34,380 matches
-
săi ascendenți veniseră aici de la Bizanț, însărcinați cu înalte misiuni diplomatice de către Sublima Poartă. Și au urmat, apoi, înalte fețe de rang superior "Alexe Comnen, ultimul vlăstar al acestei familii istorice, ale cărui ramuri își avea legenda în trecutul glorios al împăraților din Bizanț văzînd totul distrus, prefăcut în țărînă, dați uitării, se simțea străin, prin idei, prin educație, prin naștere, în mijlocul burgheziei moderne, societatea de negustori de sentimente, murdari la suflet, fără de iluzii, fără de idealuri, vițelul de aur." Nu avea somn
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
în ziua aceea la Siena și cred că fusesem singurul om din lume rostind la Siena numele nemuritor al Câmpiei de la nord de Dunăre... * * * Italia o voi pune deocamdată într-o paranteză, semănând cu arcul de triumf de marmură al împăratului Titus. Un arc străvechi, crăpat, năpădit de mușchi, de licheni, pe care citesc uluit înjurăturile, blestemele turiștilor evrei, scrise cu carioca de toate culorile, răzbunând dărâmarea de către împăratul roman a Templului, locul venerabil numit Zidul plângerilor... Inscripții în toate limbile
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
deocamdată într-o paranteză, semănând cu arcul de triumf de marmură al împăratului Titus. Un arc străvechi, crăpat, năpădit de mușchi, de licheni, pe care citesc uluit înjurăturile, blestemele turiștilor evrei, scrise cu carioca de toate culorile, răzbunând dărâmarea de către împăratul roman a Templului, locul venerabil numit Zidul plângerilor... Inscripții în toate limbile pământului. Care de care mai injurioase. Cel mai des, englezește. Am notat câteva, ca: Asasinule!... nu vei scăpa de noi nici în iad!... Monstrule, fascistule, nazist împuțit, lasă
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
negri și ale populației indigene, descoperirea fabuloasă a lemnului de băcan - brasil, care a dat și numele orașului ce avea să devină capitala țării, Brazilia -, ciclul zahărului, apariția primilor guvernatori. Perioada Imperială începe cu încoronarea, la 12 octombrie 1822, ca Împărat Constituțional a lui Pedo I, parcurge domnia de 9 ani a acestuia, pînă la abdicare, regențele, înscăunarea la 22 iulie 1844 a principelui Pedro al II-lea, disputele religioase, războaiele cu țările vecine, abolirea sclaviei la 13 mai 1888 și
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
clipe putem să ne întoarcem la Eminescu...". A mai menționa compromisurile lui Preda ar fi de prisos atîta vreme cît ele există în numeroase din paginile sale. Dar ce e cu întoarcerea la Eminescu? Autorul îl are în vedere pe "împăratul urii" din Făt-Frumos din lacrimă, "întunecat și gînditor ca miazănoaptea", care "se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lase moștenirea urei domniei sale...". Acesta ar fi, așadar, prototipul criticului. Surpriză însă! În vederile lui D.R. Popescu, moștenirea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
astfel! - inși ce s-au reîncarnat mai apoi în diverși sanielevici și hermafrocurci (sic!)". Sau atît de eclatant: "Despre Sadoveanu, Arghezi, Petru Dumitriu, Călinescu, Nichita, Barbu, Sorescu, Preda - ce să mai vorbim!? Niște ticăloși, lichele și canalii! Ne asigură urmașii împăratului urii...". Sărmanul Eminescu s-ar răsuci în mormînt dacă și-ar da seama de năpasta pe care a lăsat-o în urma sa, incitînd spiritul critic al nației! La urma urmei, s-ar putea scoate efecte literare și din spaima apocaliptică
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ne întoarcem de la SF la filmul istoric. De fapt, istoria e, în Gladiatorul, un simplu cadru - pentru aventură, curaj, răzbunare -, un cadru în care adevărul istoric propriu-zis nu interesează decît în linii mari, iar licențele abundă. De pildă, în film, împăratul, Marcus Aurelius, nu vrea să lase imperiul pe mîna propriului său fiu, Commodus, temperament nefericit, caracter urît. Împăratul, jucat de Richard Harris, ca un personaj de poveste (dar care personaj al filmului nu e un personaj de poveste?), cu părul
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
curaj, răzbunare -, un cadru în care adevărul istoric propriu-zis nu interesează decît în linii mari, iar licențele abundă. De pildă, în film, împăratul, Marcus Aurelius, nu vrea să lase imperiul pe mîna propriului său fiu, Commodus, temperament nefericit, caracter urît. Împăratul, jucat de Richard Harris, ca un personaj de poveste (dar care personaj al filmului nu e un personaj de poveste?), cu părul de un alb strălucitor și cu o distincție regească - e bătrîn și trist; a cucerit tot ce era
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
și acum, la crepuscul, simte gustul zădărniciei; pentru binele imperiului, vrea să lase puterea unui bărbat puternic și necorupt, Maximus, un general care a condus legiunile romane spre victorie, prin felurite ținuturi barbare. Dar Commodus cel neiubit află de hotărîrea împăratului și, după o criză de gelozie filială, își îmbrățișează părintele pînă cînd îl sufocă, transformînd îmbrățișarea împăcării într-o îmbrățișare a morții! (scenă teatrală, dar nu în sensul peiorativ al termenului). Or, în pagina de istorie lucrurile stau cu totul
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
fiul, pe Commodus, la putere. Iar crudul Commodus n-a fost rapid înlăturat, cum se întîmplă în film, ci a domnit 12 ani. Commodus cel rău, laș, paricid și incestuos (căci are și o soră, care "ar fi fost un împărat bun", dar s-a născut prea devreme pentru asta) e jucat de Joaquin Phoenix, cu sclipiri de copil țîfnos bîntuit de nebunie criminală; proprietarul de gladiatori, Proximo, e jucat cu o robustețe bonomă de Oliver Reed (peste 100 de filme
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
filmărilor, la 61 de ani). Distribuția e dominată, de la mare distanță, de Russell Crowe, excepționalul interpret al lui Maximus cel bun, generalul care, în ziua în care credea că va deveni stăpînul Romei, e condamnat la moarte, iar trimișii noului împărat îi vor ucide soția și copilul, care-i așteptau întoarcerea acasă, într-o provincie însorită. Obsesia personajului, cale de un film, va fi să-și reîntîlnească familia, dincolo. Dar, pînă să ajungă la acel dincolo (impresionant vizualizat, la un moment
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
aerosoli radioactivi, moldovenii s-au dovedit rusofili, ucrainienii naționaliști, iar Marea Neagră poluată și inaccesibilă în sezon din pricina prețurilor mari. în cei zece ani de zile care au trecut de la revoluție, alungiți spre Europa ca personajul lui Creangă în căutarea fetei împăratului Roșu, ascunsă tocmai pe partea cealaltă a Lunei, nu am avut nici un eveniment cultural semnificativ care să ne reconecteze la zonă, care să redeschidă, în cazul în care ele au fost cu adevărat deschise vreodată, căile de reală comunicare cu
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
cu noi?" Atunci primul îi spuse: Ea va avea darul de a deveni tot mai frumoasă cu fiecare zi." Al doilea spuse: Îi vor cădea din gură galbeni de aur de cîte ori va vorbi. Iar al treilea spuse: "Un împărat va veni și o va lua de soție." Cunoaștem urmarea și faptul că sora sau surorile care vrură să profite de aceeași însușire dar refuzau să fie serviabile, refuzînd darul reciproc pe care li-l propuneau gazdele, vor scuipa broaște
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ziar/ aceeași buimăceală/ pe mai multe voci suprapuse" (deltaplanul). Ori: "sufletul unui om/ cîntărește cam 145 de grame// așa se spune// aproape cît o ceașcă fierbinte de ceai/ pe marginea ferestrei din bucătărie" (ceașca de ceai). Ori: "atunci cînd pe împăratul Menelik al Etiopiei/ îl durea capul/ mesteca pagini din Biblie/ așa cum unii oameni/ zdrobesc între dinți aspirină" (păgînul). Uneori senzaționalul se interferează cu superstiția: "arunci în sus un pumn de bețe de chibrit/ ca să vezi de unde vine ploaia o noapte
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
de orașe, înfrîngeri și prinderi de regi; iar înăuntru: certurile consulilor cu tribunii, legile agrare și frumentare, luptele dintre plebe și nobilime. Osteneala noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie: o pace publică jalnică și un Împărat care nu voia să mărească hotarele imperiului. Nu e totuși fără de folos de a ne opri atenția asupra acestor lucruri neînsemnate în aparență, din care însă izvorăsc adesea mari învățăminte... * * * Atît? am făcut, isprăvind, parcă eu însumi nemulțumit de text
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
poet Alexandri, numai putem vedea în d. Eminescu un debutant...". (vezi fotocopia pag. 270, semnată: Gellianu, 1875). În 1875 Grădișteanu folosise cuvintele "imediat alăturea", în 1875 "alăturea, imediat alăturea". Încercînd să găsească "imperfecțiuni" de versificare în Mortua est și în Împărat și proletar în special, Gellianu, alias P. Grădișteanu, se întreabă: "Pentru ce a prezintat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la cari nu poți ajunge decît străbătînd un nămol de greșale (s.n.) de versificare, de
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
nu admit să fie puse pe aceeași balanță Holocaustul cu Gulagul stalinist, în mod clar ambele condamnabile. Pe vremea proletcultismului, de pildă, în edituri, evrei de proastă calitate intelectuală, niște învîrtiți, făceau propagandă, traduceri... Unul îmi tot vorbea, mie, de împăratul Alexandru Macedonski, sau de Margareta Navarskaia. Sau făcea: "Aveți voi așa, la voi, un poet Macedonski?! Între timp, în 1945-49, în timp ce făceam parte cu Corneliu Bogdan din aceeași organizație, la universitate, altă problemă era că în celule nu erau destui
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
coaliția realizată de masoni. Pentru că ideea, socotită necesară, a unui domnitor străin pe tronul României o acceptase și Cuza. Interesantă este versiunea scrisă, în memoriile încă inedite, ale lui Ion Bălăceanu despre modalitatea capacitării principelui Carol de Hohenzollern (nepot al împăratului Napoleon al III-lea care, de aceea, și-a dat acordul) pentru a deveni domn al României. Autorul are dreptate cînd consideră că lunga domnie (48 de ani) a principelui (apoi, din 1881, a regelui) Carol I a fost benefică
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un scamator, un mare iluzionist din stirpea bucureșteană, anunțase pe niște afișe mari lipite pe obloanele prăvăliilor că împăratul Napoleon al francezilor avea să le facă urzicenenilor o vizită pe data cutare, la orele cutare, în punctul de atracție al eroilor cinstiți de patria română. Era într-o duminică. O ploaie violentă căzuse de dimineață. Lumea înota prin noroiul
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
O ploaie violentă căzuse de dimineață. Lumea înota prin noroiul gras, noroiul bărăgănean, cel mai fertil noroi din lume. Se zvonea că, în onoarea acelei zile de vară, însuși vulturul de pe monument ar fi scos un cloncănit în așteptarea marelui împărat. O mulțime de oameni se strânsese în centru, printre care și trei invalizi de război, unul șchiop, cu cârje, ceilalți doi cu câte un braț lipsă, dar toți cu dicorății pe piept. În fine, cineva de pe strada principală, acolo unde
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
adevăr, apăru. În carne și oase. Cu tricornul pe cap. Cu mantaua lui albastră, cu mâna dreaptă înfiptă în rever, cu niște cizme de cavalerist lustruite, despre care unii pretindeau că ar fi fost împrumutate de la Regimentul local 5 cavalerie... Împăratul se apropie solemn de monument, se opri, se înclină adânc... Asistența izbucni în urale. De groază, ca și de admirație, înlemnisem; nu mai puteam să respir... Asta e că, după aceea, lumea zicea că împăratul ar fi fost Costel, nepotul
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
de la Regimentul local 5 cavalerie... Împăratul se apropie solemn de monument, se opri, se înclină adânc... Asistența izbucni în urale. De groază, ca și de admirație, înlemnisem; nu mai puteam să respir... Asta e că, după aceea, lumea zicea că împăratul ar fi fost Costel, nepotul lui Drăgan-șchiopul, pe care-l plătise scamatorul. Cum sunt unii, răi... Nu cred, nu admit... Nu se poate! făceam în sinea mea: așa-s unii, nu cred, nu admit...
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
fie-mi permis, procedă cu o intuiție și cu o maturitate artistică, amândouă rarisime... Mi-e mie amic Platon, dar mai mult adevărul. De regulă, criticii tineri, mai puțin înzestrați, estetic, nu dețin nici morala pe măsură. De teamă, când împăratul e gol-goluț, ei vor încerca să ne convingă că împăratul e îmbrăcat în cele mai fistichii straie, dar că totul depinde de imaginația noastră... Luminița Marcu și-a ales, cu bună știință, toate riscurile. Care nu se abătură asupra ei
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
maturitate artistică, amândouă rarisime... Mi-e mie amic Platon, dar mai mult adevărul. De regulă, criticii tineri, mai puțin înzestrați, estetic, nu dețin nici morala pe măsură. De teamă, când împăratul e gol-goluț, ei vor încerca să ne convingă că împăratul e îmbrăcat în cele mai fistichii straie, dar că totul depinde de imaginația noastră... Luminița Marcu și-a ales, cu bună știință, toate riscurile. Care nu se abătură asupra ei cu "țârlâita", ca-n alte împrejurări, ci torențial, având în
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
dorul de renaștere al unui popor întreg, un popor de viță latină ce se rudește cu marele popor francez". Cerea, deci, ca Franța să recunoască dubla alegere a lui Cuza. Aceasta, i-a răspuns ministrul de Externe, depinde de decizia împăratului Napoleon al treilea. A fost primit chiar a doua zi, deși împăratul, i s-a spus, e mult ocupat în viitoarea jumătate de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul făcu această impresionantă declarație: "Simț o
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]