773 matches
-
Regale Șegarcea și proprietăți ale moșierilor expropriate, a fost repartizată pentru împroprietărirea lipovenilor suprafața de 1626 ha. În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
patentar, 6 mazili, 10 boieri de neam. În anul 1908 erau înregistrate 152 familii de moșneni, iar în 1912 - 160 familii de moșneni și 6 familii incluse în categoria locuitorilor fără pământ. Prin reforma agrara din anul 1912 au fost împroprietăriți 61 de locuitori, iar prin cea din anul 1945 42 de locuitori. Localitatea a fost complet colectivizata în anul 1961. Așezarea geografică Este situat în piemontul Oltetului din cadrul Podișului Getic.Este străbătut de la N la S de pârâul Plosca. Vecini
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
de școală, format dintr-o sală de clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit 4395 de lei. În 1922 i s-a mai adăugat încă o sală de clasă. Cu ocazia reformei agrare din 1919 școala a fost împroprietărită cu 4,5 hectare de teren arabil. Din venitul de pe acest teren și dintr-o mică subvenție de la primărie s-a întreținut școala, până la reforma din 1948. Datele statistice oferă o situație a numărului de elevi înscriși pe decenii.Astfel
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
locuitori și în el funcționa o mașină de treierat și o biserică. În 1925, satul este consemnat ca parte a comunei Colentina-Fundeni. În această perioadă, a fost fondat și satul Voluntari, sub numele de "Cetatea Voluntărească", pe care au fost împroprietăriți luptătorii voluntari din Primul Război Mondial. Până în 1936, satul Cetatea Voluntărească a aparținut comunei Colentina. Aceasta a fost însă desființată și înglobată în orașul București. În acel an, creșterea masivă a chiriilor în București a făcut cele două sate atractive
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
să aprobe Statutul acestei Sfinte Biserici. Guvernul, însă, refuză să se conformeze deciziei respective. 9 octombrie - Grupul parlamentar al FPCD depune în Parlament inițiativa legislativă privind modificarea art. 12 din Codul Funiciar. Deputații propun ca din rezerva primăriilor să fie împroprietărite toate familiile din localitățile sătești în care nici un membru nu a primit cotă de pământ. 11 octombrie - La Opera Națională are loc lansarea la scară națională a Convenției Democrate din Moldova. 20 noiembrie - Președintele RM Petru Lucinschi fixează prin decret
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
din Ardeal. În momentul adoptării legii rurale din 14 august 1864, proprietara moșiei Jilava era Eufrosina Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au fost împroprietăriți 200 de țărani. Din moșia lui Costache Crețulescu au fost expropriate 837 pogoane și 23 prăjini cu care au fost împroprietăriți 101 săteni. Contopirea celor 3 sate a avut loc în urma Legii pentru organizarea comunelor rurale și urbane adoptată în
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au fost împroprietăriți 200 de țărani. Din moșia lui Costache Crețulescu au fost expropriate 837 pogoane și 23 prăjini cu care au fost împroprietăriți 101 săteni. Contopirea celor 3 sate a avut loc în urma Legii pentru organizarea comunelor rurale și urbane adoptată în 1864. În „Tabloul comunelor rurale din România la 1864” este menționată pentru prima dată comuna Jilava-Mierlari din plasa Sabar, județul Ilfov
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Numărul vacilor a crescut de la 150 în 1901 la 785 în 1920. La reforma agrară - prin Legea nr.82 din 17 iulie 1921 - s-au expropriat 1054 ha și 22 arii din proprietatea Alexandrinei G. Florescu, cu care s-au împroprietărit 376 de locuitori pe 855 ha. și 50 arii, s-a rezervat ca islaz 107 ha. și 17 arii, iar restul s-a afectat pentru rezerve de interes obștesc. Și-au făcut apariția primele unități industriale: Bumbăcăria Românescă Jilava, Fabrica
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
predat în mâinile românilor 3 ofițeri, 25 subofițeri și 70 de soldați. La 23 martie 1945, guvernul comunist condus de Petru Groza a adoptat o nouă reformă agrară. În comuna Jilava au fost expropiate 356 ha. cu care s-au împroprietărit 584 de oameni din care: 28 văduve de război, 16 invalizi de război, 160 locuitori fără pământ și 380 locuitori cu pământ puțin. În anul 1949 s-a declanșat procesul de colectivizare a agriculturii. Pământurile aparținând marilor proprietari din Jilava
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
școli se aflau sub aceeași tutelă ca acele destinate aromânilor din Grecia si Macedonia. După alipirea Cadrilaterului la România, zeci de mii de aromâni, mai ales grămușteni, dar și fărșeroți și pindeni, s-au alăturat mocanilor deja sedentarizați aici, fiind împroprietăriți cu terenuri agricole. Li s-au alăturat familii de cojani podgoreni din „vechiul regat” și câteva sute de români ziși „vlahi” de pe Valea Timocului. Aceste grupuri eterogene de români, uneori cu stil de viață și orizont diferite, aveau misiunea să
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
piatră califică modal mulțimea pietrelor tratabile ca bucăți de rocă aparținând unui interval dimensional exporturi și piețe de lucru iată câteva alimente și cantitatea de magneziu aferentă o bună parte dintre ele au fost divizate în loturi și atribuite țăranilor împroprietăriți în reforma agrară care a urmat el dezlănțuie furtunile și vulcanii spre sfârșitul vieții revine la poezie clasică introspecția psihologică se regăsește în majoritatea operelor sale prin observarea vieții interioare prin analiză psihologică a conștiinței personajelor a lucrat ca secretar
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
concluzia că „Bădica ce s-a ridicat domn” era rudă apropiată cu Familia Craioveștilor, prin Badea vornic (poate chiar fiu al acestuia, sau chiar el însuși), bunicul dinspre mamă a celor trei boieri din Mărgineni pomeniți, dar și moștenitor, sau împroprietărit de Neagoe Basarab cu satul Viișoara, proprietate personală a domnitorului, care figurează printre daniile acestuia către mănăstirea Cutlumus, moșie ulterior revenită călugărilor, apoi iar revendicată și obținută de urmașii banilor din Coiani ca drepte ocine la sfârșitul veacului. Din această
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
dezacord cu generalul Ion Antonescu. Pe 11 iulie 1941 generalul Grigore Georgescu a fost demis din guvern și trimis pe front, în calitate de comandant al Armei Geniu. În 1926, ca urmare a decorării cu Ordinul „Coroana României” 1917, colonelul a fost împroprietărit cu un teren intravilan pe care l-a donat statului, pentru ridicarea unui monument închinat eroilor din Arma Geniu. Monumentul, cunoscut sub numele de Monumentul Eroilor Geniști „Leul de la Cotroceni”. În anul 1941, în calitate de ministru, a ordonat sistematizarea cursurilor inundabile
Grigore Georgescu () [Corola-website/Science/307485_a_308814]
-
a fost un proces inițiat de guvernul comunist de dupa 1945, cu scopul de a reforma radical agricultură și de a împroprietări țăranii săraci din România. Din punct de vedere economic pretinsa reforma a guvernului de așa zisă largă concentrare democratică condus de Dr. Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas înapoi în calea progresului întrucât a distrus marile proprietăți
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
lui Bou", "Păunescu", care nu era din partea locului și "Nica". Acest lucru s-a petrecut între anii 1906-1909. În anul 1907, în comuna Vădăstrița nu este semnalată nici o acțiune de revoltă a țărânilor, deoarece oamenii aveau promisiunea că vor fi împroprietăriți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vădăstrița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,83%). Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
pe proprietatea Vădastra-Vișina din comuna Vădastra plassa Balței județul Romanați care să fie compussu cu 400 familii”. Cele 400 de familii erau ale unor țărani din satele învecinate: Redea, Studina, Izbiceni, Brastavățu, Crușov, Vădastra, Celei, Orlea. Aceste familii au fost împroprietărite fiecare cu câte 5 hectare de pământ. Transformările structurale din societatea românească de după 1990 au condus la mutații semnificative și în fenomenele economice și sociale la nivelul comunei Vișina. Astfel, dacă în trecut cea mai mare parte a populației active
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
feroce. În tihna patriarhala a satelor, s-au revărsat ordine de chemare la concentrare. Oamenii au înțeles că urgia războiului este aproape de ei. După Al Doilea Război Mondial s-a înfăptuit reforma agrara din 1945. Participanții la război au fost împroprietăriți cu 1,50ha și un loc de casă. Anul 1949 adus la exproprietarirea boierilor, eveniment petrecut într-o noapte de vară. operațiunea a fost executată de către slugile boierilor care trăiseră în preajma acestora bine și chiar foarte bine. Boierii locului nu
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
reședinta comunei este mult mai nou, datând din epoca modernă. Satul Glavacioc a apărut pe lângă Mânăstirea Glavavacioc despre care se amintește pentru prima oară într-un act dat de domnitorul Vlad Dracu la 14 mai 1441, prin care acesta îi împroprietărește pe foștii robi. Satul este amintit efectiv într-un act dat de Radu de la Afumați la 23 aprilie 1527. Așa cum arată descoperirile arheologice de pe raza acestui sat, aici există urme de așezări umane încă din epoca bronzului (cultura Tei). Satul
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
высокородие), etc. Termenul derivă din cuvântul rusesc dvor (двор) Curte (a Cneazului, iar, mai târziu, a Țarului). Spre deosebire de titlul de "boier", care era exclusiv ereditar, "dvorianstvo" putea fi obținută. Un dvorianstvo nou înălțat în rang era în mod normal și împroprietărit cu o moșie. Pierderea moșiei nu ducea în mod automat la pierdrea statutului nobiliar. În ultima perioadă de existență a Imperiul Rus, celor mai importanți oficiali ai imperiului le erau conferite în mod automat rangul dvorianstvo, fără a mai fi
Regalitatea și nobilimea rusă () [Corola-website/Science/302874_a_304203]
-
au fost introduse de Petru cel Mare. Un baron sau un conte putea fi ori "владетельный (действительный) - propriuzis", cel care avea o moșie în Imperiul Rus, sau "титулярный - titular", cel căruia doar i se conferise acest statut, fără a fi împroprietărit. Printre privilegiile dvorianstvo erau: Începând cu anul 1782, a fost introdus un model de uniformă pentru dvorianinii civili numită uniformă a serviciului civil (мундир статской службы), sau mai simplu uniformă civilă (статский (штатский) мундир). Culorile uniformei difereau de teritoriu. Purtarea
Regalitatea și nobilimea rusă () [Corola-website/Science/302874_a_304203]
-
care au dat personalități reputate, au fost Pruncu, Lebedev, Anuș, Muratov, Goilav, Cerkez, Asvadurov, Popovici, Alaci, Marcarov și alții. Dintre aceștia unii aparțineau armenilor catolici care, plecînd din Polonia spre Moldova, au trecut din Galiția în Basarabia, unde s-au împroprietărit ca agricultori. Așa au fost familiile Oganovici, Antonevici, Șimonovici, Casperovici, Ambrajevici etc, dintre care unele - Oha-novici, Lusahanovici - au revenit, după ce fuseseră convertite la catolicism, la credința ortodoxă originară. Armenii catolici din Basarabia provin din Polonia. Acolo, mai exact în Galiția
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a adăpostit un spital militar, iar Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniții ca infirmiere. Marele compozitor George Enescu a vizitat castelul, concertând printre paturile cu răniți. În anul 1921, prin Legea agrară, țăranii de pe moșia Miclăușeni au fost împroprietăriți cu aproape 1.700 de hectare de pământ, parcelate în 810 loturi. Pentru o lungă perioadă, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza și soția lui Șerban Cantacuzino. În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
XV-lea "Despre boierimea moldovenească" a stârnit multe discuții în istoriografia noastră. Teoria lui Cantemir despre originea clasei boierești din Moldova din suita de fruntași militari ai lui Dragoș, descălecătorul Moldovei, pe care acesta și domnii următori i-ar fi împroprietărit în satele din Moldova, pustiite de năvălirile tătarilor, nu este exactă. Țara nu a fost niciodată pustie, aproape întreg teritoriul era locuit. Pentru unele regiuni (Vrancea, orașele Baia, Siret etc.) există atestări documentare anterioare venirii lui Dragoș din Maramureș, în
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
de pe teritoriul întregii Rusii. Ținem să reamintim că în manuscrisul adus de Toader C. Olaru de la curtea boierului Cazanir din Baia în anul 1935 pe care l-am menționat mai sus se arăta că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din comuna Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
al XIX-lea, zeci de familii din Boian au început să traverseze clandestin frontiera în Basarabia, depunând la sosirea la Hotin jurământ de credință Rusiei și fiind repartizați în diferite localități (în special în cele pustiite de epidemii), unde erau împroprietăriți . Ca urmare a situației economice precare, unii săteni au început să emigreze în Canada la sfârșitul anilor '80 ai secolului al XIX-lea; în preajma anului 1913, cel puțin 983 persoane părăsiseră satul. Majoritatea emigranților s-au stabilit în provincia Alberta
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]