KorAP: Find »[drukola/base=acționa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2696 2697 2698 ...2721 >

68,003 matches

Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

18 ani, să locuiască În Franța și să fi trăit aici În ultimii cinci ani, să ducă „o viață În conformitate cu bunele moravuri”, potrivit termenilor Codului civil, și să-și dovedească asimilarea de către comunitatea gazdă. Decizia aparține apoi autorităților publice, care acționează sub controlul jurisdicțiilor administrative. Pierderea cetățeniei franceze. Aceasta poate avea loc ca urmare a unei cereri depuse de către persoane care dobândesc o altă cetățenie și care locuiesc În străinătate. În plus, orice francez care are maimulte cetățenii și ale cărui

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
În fața cărora acestea trebuie să se supună. Încetul cu Încetul ă e adevărat, cu destulă greutate, căci acesta este probabil nivelul cel mai dificil de pus În practică ă, observăm tentative de a se crea o forță militară care să acționeze la nivel mondial. A doua mutație: fenomenul de mondializare a schimburilor, conform logicii neoliberale. Barierele protecționiste slăbesc sau tind chiar să dispară; comerțul Înflorește; investițiile străine directe sunt În plină expansiune; volumul tranzacțiilor financiare crește nemăsurat; costul transporturilor este tot

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
sau durkheimiană ori că se bazează pe interpretări funcționaliste sau interacționiste, problematica subiacentă acestor discuții este cea a integrării și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să acționăm pentru Întărirea normelor colective și pentru unificarea conștiințelor, să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei interacțiuni perpetue Între forțe

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
poliției. Sunt pentru antimilitarism și Împotriva războiului, a imperialismului, a represiunii sociale și a oricărei forme de putere, pentru respectarea naturii și a mediului. Participă la lupta antifascistă, militează Împotriva capitalismului și megalomaniei, critică cultul personalității și multiplele ierarhizări și acționează pentru recunoașterea egalității Între oameni, propagând În același timp un discurs În favoarea liberalizării „drogurilor ușoare”. Ansamblurile și grupurile muzicale, ca și alte mișcări culturale, Își asumă sloganul DIY (Do it yourself); membrii lor Își produc singuri albumele, gecile, afișele și

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
recunoașterea egalității Între oameni, propagând În același timp un discurs În favoarea liberalizării „drogurilor ușoare”. Ansamblurile și grupurile muzicale, ca și alte mișcări culturale, Își asumă sloganul DIY (Do it yourself); membrii lor Își produc singuri albumele, gecile, afișele și concertele. Acționează astfel din lipsă de resurse sau pentru a-și marca „politic” independența față de monopolul marilor case de discuri. Mișcarea cyberpunk, comunitate virtuală de pirați informatici (care nu sunt doar hackeri individuali), ține tot de acest curent din anii ’90, când

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
René Girard, lucrurile nu stau Întotdeauna așa. Deși este evident prezumțios să dorim să dăm răspunsuri pe deplin satisfăcătoare tuturor acestor Întrebări, pare totuși posibil: ă să specificăm mai clar contextul instituțional În care se Înscriu aceste reglementări; ă să acționăm În favoarea unei apropieri Între anumite conceptualizări (teoriile referitoare la „investițiile de formă” și la „drepturile de proprietate” ar putea astfel să fie Îmbinate mai strâns); ă să prelungim această discuție sprijinindu-ne pe bazele metodologice ale unei sociologii a acțiunii

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
și logici de diferențiere La rândul lor, sociologii s-au consacrat, așa cum observa deja Guy Rocher În primul volum din Introduction à la sociologie générale (Rocher, 1970, p. 111), studierii „modurilor de a gândi, de a simți și de a acționa mai mult sau mai puțin formalizate care, fiind Învățate și Împărtășite de un număr de persoane, servesc, Într-un mod În același timp obiectiv și simbolic, la constituirea acestor persoane Într-o colectivitate particulară și distinctă”. Această „standardizare” nu-i

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
a legilor economice și de evoluție a societății, deși, În același timp, lumea pare să se uniformizeze. Altfel spus, ceea ce noi separăm În plan abstract și În cadrul disciplinelor științifice este trăit de actor ca o Întrepătrundere pornind de la care el acționează, dinamic, din pragmatism. Omul concret, homo situs În terminologia noastră, nu este la fel de disciplinat ca disciplinele pe care le-am creat. Pentru a-și găsi locul, el conjugă mai multe lumi și mai multe dimensiuni concomitent. Sociologii și economiștii convențiilor

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
din perspectiva teoriei locurilor a dat naștere conceptului de „raționalitate situată”. Așa cum sugerează această teorie, homo situs este un interpret al situațiilor, iar interpretările și le face În imediatul și În dinamica propriei sale situații. Este omul social, care gândeșteși acționează Într-o situație dată, care vehiculează sensul momentului, al situației sale cu toată Încărcătura trecutului și a schimbării care se impune. Așadar, el Își exercită comportamentul În interiorul unor contingențe multiple. Spre deosebire de homo œconomicus, homo situs comunică cu mediul său. Din

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
alii, 1999), de o pedagogie mai umană, În cadrul căreia să primeze ascultarea celuilalt și asistența. Din această perspectivă, sensul pe care Îl dau actorii lumii lor devine primordial și este, cel mai adesea, legat de locul lor de apartenență. Acesta, acționând ca o busolă, le orientează comportamentele individuale și colective. Prin marea lor diversitate și prin omniprezența unei hibridizări legate de drumul parcurs, de traiectorie și de Împrumuturile din spații foarte diferite, inclusiv din cel al globalizării, societățile locale și naționale

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
mai generale până la cele mai particulare În domeniul drepturilor omului. Ea joacă de asemenea un rol remarcabil pe plan internațional (aviz și consiliere pentru guvern, cooperare cu marile instituții internaționale și cu organizațiile neguvernamentale). Să menționăm și alte structuri care acționează Împotriva acestui flagel: Comitetul european pentru prevenirea torturii, Curtea Penală, Liga Împotriva rasismului și antisemitismului, fără a mai pomeni numeroasele asociații umanitare și de caritate. În sfârșit, să semnalăm și organizarea Celei de-a treia conferințe mondiale Împotriva rasismului și

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
rațională În scopurile sale: el este de acord cu scopurile, are interesul ca acestea să fie atinse și acceptul său corespunde unui calcul; ă pentru că aceasta Îi pare rațională În valorile sale: crede În motivațiile legitime invocate prin discurs și acționează din convingere; ă pentru că Întreține o legătură afectivă cu persoana dominantă: o iubește, o consideră un model, are Încredere În ea, se identifică cu ea și se lasă purtat de sentimente; ă pentru că el crede că așa a fost dintotdeauna

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
termeni absoluți” (citat de Hayek, 1995, p. 76), Hayek consideră echivalența Între „dreptate distributivă” și „dreptate socială” lipsită de sens și chiar periculoasă. Nu putem lega dreptatea socială de modul În care societatea tratează indivizii, pentru că „societatea este incapabilă să acționeze Într-un scop determinat”. Numai acțiunea individuală poate fi considerată dreaptă sau nedreaptă. În plus, invocarea dreptății sociale produce efecte de temut: ea poate deveni, În special, un pretext pentru utilizarea constrângerii și poate „amenința cât se poate de serios

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
celorlalte valori ale unei civilizații a libertății” (ibidem, p. 80). Critica lui Hayek este devastatoare, pentru că, dacă nu se poate organiza În mod rezonabil o redistribuire fără a sacrifica libertatea, trebuie abandonată Însăși ideea de dreptate socială. Trebuie lăsată să acționeze piața, care, autoreglându-se, produce un maximum de beneficii. În consecință, este nelegitim să ne plângem de efectele sale, pentru că ele nu sunt dorite de nimeni (argument fragil: nu există oare nici o datorie morală de a sări În ajutorul victimelor unor

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
sunt legate de poziții sau defuncții accesibile tuturor În condiții de egalitate a șanselor. În schimb, indivizii pot avea „așteptări legitime”, cu alte cuvinte, au dreptul de a se aștepta să-și vadă eforturile Încununate de succes (cu condiția să acționeze În cadrul legal În vigoare), „dar la ce au dreptul nu depinde de valoarea lor intrinsecă” (ibidem, p. 73). Din cele spuse mai sus nu trebuie desprinsă totuși concluzia că, la Hayek, nu există loc pentru o teorie a dreptății. Dacă

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
a cetățenilor devine următoarea: dat fiind faptul că ideile lor despre bine sunt În conflict, cum se poate ajunge la o Înțelegere politică cu privire la ceea ce trebuie considerat a fi o revendicare justificată? Dificultatea este aceea că statul nu mai poate acționa pentru maximizarea satisfacerii preferințelor raționale sau nevoilor cetățenilor (ca În utilitarism) ori pentru promovarea excelenței umane sau a valorilor apropiate de perfecțiune (ca În perfecționism). Nici una dintre opiniile cu privire la sensul, valoarea sau scopul existenței umane, definite prin concepțiile despre bine

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
celelalte valori morale și politice. Or, așa cum observă Catherine Audard (Audard, 1996, p. 785), „respectarea priorității libertății presupune respectarea pluralismului moral și a diversității concepțiilor despre bine”. Principiile dreptății sunt rezultatul unei construcții elaborate de către cetățeni autonomi, de către persoane care acționează „În condiții care le exprimă cel mai bine natura de ființe raționale libere și egale” (Rawls, 1987, p. 559). Este Însă posibil să limităm acest ideal de autonomie la spațiul public? Influența sa În societățile occidentale moderne este atât de

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
oamenilor În așa măsură Încât aceștia nici măcar nu mai pot să aprecieze valoarea dreptății” (Gutmann, 1994, p. 74). Într-o măsură ceva mai mică, același sentiment Îl Încearcă și Kymlicka față de Michael Walzer (Walzer, 1983): „O societate este dreaptă dacă acționează În conformitate cu Înțelegerile Împărtășite de membrii săi, așa cum se dezvăluie ele În practicile și instituțiile caracteristice unei astfel de societăți. Identificarea principiilor dreptății este așadar mai curând o chestiune de interpretare culturală decât de argumentare filosofică” (Kymlicka, 1996, p. 265). Însă

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
tradiția republicană, analiza libertății individuale face parte dintr-un ansamblu mai larg de analiză a libertății comunităților politice. Nu este așadar impropriu să vorbim despre un stat liber: „La fel ca un om liber, un stat este liber atunci când poate acționa conform propriei voințe În urmărirea scopurilor pe care le-a ales” (Skinner, 1997, p. 218). Ce poate pune În pericol această libertate? Ea poate fi minată din interior de ambițiile celor puternici. Cum poate fi apărată? Republicanii propun o teorie

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
chestiunea identității este de natură să disimuleze faptul că problema politică prin excelență nu este nicidecum cea a identității colective, ci cea a acțiunii publice. Cetățenia nu se situează În registrul lui „a fi”, ci În cel al lui „a acționa”. Spațiul politic ține, În consecință, de o cu totul altă ordine decât cea a identificării culturale: „Este un spațiu public, și nu privat, un spațiu electiv, nu nativ” (Tassin, 1994, p. 109). Astfel Încât „caracterul comun al acestui spațiu ș...ț

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
drept interfață Între actor și mediul său și marchează o căutare a sensului conciliabilă cu eficiența tehnică. Prin Împrumuturi din etnologie și sociologie, ea se constituie ca un ansamblu de moduri de a gândi, de a simți și de a acționa dobândite prin Învățare, de valori Împărtășite exprimând credințele și filosofia (implicită sau explicită, conștientă sau inconștientă) specifice unui grup. Formalizarea acestui ciment social care servește drept regulator al comportamentelor individuale nu poate fi separată de culturile naționale. Abordările intrași interculturale

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Culturi și Dezvoltare propune o critică rațională a concepției obișnuite asupra promovării economice și sociale a națiunilor defavorizate, ținând seama de valorile și de tradițiile locale. Teoria locurilor simbolice de apartenență, de exemplu, pune accentul pe homo situs, pe individul acționând Într-un mediu caracterizat de „un ansamblu de credințe și de practici ce structurează regulile și convențiile care joacă rolul de ghizi ai acțiunilor individuale și colective” (Latouche et alii, 1999). Situându-se Între economism și culturalism, acest curent propune

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
moravurilor ori la ambele niveluri, sau pe amintiri ș...ț, astfel Încât această credință devine importantă ș...ț, indiferent dacă există sau nu În mod obiectiv o comunitate de sânge” (Weber, 1971, p. 416). Vom prezenta ceva mai jos factorii care acționează În formarea grupurilor etnice. Aici, ni se pare deocamdată necesar să insistăm doar asupra credinței subiective a oamenilor că formează o comunitate. Prin urmare, aceasta este o construcție a cărei existență nu ține decât de voința de a ne diferenția

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Ethnique est quotidien, Paris, L’Harmattan. Φ Comunitate, ETNICITATE, Etnocentrism, Etnocid, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, POPOR Etnocentrismtc "Etnocentrism" Acest neologism, creat În 1906 de William Sumner În Folkways, desemnează poziția celor care consideră că felul lor de a fi, de a acționa sau de a gândi trebuie să fie preferat tuturor celorlalte. ν Bazându-se pe o puternică identificare a individului cu grupul său și pe certitudinea superiorității unui anumit număr de valori, de credințe sau de reprezentări, etnocentrismul este o atitudine

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
membri. Însă aici avem de-a face cu o fraternitate nominală, cu o notație comodă. Este adevărat că societățile masonice au contribuit la depășirea apartenenței propriu-zise În favoarea regulilor de acțiune orientate Înspre exterior, cum este regula care Îți cere să acționezi pentru binele celuilalt. Oricum, nu este de ajuns să te numești frate ca să fii fratern, mai ales atunci când această fraternitate se limitează la domeniul Închis al unui grup determinat. Confraternitatea nu e totuna cu fraternitatea. Modelul familial prevalează și atunci când

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]