Ricœur, 1991, p. 175), și aceasta pentru că povestea vieții induce conștientizarea: conștientizarea păstrării identității personajului care acționează de-a lungul timpului (Gilbert, 2001, p. 162). În general și ca o primă aproximare, definim sentimentul de apartenență drept „conștiința individuală a Împărtășirii uneia sau mai multor identități colective” și deci „conștiința de a aparține unuia sau mai multor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]