788 matches
-
la capăt, Marie... singura mea nădejde... iartă-mă, dragostea mea. Iartă-mă, pentru ce? I se topi nima. Ea era cea care nu Înțelesese nimic, ea era cea care ar fi trebuit să-l urmeze, ea era cea care se Împotmolise. RÎdea și plîngea În același timp, se temuse atît de mult că-l pierduse, dar acum totul avea să se aranjeze, o iubea, o ierta... Își apropia mîna de ecran cînd imaginea făcu linii și dispăru. Legătura prin satelit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
strânsoarea fermă prin mânecă. — Pentru Dumnezeu, priorule! Nu neg că aș fi luat cu asalt câteva bogate corăbii sarazine, la vremea mea, și chiar și genovezii m-au primit nu o dată În vizită, Înainte ca faptele vieții mele să mă Împotmolească Între colinele voastre. Cu siguranță, cu câțiva ani În urmă aș fi putut Înarma de unul singur o galeră de luptă, iar messer Domenico nu ar fi avut plăcerea de a face cunoștință cu mine. Bărbatul păru să alunge o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la-nceput de drum, O altă întrebare: Ce-ai învățat acum ? Răspund cu-nfrigurare: Un pic din fiecare Și-acum mă cred bogat. Am fost și sclavul multor, am fost și împărat. Când am trecut prin baltă nu m-am împotmolit. Pe scara vieții, trepte în goană am suit. Purtând mereu credința am plâns și am zâmbit, Și am căzut adesea dar, vezi, nu m-am oprit. Și ură și iubire, de toate am trăit. Am sprijinit prieteni pe brațu-mi obosit
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pentru că m-aș fi dat în vânt să fotocopiez manuscrise, timp de cinci ore pe zi. Ei, și-aici eram eu cu un an înainte de ziua nunții: nu aveam nici un fel de perspectivă romantică, iar cariera părea să-mi fie împotmolită într-un punct din care nu mă mai puteam mișca nici înainte, nici înapoi. Mă aflam pe un făgaș cam de dimensiunile Marelui Canion. * * * Cum am mușcat din cea de-a doua pizza, telefonul a început să sune: era Beatrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să ne luăm de păr din cauza lor ca niște adolescente isterice, șoptește languros Tușica sfredelindu-l pe Curist în adîncul ochilor. Haideți odată că mă scoateți din minți cu încetineala voastră, își pierde Roja răbdarea, dacă de la bun început ne împotmolim în niște cifre fără importanță, n-o să-i mai dăm de capăt. Vai, dacă ai înțelege cît de tare am dus noi două dorul bărbaților în ultimul timp, spune Tușica, mă rog, se gîndește Delfina, fiecare e liberă să facă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
unui individ chiar mai prost decît era în realitate. Numai tu nu te-ai putut adapta pentru că aveai prea multe pe conștiință, gluma se îngroșase, nu mai era aceeași situație ca cea de lîngă Pitești, transportorul era de data asta împotmolit de-a binelea. De acum înainte contez pe tine, ți-a zis Piticul, o să ajungem departe, și tu, ca un militar devotat, la ordinele dumneavoastră tovarășe secretar, noi doi sîntem făcuți să ajungem în vîrf, cine oare se mai bucurase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în justiție. Dacă o arestam pe Ramona, eram terminat ca polițist. Dacă n-o arestam, eram terminat ca bărbat. În ambele cazuri Emmett și Madeleine ar supraviețui - împreună. Așa că celebrul atac al lui Bucky Bleichert, ținut în loc și blocat, se împotmoli într-o cameră luxoasă, plină cu tot felul de tablouri de strămoși. M-am uitat prin lăzile de pe podea - portița de scăpare a familiei Sprague în cazul în care Consiliul Orășenesc ar fi devenit impertinent - și am văzut rochiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
c-o secundă înainte, fusese așezată la masa elipsoidală. Coate înaintate, așa cum fuseseră folosite la susținerea hârtiei, despărțite, între ele, la distanța de-un pumn. Hârtia, ocrotită pe jumătate de calota unghiilor. Picioarele, imitând unghiul drept al scaunului. Înțepenite și împotmolite în dantelă. Bărbatul țâșni s-o pescuiască de-un umăr. Dar brațul, pornit la timp, al unei Cocondy acum mai curând tulburată decât îngrozită, i se așternu peste încheietura palmei și îl dezmetici din elan. - Hai să n-o atingem
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aceasta a căzut ca un butuc. Nu, a mârâit James. Dă-te jos... te rog. Julia a rămas pe loc, convinsă fiind c-o să-l poată convinge să facă dragoste, îndepărtându-se astfel de punctul mort în care li se împotmolise seara. Însă James avea, în mod clar, alte idei. —Ți-am spus nu! s-a răstit el ridicându-se în picioare, astfel că Julia s-a prăbușit pe podea. Femeia a rămas acolo preț de câteva secunde. Poziția era complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
i-ar putea duce oriunde și-ar dori să meargă. Dacă nu reușeau să-l stăpânească, ar putea rătăci în derivă pe ițele lui până dincolo de ființa lui Vultur-în-Zbor. Cu alte cuvinte, urmau să moară. Pluta se odihnea - sau se împotmolise - pe pământ. Cei doi au pus cu grijă picioarele pe substanța incoloră și informă. Vultur-în-Zbor părea agitat. — Am intrat foarte adânc, zise Virgil și explică. Așa că, mai spuse el, va trebui să ne concentrăm cât putem de tare. încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ia arată trei! Copilul, Înțelegând destul de repede ce-s literele și cam la ce folosesc, arătă trei degețele ridicate și spuse: Hai, scrii?! Fără prea mare speranță, Victor netezi o suprafață mai mare de laiță și scrise MAMICA. Copilul se Împotmoli la M pentru că avea mai multe linii și la C pentru că apăruse linia curbă, neexersată Încă, ba chiar i-a dat serios de furcă, dar „căpățânosul și Încăpățânatul” nu s-a lăsat până nu a reușit Într-un târziu, timp
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
auzit omul ăsta fiecare sunet al petrecerilor noastre furtunoase. E multă liniște aici, i-am spus, arătînd către suprafața netedă a piscinei, tulburată doar de o insectă măruntă ce se lupta cu oglinda gelatinoasă a apei În care i se Împotmoliseră aripile. Chiriașele dumneavoastră au plecat. — Franțuzoaica și fata ei? Au luat avionul Înapoi spre Paris. În unele aspecte, ambianța nu era potrivită pentru copilă. Își trecu o mînă peste ochi, Încercînd să-și clarifice gîndurile.) Mulțumesc că m-ați adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ajunge să se Întîlnească cu Cabrera, o să apară aici o armată de detectivi care o să scotocească și sub scîndurile podelelor. — Nu vrem una ca asta, spuse Hennessy. (Închise computerul și rămase cu ochii În tavan, cu aerul absent al cuiva Împotmolit Într-o definiție Încuietoare de la cuvinte Încrucișate.) E o problemă destul de dificilă. Totuși, petrecerea de diseară ar trebui să clarifice lucrurile. — Exact, aprobă Elizabeth Shand, dînd din cap cu vigoare. O petrecere zdravănă rezolvă tot soiul de probleme. — Să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ca și cum îi făcea o favoare, dar, în cele din urmă, le-a luat cu totul și au pornit. Estuarul lui Shatt al-Arab scotea o duhoare de mâl, înfrățită atunci cu tutun și cu damf de pește. — Cum e? Vi se împotmolesc bărcile? întrebase Omar. Am citit ieri în ziare... — Se împotmolesc mai de mult, de pe vremea englezilor, spuse șoferul, uitându-se în față. Era un bandari de-al locului, negricios și neras, ca un cioclu. Omar nu mai fusese în sud
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
le-a luat cu totul și au pornit. Estuarul lui Shatt al-Arab scotea o duhoare de mâl, înfrățită atunci cu tutun și cu damf de pește. — Cum e? Vi se împotmolesc bărcile? întrebase Omar. Am citit ieri în ziare... — Se împotmolesc mai de mult, de pe vremea englezilor, spuse șoferul, uitându-se în față. Era un bandari de-al locului, negricios și neras, ca un cioclu. Omar nu mai fusese în sud, atât de aproape de graniță, iar priveliștea orașului ars îl înfricoșa
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
i-a adus. Nu mai putea să rabde gândul de a-l ști pe Paraschiv în brațele ibovnicei. Îi părea rău că nu 1-a omorât, acolo, la circiumă, să nu mai ajungă până la ea. Aproape de casa Didinei, căruța se împotmolise în noroi și o luase pe jos, tîrîndu-l după el și pe ăl bătrân, mai mult mort decât viu. Îl privi pe ucenic și alese locul unde să-l lovească. Strigă apoi la ceilalți de afară, care se apropiau neștiutori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
închipui răzbunarea pe care Zeruali o punea la cale. ANUL FIRULUI DE IARBĂ ÎNNODAT 909 de la hegira (26 iunie 1503 13 iunie 1504) Începutul acelui an fusese alunecos, pașnic și studios. De Anul Nou, care căzuse în plină vară, ne împotmoleam pe străzi, într-atât fuseseră stropite cu apă în nopțile precedente, de Mihrajan. La fiecare alunecuș, la fiecare băltoacă de noroi, mă duceam cu gândul la tata, care detesta atât de mult sărbătoarea asta și datinile care aveau legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bun, mai nou, unde poți fi oricine vrei să fii.“ A ascuns comoara sau cel puțin secretul locului în care se găsea, în Second Life. Și atunci nervii îi cedară. O, nu. Să ajungă atât de departe și să se împotmolească acum. Cum au putut, cum a putut ea să fie atât de incapabilă? — Ce e? întrebă Uri, încă uimit. Maggie nu spuse nimic, punându-și pur și simplu degetul pe buze. Ce idioți. Încă de la moartea lui Afif Aweida își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care tocmai o coborâse... a zis că ar trebui să îmi placă priveliștea. După care, n-o să vă vină să credeți, s-a suit în mașină și a plecat. Cu haina mea cu tot. Era evreu, șoferul ăsta? Maggie se împotmoli. Care era răspunsul corect? Ar fi fost o insultă să acuze un evreu de acest act perfid? Sau ar fi fost considerată o trădare mai mare angajarea din start a unui taximetrist palestinian? — Știi, nu l-am întrebat. Dar simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
altul în scris, cuvintele se aliniază în cimitire exemplare, de o frumusețe care preferă mai degrabă nebunia. * Că îl vedem pe Dumnezeu ca pe un om ideal, absolut, atotputernic și atoateștiutor - iată ce nu vrem să înțelegem de când ne-am împotmolit într-o teologie suficientă, care se va disipa în indiferență cum se ridică ceața pe câmpuri, în noiembrie. Încet-încet, ne vom confunda cu acest om absolut, atotputernic și atoateștiutor, este inevitabil; apoi îl vom descalifica și îl vom reduce la
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
asta chiar nu începuse deloc rău, interogatoriul tipului cu scrisoarea, de exemplu, a meritat, a ajuns chiar să fie distractiv, amărâtul care nu știa unde să se bage și a sfârșit cu coada între picioare, dar apoi, nu știu cum, ne-am împotmolit, vreau să spun, ne-am împotmolit noi, domnul comisar trebuie să știe ceva mai mult, având în vedere că i-a putut interoga de două ori pe suspecții direcți, Cine sunt suspecții direcți, întrebă comisarul, În primul rând soția medicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
interogatoriul tipului cu scrisoarea, de exemplu, a meritat, a ajuns chiar să fie distractiv, amărâtul care nu știa unde să se bage și a sfârșit cu coada între picioare, dar apoi, nu știu cum, ne-am împotmolit, vreau să spun, ne-am împotmolit noi, domnul comisar trebuie să știe ceva mai mult, având în vedere că i-a putut interoga de două ori pe suspecții direcți, Cine sunt suspecții direcți, întrebă comisarul, În primul rând soția medicului și apoi soțul, pentru mine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
postuniversitare și revenise la New York. — Și când a fost asta? l-am întrebat, străduindu-mă să îmi ascund dezamăgirea. Acum doi ani jumate, mi-a spus el. Am absolvit toate cursurile și mi-am luat examenele orale, dar m-am împotmolit la disertație. M-am aruncat la mai mult decât eram în stare să fac, unchiule Nat. — Mai lasă-mă cu „unchiule Nat“, Tom. Spune-mi doar Nathan, cum îmi spune toată lumea. Acum, după moartea maică-tii, nu mă mai simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Sfântului Nicolae, care are grijă de oamenii săraci și așa de mult îi pasă de ei, că a și întârziat odată la întâlnirea cu Dumnezeu, oprindu-se-n drum, ca să dea o mână de ajutor unui țăran căruia i se împotmolise carul. Așa că a ajuns la Dumnezeu și târziu, și plin de noroi pe ghete. Dar Dumnezeu nu s-a supărat, zicea mamaia. Nicu îl ținuse minte și pe Sfântul Spiridon, care era „pentru dovedirea hoților“. Nu știa ce înseamnă să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ei. Timpul se topește ca fulgii de zăpadă, știi că ai câteva ore suspendate, în care nu trebuie să faci nimic-nimic, doar să plutești de-a lungul câmpurilor albe, ca și cum ai zbura. Șovăiseră înainte să pornească, fiindcă iarna trenul se împotmolea, uneori, în troiene. Dar ziarele nu anunțau viscole. — Ce se mai știe de străinul acela, găsit vineri, Dan Crețu? întrebă Agata. Lumea a început să spună tot felul de nerozii, iar copiii noștri - adică mai mult Jacques - îl cred căzut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]