KorAP: Find »[drukola/base=împărătesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...74 >

1,835 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

ca și care nu mai avuse pîn-atunci nici el, nici tatăl său Vatatzes, trecu Elespontul, având de gând a-și spori încă puterile prin partea de trupe ce o lăsase la Didymotichos. Dar, din cauza nedibăciei și neascultării celor doi strategi împărătești, lucrurile luaseră aci o față nepriitoare romeilor. Principele bulgaro-romîn Mihail se folosi de absența prelungită a împăratului și, parte pentru a câștiga țări, parte pentru a-și asigura teritoriul propriu, în fine pentru intimidarea generală a romeilor, lucru pe care

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vechile granițe între amândouă țările, și fiindcă amândouă părțile întăriră tratatul de pace cu jurământ solemn, împăcarea era în faptă făcută și potrivită cu dorința și trebuințele amândurora. Când Uroș, îndeplinindu-și opera păcii, își luă rămas bun de la tabăra împărătească, împăratul îl încărcă cu scumpe daruri de onoare, a căror valoare se suia la 20000 de hyperpyre (monete de aur de pe atunci ale romeilor). Totuși împăratul se-ngrijea, nu fără cuvânt, că tratatul de pace nu va avea parte să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
întreprindere pe față și fără sfială, trimițând în campanie o însemnată trupă auxiliară, care pustii și jefui regiunea de Iîngă Prilapus și în fine puse pe fugă trupa romeică condusă de căpitani fără esperiență și cu puțini oameni, încît comandanții împărătești fură încunjurați în cetatea Prilapos și ținuți locului ca prizonieri. Trădarea deschise inamicului porțile cetății și garnizoana strâmtorată astfel se văzu silită de-a da pe mâna despotului rebel Mihail puternica tărie Prilapos contra unei capitulațiuni, juruite și de dânsul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
între bulgaro-romîni și romei, mai cu seamă pentru că amândoi regenții litiganți solicitau în mod egal favoarea romeilor. Se-ntîmplă într-adevăr că Constantin Tichus, bătut într-o ciocnire de rivalul său, fu ținut locului împresurat în cetatea Stenimachos și căpătă de la împărătescul său socru ajutor, de scăpă de învingere deplină și de prinsoare; curând însă norocul armelor și-ntoarse foaia, căci Constantin, mântuit, veni deasupra în mod hotărâtor și goni c-o vitejească năvală pe Mytzes, adversarul său. Acesta se refugie cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ajunsese lucrul la maturitatea prin timp, care e la adecă sufletului adevărat al oricărei întreprinderi. Momentul hotărârii veni abia în anul 1264, amestecat fiind și prințul turcesc Sultan Azatin din Iconium, care pe atunci trăia pe pământ romeic sub pază împărătească, el care într-un rând dăduse ospitalitate fugariului Mihail Paleolog și, cerând și pentru sine o asemenea ospitalitate, i se aviză ca loc de sălășluire orașul maritim Acnos, unde primi o gvardie de corp sub cuvânt de ocrotire, dar în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sale și contrariat în silințele de-a prinde pe împăratul, Constantin hotărî să smulgă cel puțin pe sultanul Azatin din mînile romeilor. El se întoarse cu toată turbarea asupra orașului Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la din contra amenința orașul cu pieire, pe locuitorii lui cu nimicirea. Visteria împărătească, adusă asemenea acolo și păzită cu multă grijă, fu ascunsă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la din contra amenința orașul cu pieire, pe locuitorii lui cu nimicirea. Visteria împărătească, adusă asemenea acolo și păzită cu multă grijă, fu ascunsă în pământ după porunca unui demnitar competent și apoi orașul hotărî, cedând forței majore și lipsit de orice speranță de dispresurare, să predeie pe sultan în mînile regelui româno-bulgar. Un

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-o cetate, iar banii sultanului să fie confiscați și vărsați în visteria împărătească. Mânia sa vie căzu și pe episcopul care favorizase capitulația, mijlocind-o și primind jurămintele, din care cauză îl amenință cu judecata și cu pedeapsă canonică. Funcționarii de Curte carii aprobaseră această învoială cu inamicul suferiră pedepse trupești, trebuiră să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să cucerească Macedonia și Tessalia toată și să silească la supunere pe familia domnitoare din Epir. Soarta a voit ca să nu-și așeze cu succes coroana împărătească a Bizanțului pe frunte nici Vatatzes, care a răposat în anul 1255, nici fiul și urmașul său Theodor Laskaris II, care în vremea unei scurte domnii știuse să respingă cu noroc pe romîno-bulgari, nici în fine nepotul său nevrîstnic Ioan

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu samă pentru că în decursul unor războaie atât de numeroase oastea romeică suferise nespus de mult, Mihail Paleolog se folosi în acest sens de ocazia săvârșirii din viață a reginei Irina, soția regelui româno-bulgar Constantin Tichus. Veni la acesta solul împărătesc Georgie Acropolita cu propunerea de-a încheia nu numai un tratat de pace și de amiciție, ci de-a întemeia totodată o încuscrire, căci împăratul destina de soție pentru regele bulgar pe nepoată-sa Eulogia, ce fusese cununată mai înainte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
încurajă planul regelui Carol d'Anjou, care nu voia nimic mai puțin decât de-a răsturna pe împăratul Mihail și a pune în locu-i pe ginere-său Filip, fiul alungatului împărat Balduin II. Mihail Paleolog se răzbună, oprind în paraclisul împărătesc pomenirea papei în rugăciuni și aliindu-se cu Petru III, regele Aragoniei, rivalul lui Carol d'Anjou, contra acestuia. A se lepăda în public de uniunea pe care el însuși o voise atât de mult nu i se părea priincios

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se simțea izolat, căci nu putea pune temei pe ceilalți patriarhi. Căci într-adevăr nu numai că în tronul ecumenic stătea Bekkus, un hotărât amic al uniunii, ci și Anthimie, patriarhul din Antiochia, mersese la Constantinopole și se supusese poruncii împărătești, iar Athanasie, patriarhul din Alexandria, prea era departe și espus, încît avea mare nevoie de ocrotirea împăratului și nu putea renunța la ea, de aceea preferise a persista într-o atitudine de mijloc, ca adică nici să recunoască espres uniunea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
din trupele unite ale împăratului și ale regelui, se va trimite spre a cuceri capitala Tîrnova și întreg regatul Bulgariei; dar daca campania n-ar izbuti, Ioan Asan totuși va avea dreptul asupra titlului și demnității de despot la Curtea împărătească din Bizanț. Asan iarăși făgăduia din parte-i cu jurământ că va mănținea neatinsă legătură cu romeii pe câtă vreme va sta pe tronul Bulgariei; dar căzând din scaun va fi dator a aduce servicii credincioase împărăției romeice cu vasal cu numele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
într-un fel unul din cele două rele. Pe de o parte Lachanas înainta pustiind în țară în fruntea biruitoarelor sale cete, ocupă multe ținuturi frumoase și supuse o mare parte a împrejurimilor Tîrnovei; pe de altă parte năpădeau trupele împărătești, atacau localitățile și pozițiile slabe de dinafara capitalei, cruțând Tîrnova însăși, anume averea celor mari și de samă, cu intenția învederată de-a le înlesni lepădarea de regina. Neputîndu-se împrotivi amîndoror părților, pentru început crezu de cuviință și potrivit cu demnitatea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
să sufere o înfrîngere într-o bătălie cu tătarii. La această știre, locuitorii din Tîrnova, cari de mult erau aprinși de ură contra Mariei, hotărâră să scuture jugul ei, să predeie pe regină și pe fiu-său în mînile comandantului împărătesc și să primească de domn a lor pe Ioan Asan, căruia i se și cuvenea succesiunea pe tronul bulgar în puterea dreptului de moștenire. Maria, cum purcesese grea de Lachanas, a fost detronată într-adevăr și dusă în prinsoare la

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de-a se retrage în cetățile și castelurile de acolo care nici ele nu dădeau siguranță pe multă vreme. Față cu împrejurările acestea, pacinicul popor al românilor inspira asemenea îngrijiri însemnate. Se întindea pe teritoriul romeic, începînd din suburbiile orașului împărătesc până la Vizya, apoi mai departe în numeroase așezări, se-ndeletnicea mai cu samă cu cultura vitelor prin locuri muntoase și greu de străbătut, era destul de învîrtoșat, deprins cu mânuirea armelor prin vânat și apărarea de sine, apoi în urma mai multor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
bogăția lor de turme, apoi pentru că erau inspirați de o ură tot atât de mare în contra romeilor. Deci în anul 1284 Andronic orândui ca românii să fie transplantați cu toții de la apus spre răsărit și anume dincolo de Bosfor în teritoriile asiatice din fața capitalei împărătești; apoi hotărî să-i reducă materialicește prin impozite, stoarceri și pretenții de despăgubire și să-i umilească așa încît să se deie învinsă mândria lor întemeiată pe număr și avere. Îngrămădiți de amândouă relele, de strămutarea cu de-a sila

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se folosi de împrejurarea că tocmai în vremea aceea multe colonii militare așezate la marginea Persiei trebuiau să emigreze spre apus cu toată averea lor, din cauza purtării dușmănoase a persienilor. Cu multă tăinicie el ademeni o sută din acei soldați împărătești printr-un anume Kotertzes, care asemenea era dintre ei, ca să se lepede de împăratul și să intre în slujba lui, deci primi în mînele sale jurământul lor, le făcu lor jurământul său și întemeie astfel o comunitate solidară de drepturi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mare sfat, compus din stările cele mai nalte și din autoritățile capitalei, pentru ca, sub președința sa, să judece pe despotul acuzat. Acesta nu putu aduce decât o apărare slabă, prin care nu zicea nimic, fu condamnat la recluziune în palatul împărătesc împreună cu soția și cu copiii din căsătoria a doua și la pierderea întregei sale averi, atât mișcătoare cât și a caselor și moșiilor lui, dintre cari averea mișcătoare se conferi lui Mihail, fiul monarhului, devenit coimperator; iar când despotul încercă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
din urmă porni deci din Adrianopole în campanie, înaintă la locul Apro în apropierea italienilor și hotărî să le ofere o bătălie lângă un cătun, anume Imeri. Ciudată era compoziția și ordinea de bătălie a oștirii romeice. Încuviințând cererea casei împărătești în considerația încuscririi pomenite mai sus, tartarhanul Tuktai trimisese romeilor o trupă auxiliară de alani și de turcomani păgâni, numiți grecește turkopuli, cari contribuiră mai mult spre pierzarea decât spre biruința oștirii de căpetenie, precum se va dovedi mai pre

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
căruia-i stăteau în ajutor frate-său despotul Constantin și marele păharnic (pincerna) Senacherim Angelos, nu păstră pentru sine nici o comandă specială a trupelor, ci păzea în fruntea unui despărțământ ales și sporit de gardă pretoriană în spatele oștirii pentru siguranța împărătescului său părinte. Romeii numărau în șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala alanilor și turcomanilor asupra catalanilor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
aruncă, țiind lancea în mână și însoțit de câțiva călăreți, c-un neastâmpăr furios asupra amogabanilor, dintre cari străpunge pe unul cu lancea, iar pe altul îl spintecă cu sabia. Dar, lesne de recunoscut de departe prin insigniile vredniciei sale împărătești, el devine numaidecât ținta atacurilor dușmane. Doi ostași persani curajoși, acoperiți de pavăza lată obicinuită la poporul lor, s-aruncă de-a dreptul și neopriți asupra lui Mihail, vin în nemijlocita lui apropiere și vor tocmai să-i dea lovitura

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lată obicinuită la poporul lor, s-aruncă de-a dreptul și neopriți asupra lui Mihail, vin în nemijlocita lui apropiere și vor tocmai să-i dea lovitura de moarte, când iată că în momentul hotărâtor marele paharnic și un paj împărătesc abat lovitura și ucid pe cei doi năvălitori. Dar alți năvălitori dușmani aleargă tot încă în grămezi asupra împăratului, îl îngrămădesc de-aproape, străpung platoșul lui cel tare, îl rănesc și pun viața lui într-o învederată primejdie. Între acestea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
regele Alexandru al Bulgariei să intre în sânul bisericei catolice și să primească botezul după rit latin, dar fără nici un efect vădit. Reînnoite accese unioniste și de supremație ale Romei în contra Serbiei și a împărăției bizantine. Cu toate că prin restabilirea tronului împărătesc al romei-lor de lângă Bosfor biserica greco-orientală ajunse din nou la necontestată supremație totuși Scaunul roman se, folosea ca și mai înainte de orice ocazie favorabilă de-a crea o intrare mai largă bisericei latine în împărăția Răsăritului și spre scopul acesta

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
apoi cere scuze pentru că n-a putut urma chemarea la Constantinopol, de vreme ce nici istovirea sa trupească, nici neapăratele și lungele greutăți ale drumului nu-i permit în genere a călători. El recomandă patriarhului pe preotul și dikaeophylax (jude al coroanei împărătești) anume Daniil Kristopulos, trimis în capitala împărătească de Vodă și de boierii Țării Românești, {EminescuOpXIV 170} care după dorința și voința poporului e și desemnat de-a fi al doilea mitropolit în țară și cu a cărui numire și Iacint

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]