1,649 matches
-
donați cuplurilor prea puțin binecuvîntate de către Domnul. Iar vreo mamă, preafericită prin sămînța ce adusese rod În pîntecul doritor de prunc, să fi pornit să facă drumul invers, pentru a-l afla pe tatăl cel adevărat al odraslei. Destine nefiresc Împletite, bruscate sau deturnate atingeau, la un moment dat, o masă critică necontrolabilă, ce declanșa o seamă de evenimente imprevizibile; un puls comun le anima peste Înțelegerea celor care, de fapt, compuneau un singur corp: medici, asistente, donatori, mame-primitoare și, de la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aceea pe care o chemau Aurica. Era o fată cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenți ca și ai Aglaei, cu fața prelungă, sfârșind într-o bărbie ca un ac, cu tâmple mari încercuite de două șiruri de cozi împletite. Ședea cu coatele pe masă și cu capul între palme, privind jocul celor doi. La apropierea lui Felix, ridică ochii fixând cu avidă curiozitate pe tânăr și întinzîndu-i la buze o mână arcuită. - E verișoara Aurelia, comentă Otilia. Lui Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ierburi, creștea înainte, tăiat în două de drum. Pe orizont se iviră niște pete negre, niște ocoale, niște domuri sumbre cu țepi în vârf. Construcțiile se măriră și apărură în toată sinistra G. Călinescu lor sălbăticie. Erau coșare de nuiele împletite, grajduri de nuiele, case de nuiele lipite cu lut scorojit. Ocoalele păreau destinate vitelor, căci bordeiele n-aveau nici o împrejmuire. Domurile erau stoguri de fân scrumit, putrezit, strâns în jurul unei prăjini. Totul alcătuia o ruină tristă, prin materialul ei, un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
își apăsară tenișii pe antablament, adică asupra brâului ornamental de piatră, încadrînd, la partea superioară, ferestrele parterului. Deși mai neguros și încruntat, deșiratul se răzgândi și își plie șalele, încărcîndu-i el celui cu creastă de șobolan laba piciorului între palmele împletite, ghemuindu-se ca un resort înaintea lui, catapultîndu-l pe celălalt, pe fațadă, către etaj. Curând îl urmă pe zid, ca o omidă. - Păi, să nu dormi. Că acuși vine partea principală de la îmbîrligătura drăcească, se rebranșă Bruță la povestire... Omoroaichii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fie frică, îi făcu inimă bună cârciumarul. Veni lângă ea și-i apucă brațul alb și cald. Tot nu isprăvise cu bocitul. Stere n-o scăpa din priviri. Trupul ei se cutremura, și pe spatele plin îi jucau cozile negre, împletite ca niște funii. Era prăpădită deplâns. 23 Aglaia râdea. Mai văzuse multe fete plângând. Se speriau la început, dar pe urmă, mamă, mamă, ce le mai plăcea! Bărbații mai vorbiră de una, de alta, muierile se strânseră și ele alături
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le umflase cu orz și, înainte de a pleca la târgul Oborului, băgase și câte o vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș. Bozoncea ocolea herghelia și clătina capul mulțumit: - Parcă-s armăsari de Vidin, tu-i cerul mă-si! Când au plecat, Gheorghe și-a făcut o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
actul făcut. Ba ieșise și cu ceartă. Asta fusese în ziua când veniseră antreprenorii cu planurile. Erau doi domni grași, cu dinți de aur. Îmbrăcați bine. Țineau la subsuoară genți mari, pline de hârtii. În degetele groase, purtau inele scumpe, împletite, cu pietre roșii ca para focului. Căutaseră în maldărul de acte și scoseseră desenele pline pe margini de linii și cifre. Unul le spunea, ei, lui Stere și dogarului, care era de față: - Aici o să fie prăvălia, aici odăile, magaziile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca un cur de copil! Și-avea și niște dinți, numai aur, mureau țigăncile când râdea, dădea frigu-n ele. Știa cântece de lume bună, și zicea că trăiește cu cucoane pricopsite, mâinile sale, pline de inele. Ghiuluri groase, cu filigran, împletite, aur în degete, să cumperi un cartier cu oameni cu tot. Altfel, cam dus din tinerețe, pe la urechi albise. Când tușea, scotea o batistă moale, punînd-o la gură, băgă și Paraschiv de seamă când intrară în casă după el. Bozoncea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cunoscut pe Bozoncea și i-au dat bună seara. Starostele le-a răspuns vesel. Și-au făcut loc, alături, lângă o poartă care da în câmpul Chitilei, să poată fugi dacă era nevoie. Paraschiv citi afișele colorate, lipite pe gardul împletit: AICI CÎNTĂ ZAVAIDOC, CÎNTĂRET POPULAR DE ARII ȘI CÎNTECE NAȚIONALE. ÎNCURAJAȚI ARTIȘTII ROMÎNI! DACA BEI MORI, DACA NU BEI TOT MORI! DECI MAI BINE BEA CĂ VIATA E SCURTĂ! BORTOASA VĂ ZICE POFTĂ BUNĂ! CONSUMAȚI RENUMIȚII PATRICIENI DE CASĂ! Un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un diapazon pentru acordarea orchestrei care va izbucni În curînd” - citim În Poemoterapie. Iar În Copacul-centaur: „În odaia mea, la locul unde stă de obicei pianul, am culcat un copac cu rădăcinile Împletite În aer, ca o coamă plină de rămășițe terestre și de viermi. Copacul acesta e mai mult decît un violoncel uriaș și, cînd mă odihnesc pe trupul lui cu urechea ațintită la toate vuietele dintr-Însul, formăm Împreună un centaur
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
câteva mese și scaune de nuiele, pe trotuar. În rest, bodega avea o cameră măricică, cu linoleum pe jos și o tejghea înaltă, proptită de peretele din spate. Singura lumină venea de la un bec agățat de tavan cu două fire împletite și atârnând atât de jos, încât cei mai înalți trebuiau să se aplece, să nu-l ia în frunte. Orice mișcare a celor de la mese se proiecta pe pereți, ca o perdea întunecată. — Credeam că nu mai vii, cumetre, îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
troleibuzelor se răreau, se mai auzea câte un câine lătrând. Mergeau tăcuți în această îmbrățișare piezișă, oarecum grăbindu-se să lase restul lumii în urmă. Ajunseră aproape de lizieră, unde, dincolo de copaci, începea câmpia. Iar acolo, în țarcul lor de sârmă împletită, ghemuiți ca într-o pândă lipsită de țintă, unii cu capetele lăsate într-o rână, cu cozile strânse dedesubt, alții cu elitrele căzute, zăceau cu dinții tociți, cu ghearele trase în teacă, cu articulațiile înțepenite, monștrii de odinioară. Petrache scutură
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bătrânul. — Cine știe... Pavel Avădanei se opri în ușă. — Să vă puneți la loc medalionul... L-am reparat unde se rupsese. Coborî cele câteva trepte de la intrare pe dibuite. Merse până la banca de lemn ținându-se de gardul de sârmă împletită. Se opri, cu umerii căzuți, și tuși îndelung, lăsându-se pe bancă. Rada îl privi pe fereastră, cum rămâne ghemuit acolo, săltându-și din când în când umerii aduși. Apoi cum se ridică greu, ținându-se de speteaza băncii. Îl
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe care nimeri împroșcă în cele patru zări stropi de noroi amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întindă printre bătrâni. ("Așa e!" s-ar fi strigat în sală, după gazeta favorabilă.) Patria noastră s-a rezemat în trecut pe așezământul Bisericii, adevărata păstrătoare a tradiției noastre, încît după mine și de aci înainte ideea de Stat rămâne împletită cu aceea de Biserică, și de aceea am primit cu mulțumire însărcinarea de a face planurile Catedralei Neamului. Așadar, domnule președinte, la întrebarea dumneavoastră de adineauri răspund: chiar și în cazul când ar fi existat indicii obiective că s-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai ciudată a iedului, lupta cu elementele naturii și rotirea într-un vicios cerc magic, care-l ține tot în preajma hanului, revenirea la Mânjoloaia și stăpânirea pe care o pune asupra simțurilor lui adânc tulburate, anihilându-i voința, sunt magistral împletite. Din această vrajă a trebuit să-l scoată cu sila polcovnicul Iordache și să-l ducă la o mânăstire, pentru a se vindeca de puterea satanică, care-l luase în stăpânire. Mânjoloaia pare a fi o vrăjitoare, care i-a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de organizarea economică. În această teorie (ea însăși o reprezentare simbolică!), fenomenele culturale trimit, esențialmente, la idei, valori, simboluri, care trebuie înțelese și raportate la condițiile materiale și obiective de producție: "Producția ideilor, a reprezentărilor, a conștiinței este de la început împletită direct cu activitatea materială și cu legăturile materiale ale oamenilor, care constituie limbajul vieții reale. [...] Același lucru este valabil și pentru producția spirituală, așa cum se manifestă în limbajul politicii, legilor, moralei, religiei, metafizicii etc. ale unui popor. [...] pornim nu de la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât își va ținea locul. Schimbarea pricinilor îi zăbovește puțin pe privitori. Împletiturile {EminescuOpIX 506} cele bune sau rău împletite fac să râdă filozofii. Acolo se văd urieși care deodată se fac logoși (? ) și logoși, cari făr-de veste se fac mari și vin la o înălțime făr-de măsură. Acolo se arată oameni cari se par că au toate măsurile și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesutului Pentru a se înălbi, pânza subțire de cânepă sau de in se dădea la geruit iarna, iar vara era spălată la pârâu, fiind bătută cu maiul de rufe și întinsă pe iarbă la uscat. Pregătirea lânii pentru țesut sau împletit presupunea procedee mai simple. După tunsul oilor, aceasta se spăla în mai multe ape la pârâu și se punea la uscat. După scărmănatul cu mâna, se dădea la cheptinii țigănești și la fușalăi pentru a separa părul de canură 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa zahărului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din bătrâni - Elena Sandu, Constanța Șerban, Catinca Tofan, Marghioala Gherase, Nelia Ifimie, Elena Pintilescu, Georgeta Baban sau Ada Bertea. DESCÂNTECELE Dată fiind nevoia zilnică de a-i ocroti pe oameni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]