5,710 matches
-
aceeași perioadă, sec. IV-V) propun două scenarii dezvoltate, cu totul și cu totul speciale, fapt care dovedește interesul crescând față de personaj. Prima povestire sună așa. După ce află de condamnarea lui Isus, Iuda merge acasă cu gândul de a-și împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția îl întreabă de ce, iar el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
un hohot de râs: „Așa cum acest cocoș de pe foc poate cânta, așa Isus va învia, precum spui!” Îndată cocoșul începe să bată din aripi și cântă de trei ori. Iuda n-a mai stat o clipă pe gânduri, și-a împletit funia și s-a spânzurat 52. Autorul introduce în scenă un personaj inedit, soția lui Iuda, care trimite, pe de o parte, la obrăznicia soției lui Iov, iar pe de altă parte, la incredulitatea Sarei lui Avraam. Dar actorul principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Serenus, înscriindu-se totuși într-un cadru mai vast, al viziunii teologice și soteriologice din De Civitate Dei. Seth și Cain devin astfel personaje-cheie în epopeea mântuirii, simbolurile a două entități, în același timp metafizice și istorice, care se vor împleti neîncetat până la sfârșitul oamenilor pe pământ. Concluzii A venit momentul să tragem câteva concluzii. Să semnalăm înainte de toate bogăția variantelor mitului și a interpretărilor pe care le-a suscitat atât în mediul iudaic, cât și în cel creștin. Louis Ginzberg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Așa se face că și porțile parcă erau cuvinte: nici una nu semăna cu cealaltă, deși pe fiecare era același model : doua șuvițe răsucite pe un stâlp, o singură șuviță pe celălalt stâlp, iar pe bolta porții, unde se uneau, se împleteau așa, în trei, cum se împletea în cozi lungi, purtate pe spate sau strânse în coc, părul fetelor la horă. Pe stâlpii porților, din loc în loc, un rotund , în miezul căruia era săpat ba un copac, ba o scară, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
parcă erau cuvinte: nici una nu semăna cu cealaltă, deși pe fiecare era același model : doua șuvițe răsucite pe un stâlp, o singură șuviță pe celălalt stâlp, iar pe bolta porții, unde se uneau, se împleteau așa, în trei, cum se împletea în cozi lungi, purtate pe spate sau strânse în coc, părul fetelor la horă. Pe stâlpii porților, din loc în loc, un rotund , în miezul căruia era săpat ba un copac, ba o scară, ba o floare, ba un chip de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ai operat, de această dată a acceptat să fie numărul unu În echipă. Iar eu am fost pe post de „ține cal”. Adică, căpitanul ordonă și „ține cal” execută, fără să crâcnească. „Dă-i calului ovăz, adapă l, țesală-l, Împletește-i coma și coada, verifică potcoavele, lustruiește șaua și scările și În final ajută-l pe căpitan să Încalece” - a sfârșit profesorul povestea, Într-un hohot de râs... Cât era de obosit și prins de griji, Gruia a râs dezlănțuit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
auzi un glas îndrăzneț de fată. Victor își răsuci mirat capul înspre locul de unde se auzise glasul. Cea care vorbise astfel era o studentă din primul an, judecând după faptul că își purta încă uniforma de elevă și peste părul împletit cu grijă în două cozi groase avea petrecută o bentiță albă. Dar ochii negri și vii, psihologia feței, precum și felul cum vorbise sugerau cu totul altceva. Fata, care stătea rezemată cu spatele de un perete, nu departe de locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vorba, se interesase la "Comandatur" și era cu mult prea riscant dacă se găsea asupra unui deținut. Ne-a lăsat în schimb un cuțit lung "de apărare", cum zicea el. Ulitia a tors lână din care Olga și Ana au împletit ciorapi și căciuli călduroase, în primul rând pentru Minodora și Vasili și apoi pentru noi toate. Axel reușise să ne procure doar două pufoaice și trei perechi de pâslari așa că puteam ieși afară doar pe rând. Iuliana, care era cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la spate. Atârnată de baioneta armei unui militar, era traista cu banii rezervați de Ulitia pentru încă șase ani de detenție. A doua zi am scurmat în pământul înghețat de sub mestecenii de pe colina noastră o singură groapă largă și am împletit din crengi două cruci pe care cu greu le-am înfipt în mormanul de bulgări tari ca gheața care era mormântul Iulianei și a tânărului necunoscut. Ana, mama Iulianei, a zăcut cu fierbințeli până în primăvară, nici unul din leacurile mele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
țigară ofilit. Mă rog la rugul crucii tale. Aerul își schimbase mirosul și în textura sa era impregnată boală. Copacii erau în rânduri, sinistru de ordonați, de parcă ar fi fost plantați de om. "Pășește ușor" sau "agonia sufletului". Ciorile se împleteau, alergând în interiorul unui cerc, ca într-un dans ritualic, pregătitor. Însă nu m-am putut bucura suficient de formele lor, de împletiturile lor, întrucât dispărură după coroana mare a unui nuc de-acum bătrân. Le văzusem de pe deal în lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
păduri stufoase, dese, fie pajiști înalte și muguri, fie flori de o frumusețe rară printre care fumuri subțiri și înalte se întrezăreau și răspântii finuțe, tremurate. Existau și livezi, smocuri uscate, arse de soare, cu o coloristică specială, mai ales împletită cu plantele verzi. Se remarcă însă sărăcia caselor în ruine. Lângă ele pereți abrupți și înalți sunt fie nisipoși fie acoperiți cu ierburi, însă tot timpul par o lucrătură magică a unui pictor talentat. Casele sunt fie sărace, fie tradiționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și frumusețea cere mai mult și tot mai mult. Raze întunecate se ascund în noapte, se încolăcesc, se tot foiesc, vocabularul și el se ițește și totul în cerc se-nvârtește: e rococo. Vise sălbatice și vise de noapte se împletesc în coroane de flori, razele multe nu se țin departe, și vin și ele în caseta de spic. Se adună, se zbat, lunecă unele spre altele, vin, aleargă, nu se zăpăcesc, însă pe noi ne zăpăcesc. Ritmul diferă, nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
simțit acel ceva inexplicabil, acea călătorie în briza unui vis. Ca un déjà-vu împărtășit de amândoi, coborât asupra amândurora. Și numai împreună ar fi putut repeta experiența. Căci aveau o legătură. · Picăturile de apă erau plăcute la atingere. Ele se împleteau într-un șirag neprețuit. Aseară ți-am dat mărgele / Și azi te văd fără ele/ Să stai spânzurat ca ele/ Cine-ți va mai da mărgele?" ," Cine îți va mai da mărgele/ Să stea spânzurat ca ele" Aici, în piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
trăi în plăceri nobile. · Zic, suflă un "nu" încet, iar eu mă las purtată de pasiunea mea și îl sărut. Și el vrea mai mult, mi-e foame de el. Îmi cere mai mult, eu atâta am vrut, și ne împletim într-un zbor plăcut prin încăpere. · Și umanitatea e în siguranță daca eu supraviețuiesc cum cred eu, ea va supraviețui bine în formula mea, întregul univers. · · · · P.S. Tindem, ne îndreptăm spre micimea unui punct. · Cred că știu de ce trecutul trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
spune: După ce vor fi publicate toate lucrurile, poate te las să pleci. Ne oprim la o cafenea pe autostradă. Mă uit la el. Se uită la mine și zâmbește. E inteligent, drăguț, plin de viață și are o forță interioară împletită cu curaj și demnitate. Și mai știu acum că știe să se oprească la timp. Situația este încordată, însă există și un anume spirit care să o atenueze. După ce plecăm de la cafenea, alegem melodiile pe CD și cu ocazia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
sau mici atenții. Atâtea flori a primit Cecilia de la Matei, în special trandafiri, încât acestea puteau forma o adevărată grădină. Împreună au găsit echilibru în relația lor construind o anume stabilitate și în același timp păstrând aprinsă flacăra pasiunii. Au împletit armonios această pasiune cu celelalte aspecte ale unei căsnicii , cum ar fi respectul, prietenia, devotamentul, înțelegerea. Au întâmpinat atâtea greutăți, s-au dezlănțuit în unele certuri inerente oricărei familii, dar de fiecare dată ei sau regăsit în iubirea ce-i
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
japoneză, unei căi de împlinire estetică și de realizare spirituală: Calea Tămâiei, kodo. Zeci de ani de instruire sunt necesari pentru a stăpâni tainele care-ți permiteau să fii câștigător la un "joc" de ghicit ce feluri de tămâie se împletesc într-un amestec. Aranjamentul acestora în recipiente, tipul de recipient folosit, modelele geometrice (transformate în blazoane) în care trebuie așezată cenușa rezultată de la arderea cărbunilor folosiți pentru a aprinde tămâia, nimic nu este lăsat la întâmplare de fixația ritualistă a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
plătit scump. Visasem la Kyoto de când am pus piciorul în Japonia. Reiko este o împătimită a acestui oraș. O leagă de el nu numai un anumit sentimentalism față de tot ceea ce înseamnă tradițiile vechiului imperiu, ci și amintirea anilor de studenție, împletiți cu lecțiile de ceremonie a ceaiului luate cu unul dintre cei mai renumiți maeștri ai somptuoasei capitale. Așadar, am lăsat-o pe ea să organizeze cele șapte zile ale excursiei noastre. Nu m-a șocat atât faptul că a planificat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o mulțime de teorii filosofice și a rezolvat toate problemele sufletești care agită și bat necontenit la poarta minții omenești. Respectul față de cei morți face parte integrantă din fluxul sentimentelor omenești, bine armonizate. Numai naufragiații credinței și cei ce-și împletesc spiritul cu erori de tot felul, nu vor înțelege niciodată acest respect, iar cultul morților va fi pentru ei tot așa de enigmatic, ca și însăși viața lor. "Cultul morților întemeiat pe o lege firească sădită în om spune savantul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de acei săraci și bogați credincioși pentru care Dumnezeu și iubirea de oameni este totul: pentru care pacea este puntea sigura ce duce spre eterna cetate a lui Dumnezeu; pentru care zisa și fapta nu se contrariază niciodată, ci se împletesc armonios spre satisfacția divină și spre câștigarea propriei și adevăratei lor fericiri. Orice săvârșim pe acest pământ, dacă nu are la temelie pe Dumnezeu, iubirea de oameni și acel ideal moral izvorât din seva divină, nu este altceva decât o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sau păstrată acasă; eu își cânta genialul nostru poet MIHAI EMINESCU, în poezie, ultima dorință: "Mai am un singur dor! În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclii ori flamuri Ci să-mpletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape Să am un cer senin Pe-ntinsele ape...!" Sunt foarte rare excepțiile când cineva și-a formulat ultima-i dorință, în afară de sentimentul comun al societății, ca de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pentru micile detalii, pentru individ și pentru ceea ce e unic în natura umană. Am admirat - în câteva cazuri cu ajutorul lupei greu de mânuit - paiele din staulul în care se născuse Hristos, grăsimea maternă a Fecioarei Maria, ghirlanda de flori frumos împletită de deasupra capului marelui preot din templu, fumul din hornurile rotunde ale Ierusalimului regelui David. Și bunicul a spus: El a fost mai mare ca Doré. încă și mai mare. Plin de timpul său și totodată etern. Aceste imagini ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
intrase în familia lor când avea un an și se dovedise un copil cuminte ca un îngeraș, așa cum îi era și chipul. Cum trecuse timpul, iată, în toamnă Mădălina lui începea școala... Blondă, cu ochi albaștri, Mădălina avea părul lung, împletit în cosițe, căci și Arm și Crăița țineau mult la pletele ei blonde și se străduiau dimineața să îi împletească două cosițe frumoase. Mădălina părea în toate privințele opusul Crăiței. Petrecea ore întregi între păpușile ei, pe care le îmbrăca
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și chipul. Cum trecuse timpul, iată, în toamnă Mădălina lui începea școala... Blondă, cu ochi albaștri, Mădălina avea părul lung, împletit în cosițe, căci și Arm și Crăița țineau mult la pletele ei blonde și se străduiau dimineața să îi împletească două cosițe frumoase. Mădălina părea în toate privințele opusul Crăiței. Petrecea ore întregi între păpușile ei, pe care le îmbrăca, le hrănea sau le școlariza, îi plăcea să fie îmbrăcată în rochițe cu cât mai multe volane și volănașe, vorbea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai întrebe nimic. Crăița îi fu recunoscătoare. Odată urcate în tren, colega începu să vorbească despre Mădălina. Era un subiect inepuizabil și neutru, toate colegele Crăiței se jucau cu Mădă când veneau la Crăița, o pupau, o despleteau și o împleteau la loc, ca pe o păpușă și Mădălina le împărțea cu generozitate zâmbete și pupici. Tot drumul de la întoarcerea spre casă încercă să pară nepăsătoare, apoi, ca să braveze, ieși cu prietenii la o terasă. Aflând de la prietena ei pe unde
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]