4,751 matches
-
sentzimentul că sunt un om împlinit. Nu știu care poate fi echivalentul în doctorate în a comanda o navă cu lugime de 306 metri și lățime de 48 de metri. Îi invit pe cei care nu au reușit în profesie și își împodobesc cariera cu titluri furate să renunțe la politică. Nu poți să vrei să fii important în politică dacă nu reușești în viață. Nu mă refer la nimeni anume. Am observat în viața politică românească oameni, care, nereușind în cariera porfesională
Băsescu: Nu am făcut niciun masterat. Nu sunt dottore () [Corola-journal/Journalistic/43995_a_45320]
-
om îndărătnic și dârz. Se spălă pe mâini cu grijă, clătindu-și de mai multe ori o murdărie inexistentă. Întotdeauna făcea la fel, cu o meticulozitate exagerată. Se întoarse în dormitor, își puse un pardesiu negru, o pălărie tot neagră, împodobită cu pene, pe care n-o lua decât în ocazii solemne, și ieși în stradă. Făcu doar câțiva pași și intră hotărâtă, cu un aer foarte demn, pe ușa de alături. Urcă treptele cu calm, fără a se opri să
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
corp. Ea poartă o rochiță cu decolteu pătrat, festonat pe margini, corsajul colat pe corp, cu talie lungă, fiind marcat în partea de jos de un cordon lat, brodat, terminat cu un vârf ascuțit în față, iar pe bust fiind împodobit cu o panglică înnodată, ca o floare. Mânecile, trei sferturi, sunt mai lungi peste cot și mai scurte în partea din față și terminate, ca și decolteul, cu o bordură festonată. Fusta largă și creață, lungă până peste genunchi, are
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
Rodica Zafiu Obiceiul bradului împodobit de Crăciun e, se știe, de origine nordică (cel mai probabil, provine din spațiul german) și s-a răspândit în restul Europei și în lumea întreagă destul de târziu, începând din secolul al XIX-lea. Folcloristica românească a înregistrat fenomenul, pentru
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
lucrurile și în alte limbi, care au acum formule similare (fr. arbre de Noël, it. albero di Natale etc.). Sintagma pom de Crăciun e înregistrată de I.-A. Candrea în Dicționarul Enciclopedic „Cartea Românească”(1931), cu explicația „brad ce se împodobește cu diferite jucării și lumânărele, de sărbătorile Crăciunului, pentru bucuria copiilor”. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), se simte presiunea ideologică, dar supraviețuiește și tradiția abia constituită: obiectul este denumit pom de iarnă (sau de crăciun), plasarea pe locul
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
constituită: obiectul este denumit pom de iarnă (sau de crăciun), plasarea pe locul al doilea și ortografia cu inițială minusculă indicând intenția de devalorizare a sărbătorii creștine și de substituire printr-un termen nemarcat religios; definiția este totuși corectă: „brad împodobit cu daruri și ornamente, cu prilejul crăciunului și al anului nou”. Dubla construcție și definiția s-au păstrat aproape neschimbate până la cea mai recentă ediție a Dicționarului explicativ (DEX), reintroducându- se desigur majusculele inițiale în denumirile sărbătorilor. E de remarcat
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
în ac, Cînd mă zbat pe perete în acul ce mă ține, Cum să fac primul pas Să scuip mahoarca faptelor de zi cu zi? Și cum ies din impas? Le cunosc brațele deja, le cunosc bine - Brațele albe, goale, împodobite cu brățări (Dar în lumina lămpii, umbrite de un puf de păr!) Să fie de la rochii vreun parfum Care mă face să divaghez acum? Brațe-ntinse pe masă, sau răsucind un șal. Și-atunci cum să continui? Debutul cum să
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
a Mamei, cu unghiile, ca pe niște beșici apărute pe piele cînd stai prea multă vreme la soare. Iar bordura de lemn traforat care tivea, sus, tărnațul nostru, cu decupaje în formă de soare și de porumbei, cu care Ticu împodobise, în cinstea lui Mica, tărnațul, a ajuns la Pestrița. Cîteva bucăți care n-au încăput acolo au fost însă socotite de Tinu destul de bune pentru a fi puse la streașina de la ocolul oilor, reconstruit de Tinu lîngă poiată, spre drum
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
desigur, lingvistic. „E o limbă tratată ca un cal răpciugos, pe care, în loc să-l vindeci cu metode veterinare mai bune, îl bați ca să te ducă. Deci e vorba de niște opere de artă, să zicem - rămânem la comparația cu animalul, împodobind-o cu calificativul caritas -, concepute într-o limbă scrisă fără milă, care, chiar dacă nu e o limbă urâtă, nu satisface și nevoile autorului.” (p. 265). Îi place, prin urmare, Bănulescu. Nu se dă în vânt după Breban. Stă departe de
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
unde se înălța cândva eșafodul, unde s-au rostogolit capete, unde au fost arse vrăjitoarele pe rug. Clădirea Forumului German strălucește într-un galben-portocaliu, iar în zile senine azurul cerului bate în Piața Mare, pe care în alte vremuri o împodobea și un parc. Aici era cândva Cofetăria Seiser, devenită apoi Macul Roșu, faimoasă pentru delicioasele ei ișlere, savarine și cremșnituri sau Cofetăria Perla, unde se află acum magazine de telefoane, bănci și case de schimb valutar. Café Haller, din casa
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
din întuneric. Călugărul spre care se îndreaptă o pulbere de lumină lunară... Singura figură ființă frumoasă... o fată citind aproape adormită pe o carte... Un reporter al epocii sale care va fi înțeles câteva secole mai târziu... Țapul cu coarnele împodobite cu ramuri verzi. Luna în scădere, prielnică ritualurilor. Înconjurat de femei tinere și bătrâne... Una, tânără, îi întinde copilul pentru a-l binecuvânta, pe care Țapul îl atinge în joacă parcă doar cu laba strângă... Alta, bătrână, își întinde spre
Goya - reporter - Le grand bouc, Marele Țap... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5470_a_6795]
-
România se întâmplă lucruri incredibile, iar dovada o aveți în cele ce urmează. După ce a străbătut întreaga țară, caravana Coca-Cola a dus fericirea și sărbătoarea Crăciunului în satul Pietroasele, județul Buzău, care, pentru prima dată în ultimii ani, a fost împodobit cu lumini de sărbătoare. Peste 1.000 de localnici au întâmpinat caravana Coca-Cola și s-au bucurat de surprizele aduse de aceasta. Toată lumea - cu mic, cu mare - a asistat la un program special în care vedete au fost Delia Matache
Situație nemaivăzută într-un sat românesc. A depășit așteptările by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55110_a_56435]
-
luminați. Apoi însuși Marsilio Ficino, marele filosof neoplatonician, îi arată pictura lui Sandro Botticelli, La primavera. Curând, moare într-o zi de miercuri, otrăvit cu mercur, alchimistul Lutzius, urmat de Smeralda, personalitate venusiană, răpusă vineri, probabil de o stareță, pe când, împodobită cu splendide smaralde, dădea o petrecere în cinstea zeiței Venus. Ulterior, alte două personaje sunt ucise în ziua lui Marte. Fiecare victimă avea câte o interpretare a tabloului, întro cheie proprie: astrologică, alchimică, poetică ori a Artei Memoriei. Ficino își
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu În urmă cu circa 15 ani, când fostul premier, Radu Vasile, a fost nevoit să părăsească Palatul Victoria, a rămas antologică imaginea acestuia când a ieșit din clădirea Guvernului cu un ficus care îi împodobea biroul. La 56 de ani, Radu Vasile părăsea Palatul Victoria cu ficusul care îi împodobea biroul sub braț. A fost un întreg scandal la vremea respectivă, deoarece Radu Vasile nu dorea să părăsească funcția, iar Emil Constantinescu nu avea un
Radu Vasile, premierul care a plecat cu ficusul sub braţ din Guvern by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36623_a_37948]
-
Radu Vasile, a fost nevoit să părăsească Palatul Victoria, a rămas antologică imaginea acestuia când a ieșit din clădirea Guvernului cu un ficus care îi împodobea biroul. La 56 de ani, Radu Vasile părăsea Palatul Victoria cu ficusul care îi împodobea biroul sub braț. A fost un întreg scandal la vremea respectivă, deoarece Radu Vasile nu dorea să părăsească funcția, iar Emil Constantinescu nu avea un mecanism constituțional clar să-l schimbe. După alegerile din 2000, când PNȚCD, a ratat intrarea
Radu Vasile, premierul care a plecat cu ficusul sub braţ din Guvern by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36623_a_37948]
-
ruși și evrei au votat împotrivă, unii dintre dânșii abținându-se de la vot. Tot orașul era în sărbătoare în această zi frumoasă de primăvară timpurie, în care puteai vedea înfloriți chiar unii cireși. Și cu toate acestea, ieșind din clădirea împodobită cu frumoase steaguri tricolore am dat de un grup de oameni mai triști. Au fost cursiștii mei transnistrieni care-mi spuneau "cu câtă plăcere am schimba noi cursul Nistrului, numai ca să încăpem și noi în granițele României". Seara, Președintele Consiliului
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
timpului și ale spațiului, în întrupările lor cele mai concrete: anotimpurile, natura. Iată o cavalcadă demnă de vremuri mitice, când omul era, de-adevăratelea, gospodarul creației: „până-ai să te-arăți, femeie, /vor pleca și animalele celelalte,/ lăsându-mi nerăbdarea împodobită cu plante...// Poate am să par subțire ca licărirea,/ și-n spatele meu, frenetic crescând, orașul/ îți va fura, în văzduh, privirea.// O, gingașul, zveltul tău paslegă nat peste ierburi, printre colții pietrelor!/ A mai rămas un gutui, / și un
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare. Citește și: Iisus a fost fotografiat? Întâmplare desprinsă din filmele SF Creștinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfințită icoanele, ușile și ferestrele gospodăriilor lor și păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfințite se păstrează peste an, fiind folosite cu credință la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obișnuiesc și să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi.
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
Iisus, Cel care a fost primit cu slavă și cu ramuri de măslin și de finic în Ierusalim de mulțimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiți de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele își împodobesc casa cu salcie sfințită, își exprimă optimismul, speră și spun cu credință: "Vă așteptăm și la anul!". Bătrânii satului respectă tradiția și colindătorii sunt răsplătiți cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paște. Prin tradiție, în Sâmbăta
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
dea de pomană vecinilor, rudelor și tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din țară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
această natură, reflectată adesea, chiar și atunci cînd limba română posedă corespondentul termenilor italieni, într-o simplă autohtonizare a vocabulei italiene. De cele mai multe ori, prezența seriei sinonimice atenuează impresia de exagerare (acuminato = ascuțitu, acuminatu; adornare =a adorna, a orna, a împodobi, a înfrumuseța, a găti, a face onoare, a da lustru; ascesa = ascindere, suire, rîpă, suisu, urcusu; astuto = astutu, astutiosu, vicleanu, siretu, sagace, iscusitu, dibaciu, istetu, perspicace, ageru; congratulazione = gratulare, felicitare, gratulațiune, heretisire, urare, uratiune; crudele = crudelu, crudu, aspru, cumplitu; cucina
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
de Artă al României să se verniseze o expoziție de artă Biedermeier, în care figurează o piesă de o deosebită valoare pentru istoria dansului european, pentru care specealiștii de la Arhivele Dansului din Germania ne invidiază. Este vorba de un Sigiliu, împodobit cu figurine din spectacolul Satanella, din 1852, cu un subiect în parte asemănător cu cel din La Sylphide, Sigiliu dăruit de dansatorii săi coregrafului Paolo Taglioni, fiul lui Filippo Taglioni, la împlinirea a 100 de reprezentații ale baletului Satanella, montat
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
Sadoveanu. Apoi despre experiența pariziană ne vorbește o reproducere de calitate după o natură statică de Braque (aflată în arhiva Nataliei Sadoveanu, soția pictorului). Se pare că Miti a avut o prețuire deosebită pentru pictorul francez. Alături de această reproducere ce împodobea atelierul artistului se afla și o reproducere în culori după o madonă prerafaelită. În fine, pe etajera din fotografia făcută la Paris în 1929, se disting mai multe reproduceri după autoportretele lui Cézanne, cel cu pălărie ieșind în mod deosebit
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
să ne încurajeze pe noi, pe mine și pe sora mea, au rămas cu soldații; le făceau ceai, le dădeau de mâncare; eu, sora mea și copiii am stat însă în beci. Și aici ne-a prins Crăciunul... Bradul fusese împodobit dinainte de venirea soldaților, în sufragerie. Era înalt, cu globuri, cu figurine, cu beculețe; aceleași și aceleași podoabe de când mă știu, din ani cu lipsuri, dar petrecuți calm, așa cum fuseseră toate Crăciunurile de până atunci, Crăciunul copilăriei, al adolescenței, ai celei
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]