1,047 matches
-
Era cu două săptămâni înainte de punctul final pus apartheid-ului și de venirea la putere a lui Nelson Mandela. Lucrasem cu membrii guvernului și mă îndreptam în grabă spre aeroportul din Johannesburg. Exact în momentul când am ajuns, locul era împânzit de soldați cu arme automate. Se zvonea că teroriștii tocmai bombardaseră aeroportul. Pericolul imediat trecuse în momentul când ajunsesem acolo, dar încă mai tremuram gândindu-mă la ceea ce s-ar fi putut întâmpla. Bineînțeles, pentru sud-africanii din jurul meu nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
El ar fi trebuit să supravegheze multă vreme Istanbulul ca să-și dea seama cine ce făcea În spatele ușilor Închise și cine, dacă exista cineva, rostea blasfemii la adresa Lui. Celui din cer orașul Îi părea probabil un model strălucitor de licăriri pestrițe, Împânzite În toate direcțiile, artificniște artificii explodând În mijlocul Întunecimii dese. În clipa asta modelul urban strălucitor e colorat În nuanțe de portocaliu, roșu și ocru. E o configurație de scânteieri, unde fiecare punct e o lumină aprinsă de cineva care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
plouat nouăzeci și nouă de zile În șir, spune el, de două ori mai mult decît a fost nevoie ca să-l Înfrîngă pe Noe. Profitînd de vremea cea bună, Wakefield se plimbă pe faleză. Înainte de noul boom economic, locul era Împînzit de figuri sumbre, de baruri Întunecoase, fetițe la lucru, librării anarhiste. Nimic din toate acestea nu mai există: nu tu șantane, nu tu indieni, nu bețivani, nu curve, nu marinari - plictiseală de moarte. Restaurante strălucitoare se Înghesuie pe malul apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a fost producătorul uneia dintre primele creme de ras pentru a cărei aplicare nu mai era nevoie de pămătuf. Reclamele Burma Shave, apărute În anii ’20 și populare pînă prin anii ’60, au fost precursoarele actualelor panouri publicitare și au Împînzit America, fiind plasate pe marginea drumurilor. Reclamele erau de cele mai multe ori concepute sub forma unor catrene umoristice, fiecare vers fiind Înscris pe un panou, iar panourile fiind dispuse la intervale regulate. Catrenele se Încheiau invariabil cu „Burma Shave”. (n. trad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
drăguța cameră de zi îmbrăcată în creton a maică-sii. Fran rămăsese oarecum surprinsă când văzuse prima oară încăperea aia, că existau atât de multe tipuri de modele florale. Împreună cu buchetele de trandafiri, bujori și nemțișor puse în vazele ce împânzeau camera, mai că-ți dădeau impresia că ai nimerit, din greșeală, în paginile Grădinii secrete. Oarecum luându-l prin surprindere pe Laurence, Fran i se aruncă în brațe, savurând atingerea cașmirului, dându-și seama cât de mult îi lipsise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu mai vor să citească, copiii preferă televizorul și internetul. Trebuia să fac ceva. I-am cerut să-l cheme pe Ministrul Culturii. Împreună am pus la cale un plan prin care să redăm cărților ceea ce li se cuvine. Am împânzit orașul cu afișe și am discutat cu oamenii. Le-am explicat că fără cărți viața noastră e pustie și că lectura ne dezvoltă vocabularul și cultura generală. Seara, piața publică din centrul orașului era animată, dar nu de zgomotul pașilor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ca un nucleu ce aduna toată melancolia generațiilor, tablourile de pe pereți își pierdeau farmecul, deveneau deja vulgare iar lalelele, erau singurul punct briant din tot peisajul obscur. Clanța s-a mișcat, ceilalți s-au așezat la loc iute, iute. Suspansul împânzea privirile ațintite spre ușă. Brusc, profesorul a intrat, iar surprinderea mea a fost și mai mare văzând că și tu erai cu el. Te-ai așezat în primele bănci, aprobând cu gesturi mici, neobservabile, discursul pregătit de tatăl tău. Culmea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
atunci m-am uitat din nou în spate și-am văzut că Remus Frunză a ajuns la marginea lanului și s-a oprit și a atins pământul cu făclia, și atunci mi-am adus aminte de dârele de catran care împânzeau lanul, auzind în același timp cum, sfârâind, iau foc, și deja știam ce-o să urmeze, de ce au zis că n-am decât să alerg cât mă țin plămânii, flăcările au și ajuns lângă mine, am văzut cum șerpuiesc prin grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ajuns la un perete de lut și am început să alerg pe el în sus, se vedeau clar grunjii de pământ și straturile de ardezie, și atunci imaginea s-a depărtat, și am văzut că peretele înalt de lut e împânzit de rampe și cărări, că lucrau mulți acolo, un furnicar de oameni, săpând și dând cu târnăcopul și cărând piatră și pământ cu roaba, și s-a ivit o altă imagine în oglindă, și l-am zărit pe tata, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pe ușa de la intrare împreună cu Hilary și doi PR manageri, pe alee se află sute de persoane. Un șir de aparate de filmat se focalizează imediat asupra mea, în spatele lor e o mulțime de reporteri și fotografi, și locul e împânzit de asistenți de PR de la Carter Spink, care sunt cu ochii în patru și împart cafele de la un stand apărut ca din pământ. La poartă văd un grup de cunoscuți de la pub care se uită curioși și le arunc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
entuziasm. — Mi-a spus Nathaniel. Sunt sigură că ai luat decizia cea mai corectă. Tace. Păi... la revedere atunci, puișor. Și noroc. O să ne fie dor de tine. Când mă aplec ca s-o iau în brațe, simt deodată lacrimile împânzindu-mi ochii. — Iris... nu știu cum să-ți mulțumesc, îi șoptesc. Pentru tot ce ai făcut. — Tu ai făcut totul singură. Mă strânge tare. Sunt foarte mândră de tine. — Și să știi că nu e ultima oară când ne mai vedem. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
scîrțîie sub pași. Georgiană. Asta am vrut și eu să zic. Pornesc pe urmele muzicii și dau ocol casei, ajungînd la peluza uriașă, unde evenimentul e În plină desfășurare. Partea din spate a casei e acoperită cu stegulețe, iarba e Împînzită cu corturi, pe o scenă cîntă o formație, iar copiii țipă, sărind pe un castel-trambulină. — Emma ! Ridic ochii și Îl văd pe Cyril Înaintînd spre mine, Îmbrăcat ca un bufon, cu o pălărie cu colțuri roșii și galbene. Unde ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și lumea Începe să se ridice de pe scaune, luîndu-și hainele și gențile. Acum că revenim iar la normal, exaltarea mi se evaporă treptat, și Îngrijorarea mă copleșește din nou. Trebuie să Încerc iar să dau de Jemima. La ieșire, lumea Împînzește curtea, Îndreptîndu-se spre o sală luminată, aflată vizavi. — Lissy a zis că ne vedem la petrecere, Îi spun lui Jack. Așa că... ce-ar fi să te duci tu Înainte? Eu trebuie să dau un telefon scurt de tot. — Ești OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
zicem cine suntem, un Vindecător ne spuse de-a fir a păr chiar povestea noastră. Începuse să se lase frigul, iar noi trăseserăm În peștera unui neam de vânători slabi și iuți, ce trăiau de pe urma unor animale fioroase ce le Împânzeau pădurile. Acele animale semănau cu râșii de pe la noi, Însă erau mult mai mari și aveau niște colți foarte lungi; vânătorii care ne găzduiau le numeau macharoi. Nu de frica macharoilor ne opriserăm noi la acel neam, ci pentru că În fața noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
multe lucruri. Tocmai pentru că duceam o viață mai simplă. Și din toate acele sunete mărunte se distingea un foșnet lung, subțire și promițător. Mă uitam pe geam. Apa se scurgea pe streașină și pe frunzele vișinului, băltoace pline de cercuri împânzeau curtea. Mă concentram. Poate mi se păruse, așa cum se întâmpla de cele mai multe ori, când confundam cauciucurile foșnind pe șosea cu sunetul făcut de propria mea respirație. Dar câteodată se întâmpla ca foșnetul să crească, și atunci se desfăcea în sunete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pieile pe care i Ie dădea părintelui Carlos și pe care acesta le vindea la Santa Marta erau - împreună cu fluturii - principala lui sursă de venit. Nu i-a trecut niciodată prin minte că făcea un rău. Mlaștinile din regiune erau împânzite de caimani care nu se bucuraseră niciodată de simpatia nimănui. Acum, după conversația cu Inti Ávila și soția lui, începea să înțeleagă că aceste motive nu erau de-ajuns: caimanii amazonieni meritau tot atâta respect ca și gorilele africane sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
arate chitanțele. Dar Veneția era un oraș mic și toți oamenii de la Finanțe Îl cunoșteau, așa că nu ar fi fost niciodată oprit, numai dacă nu aduceau polițiști din afara orașului și nu organizau ceea ce presa se obișnuise să numească „operațiunea blitz“, Împânzind tot centrul comercial al orașului și, Într-o singură zi, Încasând milioane de lire prin amenzi. Și dacă-l opreau? Le va arăta legitimația și le va spune că se oprise să folosească toaleta. Din aceleași taxe i se plătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
la distanță? Stelele ar putea fi confundate cu metafore cu strălucire albă, metafore născute în naivul timp al paleoliticului când un om alb ca lumina stelei a zărit o floare ce colora chipul unei fecioare, undeva la malul unui lac împânzit cu calm. De ce nu ne-a fost dat să fim pietre în albia unui râu, să fim veșnici cu adevărat? Trupul nu rămâne pentru a ne compara viața cu a altuia. E bizar cum el, cel frumos, cel care transformă
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
cu-aceeași sete de a realiza ceea ce își propune, de a-și împlini visul cu ardoare și speranță că până la urmă totul va fi bine. Bucuria nestăvilită a copilului e o eternă și imperturbabilă vară, anotimpul fluturilor co lorați ce-mpânzesc văzduhul, al albinelor harnice și trudnice cutreierând din floare-n floare pentru a aduna pulberea de aur a corolelor multicolore, când pe cer se zărește mingea aurie ce în călzește totul și dă farmec de vis naturii, căldura stăpânește fiecare
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
pentru unii, dar atât de comune pentru alți copii cu care soarta nu a fost atât de darnică. Acum iarna cea friguroasă cu zile scurte și cer posomorât din care cad fluturi albi și pufoși se așterne tacit și sumbru împânzind împrejurimea cu alabastrul său rece și încremenit. Pustietatea pune stăpânire peste tot ținutul, fiori reci se întrepătrund cu cristalele de gheață, dar zăpada e joaca preferată a copiilor iarna. Bulgării zboară pretutindeni, pe pârtie glasurile intense ale omuleților se înalță
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
spate, impunător, oprindu-se uneori să dezaprobe cu gesturi repezite. Ușorul tremur al vocii releva năduful abia stăpânit. Părea, cu hainele negre care-l ascuțeau și mai tare, un om bătrân. Umbra lui, și mai lungă, și mai subțire, se împânzea nefiresc la mișcările smucite și, câteodată, refuza să-l mai o glindească. Ion, a cărui înfățișare semăna cu a unui detectiv din romanele polițiste - pardesiul lung desfăcut (și purtat chiar și-n interior), pantofii de lac, eșarfa pe jumătate căzândă
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
curse care trecuse de poarta de start. Își găsise de lucru la un tribunal local. Se angajase ca avocat specializat pe probleme de media și acum era foarte solicitată de batalioanele de publicații și companii TV care părăsiseră Londra și împânziseră Bath-ul în căutare de chirii mai mici, personal mai puțin stresat și o calitate mai bună a vieții. Cu toate astea, indiferent de volumul de muncă, Alice nu renunțase la decizia de a lucra numai cu jumătate de normă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vârstele și toate categoriile sociale, ceea ce-i de-a dreptul incredibil și Înspăimântător. Cu toate acestea, ăsta-i adevărul. Căci nimeni nu cunoștea aceste date statistice mai bine decât generalul Ion-Mihai Pacepa, cel, care, În calitate de consilier - securist al Bâlbâituluicu-Gura Strâmbă, Împânzise țara noastră cu rețele de informatori ai Securității, iar, apoi, fugit din România și stabilit În Statele Unite ale Americii, devine, Începând din 1978, informator de prim-rang al președinților Jimmy Carter, Roland Reagan și George Bush. Așa că președintele Reagan n-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Până-n Crăciun, când am plecat Înapoi la Galați să- mi ling rănile, zăpada căzuse deja de vreo două ori pe străzile Bucureștiului, Într-o Încercare disperată de a curăța Încărcatul peisaj, Însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care Împânzise locul și mișuna bezmetică În căutare de chilipiruri. Ningea, Însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau În contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se Într-o zeamă cleioasă. Noroiul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Până-n Crăciun, când am plecat înapoi la Galați să- mi ling rănile, zăpada căzuse deja de vreo două ori pe străzile Bucureștiului, într-o încercare disperată de a curăța încărcatul peisaj, însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care împânzise locul și mișuna bezmetică în căutare de chilipiruri. Ningea, însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau în contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se într-o zeamă cleioasă. Noroiul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]