68,003 matches
-
faptelor culturale prezente În textele literare sau chiar În orice tip de discurs, abordarea antropologică este o altă cheie esențială. Scopul său este acela de a urmări felul cum fiecare locutor se folosește de fapte apaținând culturii sale pentru a acționa și pentru a se afirma. Suportul literar. Într-una dintre contribuțiile noastre, avansam ipoteza că textele literare ar constitui excelente punți Între culturi, pentru că sunt locuri privilegiate În care se dezvăluie alte viziuni asupra lumii: „O dată percepută originalitatea autorului, textul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instrucție primară (1911), i se alătură lui Jean Jaurès atunci când afirmă că, departe de a exclude morala, laicitatea presupune tocmai contrariul. Spre ce tinde ea? Spre dezvoltarea În fiecare om a capacității raționale de a gândi singur și de a acționa conform unor principiimorale alese În mod liber. Este vorba așadar despre susținerea autonomiei rațiunii individuale Împotriva tuturor puterilor care urmăresc alienarea ei, puteri interne, cum este frica de a gândi singur, dar și puteri externe, care urmăresc manipularea sentimentală sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
text rămân relativ generale. Ele menționează diverse drepturi pe care le pot reclama cei aparținând minorităților și, dincolo de drepturile negative ( În virtutea cărora statele se abțin de la anumite comportamente discriminatorii), ele enunță și drepturi pozitive (conform cărora statele se angajează să acționeze În favoarea minorităților). Astfel, primul articol stipulează că statele „protejează existența și identitatea ș...ț minorităților de pe teritoriile lor respective și favorizează instaurarea unor condiții de natură să promoveze această identitate”. Totuși, textul nu menționează nici un mecanism de control sau cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de acțiune. Pretutindeni, În țările industrializate, mecanismele pieței sunt Încadrate de dispoziții destinate menținerii concurenței, asigurării transparenței În tranzacțiile bursiere și protejării mediului. Puterea publică, pe lângă activitățile sale tradiționale, continuă să orienteze economia, să promoveze cercetarea și dezvoltarea și să acționeze asupra conjuncturii (prin politici monetare și bugetare). De la izbucnirea scandalurilor financiare, de o parte și de cealaltă a Atlanticului a Început o reflecție asupra mijloacelor de ameliorare a „guvernanței de Întreprindere”. S-au preconizat măsuri de Întărire a controlului asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunitară. După părerea lor, sau cel puțin după părerea unora din ei, nu poate exista o perspectivă În afara comunității, pentru că nu ne putem plasa În afara istoriei și a culturii proprii. De aceea, o societate nu poate fi dreaptă decât dacă acționează În conformitate cu Înțelegerea lumii Împărtășită de membrii săi, așa cum se manifestă ea prin practici și prin instituții. Comunității ar trebui să i se recunoască, prin urmare, un rol mai important În conținutul principiilor dreptății. Acesta este sensul cercetării Întreprinse, de circa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reușim să ne Înțelegem, și, pe deasupra, este dezarmat În fața riscului de anomie și de deziluzie. Critica formulată de comunitarieni stabilește, În plus, o legătură constitutivă Între chestiunea construcției identitare și cea a judecății practice. Pentru a ști cum trebuie să acționez, trebuie să știu cine sunt. Cu alte cuvinte, trebuie să recunosc legăturile comunitare care mă constituie. Un eu „liber” de apartenențe este o pură abstracțiune. Trebuie să insistăm aici asupra consecințelor, foarte periculoase din punctul nostru de vedere, ale acestei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu se identifică neapărat cu spațiul În care trăiesc. Tocmai Împotriva acestui defect de optică se construiesc mișcările naționaliste. Astfel de mișcări constituie poli de mobilizare; ele urmăresc să reducă decalajul dintre apartenența obiectivă și reprezentările subiective. Cu alte cuvinte, acționează pentru „trezirea conștiinței” comunității naționale. Printr-o deturnare a vocabularului marxist, am putea spune că aceste mișcări Încearcă să convertească o națiune „În sine” Într-o națiune „pentru sine”. Această muncă de transsubstanțiere este asumată mai Întâi de un număr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permite să ne exprimăm astfel, somnul ușor. În această situație, nu este nevoie decât de un mic stimul pentru a o trezi și a o face să se caleze pe apartenența obiectivă la națiune. Relațiile sociale existente pot totuși să acționeze ca niște tampoane Îmbibate În cloroform, menținând-o Într-o stare de letargie. Este necesar atunci un efort mult mai important pentru a obține adeziunea tuturor claselor (Hroch, 1985). În prelungirea modelului elaborat de Hroch, Eric Hobsbawm se consacră tocmai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În parteneri”. În consecință, „nu au altă posibilitate decât să ia lucrurile În propriile mâini”. Naționalismul le permite să acceadă la modernitate după propriile lor reguli; el poate fi caracterizat ca o „reacție compensatorie pentru periferie”. Elitele periferiei trebuie să acționeze pentru „crearea conștientă a unei comunități militante care să transceandă clasele”, Încercând „să cheme clasele inferioare la luptă”. Printr-o manipulare a istoriei și a culturii populare se realizează „Înregimentarea naționalistă”. Naționalismul populist atinge masele tocmai datorită „accesibilității” sale și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Una este de natură mai curând ecologică, universalismul holist, un fel de holistism. Cealaltă, care pare acum compatibilă cu globalizarea economică, este un individualism particularist, un fel de etno-individualism cu aspecte comunitare și individualiste. S-ar putea rezuma prin „a acționa global și a gândi local”. Pe de altă parte, modul de viață productivist și consumerist În sfera comercială, precum și globalizarea schimburilor realizează o unificare incontestabilă. Această unificare, deși liberală, este ambiguă, Întrucât constrângerea de rentabilitate proprie liberalismului economic pare să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai ușor de realizat pentru că, În fond, se Împacă cu națiunile etnice? Sau,dimpotrivă, dezvoltarea statelor-națiune și a naționalismului În detrimentul imperiilor a fost cea care a favorizat o globalizare de acest tip? În epoca Luminilor, universalismul egalitar de tip francez acționa prin educație și, În principiu, asigura triumful națiunii politice asupra națiunii etnice. Universalismul liberal al modelului englez acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționalismului În detrimentul imperiilor a fost cea care a favorizat o globalizare de acest tip? În epoca Luminilor, universalismul egalitar de tip francez acționa prin educație și, În principiu, asigura triumful națiunii politice asupra națiunii etnice. Universalismul liberal al modelului englez acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse. Pentru moment, universalismul, cel puțin În teorie, este contrar fragmentării naționale care Însoțește particularismul comunitar. Însă acest universalism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imperiilor a fost cea care a favorizat o globalizare de acest tip? În epoca Luminilor, universalismul egalitar de tip francez acționa prin educație și, În principiu, asigura triumful națiunii politice asupra națiunii etnice. Universalismul liberal al modelului englez acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse. Pentru moment, universalismul, cel puțin În teorie, este contrar fragmentării naționale care Însoțește particularismul comunitar. Însă acest universalism generează o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
convingeri rasiste. Pe scurt, ambiguitatea categoriei „rasismului instituțional” nu poate permite o mai bună cunoaștere a fenomenelor observate. Deși o astfel de perspectivă a favorizat conștientizarea limitelor interpretărilor psihopatologice, deși a contribuit la favorizarea și la Întreținerea conștientizării rasismului care acționează Într-o societate democratică presupus exemplară, ea nu s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le consideră „legitime” țin de ceea ce obișnuim să numim etnocentrism sau xenofobie, fenomene care implică forme de intoleranță față de moduri de viață diferite sau străine. Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată este aceea de a acționa În vederea conservării diversității culturale, chiar cu prețul unei anumite intoleranțe de grup. Poziție pe care aș numi-o diferențialistă. Rezultă că intoleranța implicată de etnocentrism posedă, conform antropologului, o valoare pozitivă, prin rolul ei de mecanism de conservare și totodată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concură la construirea de cogniții adaptate scopurilor practice și filosofice ale „subiecților” care au „nevoie” de ele pentru a comunica, a munci și a trăi În mediul lor. În orice reprezentare constituită, pe care o vom numi „puternică”, „structurată”, adică acționând asupra vieții societăților, asupra oamenilor și asupra comportamentelor lor, putem Încerca să căutăm și să găsim elemente periferice (care sunt ilustrări, exemple, variațiuni, chiar opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o extrapolare la orice situație colectivă echivalentă ca structură. Această abordare a fost la Început legată de cea a genezei stereotipurilor. Celebrele experimente ale lui Henri Tajfel și ale colaboratorilor săi au pus În evidență existența unor procese specifice care acționează atât În relațiile intergrupuri, cât și În perceperea individuală a realității fizice sau sociale. Aceste fenomene numite de „categorisire”, evidențiate o dată cu cercetările lui Postman, Bruner și Mc Ginnies (Postman et alii, 1965), intervin ca procese de simplificare a realului și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mari pentru Închirierea unui film sau repararea unui camion sunt situații care implică, indiferent de apartenență, o cooperare, scopuri comune, o structură relațională și ierarhică. Această experiență arată modul În care schimbarea este condusă experimental și care sunt factorii ce acționează asupra ei. Aplicate Într-un context urban, În cartiere cu probleme unde există rivalități Între bande de tineri, aceste soluții pot, cu adaptarea corespunzătoare, să favorizeze controlarea interacțiunilor sociale și culturale. Studiul reprezentărilor În interculturalitate nu se poate restrânge la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
independență națională» nu este legitimată decât prin reprimarea minorităților pe care guvernarea centrală le privează de egalitatea În drepturi și mai ales de egalitatea culturală” (Habermas, 2000). Nu este mai puțin adevărat că actorii sociali au Întotdeauna motive Întemeiate să acționeze și că, până la urmă, traiectoriile politice colective se determină prin conflictualitate și raporturi de forță. Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce părea o servitute asumată de acesta din urmă din spirit misionar ascundea de fapt aservirea concretă a popoarelor colonizate. Aceasta este forța acestui concept, care trimite la masca pe care și-o construiește partea dominantă ă gândindu-se că acționează din datorie morală ă și, În același timp, la imaginea iluzorie pe care o are partea dominată despre situația sa și care face de negândit orice rebeliune. Dacă astăzi ne putem Îndoi că denunțarea servituții presupune abolirea proprietății private asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
generale și dominante, iar Emile Durkheim despre conștiință colectivă. Termenul de valoare, mult uzitat În sociologia germană a Începutului de secol XX (În special În curentul de idei inițiat de Weber), desemnează „un mod de a fi sau de a acționa pe care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și în sensul rapidității sale) a permis să se pună într-o dublă manieră între paranteze clivajul proprietari/muncitori: întrucât este delegitimat de uzajul de tip sovietic pe timpul celor patruzeci de ani și pentru că deschiderea posibilității pentru fiecare de a acționa a lăsat mult timp pentru visuri și certitudini astăzi relativizate prin experiență. Aceste două fenomene fără îndoială imposibil de măsurat explică verosimilitatea anumitor forme de vot "în contrasens" (de la stânga spre dreapta în ocurență). Căci "bunul simț" îți interzice să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
singularizaze în raport cu ODS și deci să caute sprijin și referințe dincolo de clivajul maximaliști/minimaliști și proprietari/muncitori. Spre deosebire de KDU-SL, bine implantat în Moravia și prezentând o imagine religioasă puternică, US-DeU este implantat mai ales în Boemia, unde, pentru moment, a acționat pentru ascultarea și primirea alegătorilor decepționați de ODS. Greșeala strategiei US-DeU consistă în faptul că el nu a reușit să învingă ODS în clivajul dominant, nici să ocupe un versant într-un alt clivaj fundamental. Rezultatul foarte atenuat al tentativei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politice ori religioase din cadrul societății; acestea sunt slabe și de mici dimensiuni, putând vorbi despre partide de "buzunar" sau de "salon". La alegerile parlamentare (Saeima), două treimi dintre acestea au primit mai puțin de 1% din voturi. Toate aceste partide acționează în sensul "reducerii spectaculoase a conflictului politic interior".4 În timpul campaniilor electorale, acestea își dispută sufragiile acelorași grupuri sociale, afișează aceleași programe și au aceleași evoluții. 2. Formarea clivajelor În timpul perioadei sovietice, structura socială era simplă: muncitorii, țăranii din colhozuri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prin comparație, activitatea politică a Bisericii în șapte țări europene postcomuniste (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), această influență este incontestabilă. Chiar dacă activitatea Bisericii e limitată de doctrina ei, de resursele disponibile și de contextul cultural, aceasta nu acționează mai puțin rațional în calitate de instituție pe piața religioasă și utilizează mijloacele care-i servesc cel mai bine scopurile. Impactul alegerilor tactice ale Bisericii e evaluat cu ajutorul modelului clivajului religios, care e modificat de teoria pieței religioase și de folosirea metodei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]