3,037 matches
-
DacoRomâne, de nemuritoarele simboluri ale luptei pentru libertate și identitate și autohtonie națională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoșească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al acelora care simpatizează cu acest neînfrînt și uriaș curent cultural dacist, cu rădăcini multimilenare, care a devenit o mișcare istorică a dacilor liberi
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și nouă de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Dăm Slavă lui Dumnezeu - Cel în Treime mărit și lăudat, că am avut oameni ca Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - mare personalitate a culturii și
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
lăudat, că am avut oameni ca Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
cuvinte tandre la ureche, o ajuta să se elibereze de chilot. - Natura ne-a înzestrat cu tot ce trebuie să ne bucurăm de avantajele ce ni le oferă, așa că, dragul meu, să ne înfruptăm din roadele naturii, cum au făcut înaintașii noștri, Adam și Eva. Nici ei în grădina Edenului nu aveau corpurile acoperite, nici măcar cu frunzele din imaginile în care sunt prezentați, frunze adăugate de biserică pentru a feri privirile pofticioase ale călugărilor la ofranda oferită de Eva. - Ai dreptate
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
să supraviețuiască, în ciuda vânzărilor din ce în ce mai maci, grație dorinței acestor oameni de a le duce mai departe pentru a păstra tradiția familiei, a unei regiuni sau a neamului românesc și pentru a-și câștiga existența în mod creativ și onest, asemenea înaintașilor lor. Nu numai ocupațiile, ci și arte specifice localității și chiar zonei sunt prezente la Festivalul de la Ciocănești: pictură, muzică de toate tipurile și pentru toate vârstele: simfonică, ușoară, populară, folk interpretată de artiști din toată Bucovina, din Ardeal, din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în care viața, creația și frumusețea se plămădesc și se transmit de veacuri într-o competiție a desăvârșirii și a supraviețuirii, au reușit să ne încânte privirea și auzul, să ne armonizeze cu noi înșine, cu cei din jur, cu înaintașii, cu soarele, cu codrii și cu munții. Iubitorii de sporturi nu au fost nici ei uitați și au putut participa la rafting pe Bistrița Aurie, tiroliană, snow-tubing, alpinism. Pentru recompensarea și stimularea calității în diverse sectoare de activitate au fost
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Crăciun începe în zorii zilei de 25 decembrie, după ce băieții termină satul de colindat și preucile reunite încep să cânte de la un capăt la altul al satului, ,,Ziorile” sau, în limbajul local - ,,Zâor’le”. Fiecare preucă este condusă de către un ,,înaintaș” (,,vătaf” în celelalte sate ale comunei Câineni) un tânăr destoinic, bun cunoscător și interpret al cântecelor de Crăciun, ales nu prin licitație, ci prin discuție liberă. La rândul ei, preuca mare este împărțită în două grupuri, care se numesc ,,strane
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
Nicopole (care s-a terminat cu un dezastru pentru creștini). Urcarea pe tron a fost la 23 septembrie 1386 și s-a mutat la Domnul la 31 ianuarie 1418. Trupul său neînsuflețit a fost adus de la Curtea de Argeș (unde erau îngropați înaintașii săi) și înmormântat la Mănăstirea Cozia la 4 februarie, în „cea mai frumoasă biserică de pe atunci”. Dar vitregiile istoriei au făcut ca mormântul domnitorului să fie profanat în mai multe rânduri. Oricum, locul său de veci a fost inițial ca
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la Mănăstirea Cozia. A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la mănăstirea Cozia.A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
care ne-a făcut să nu renunțăm, chiar atunci când la capătul drumului stătea amenințătoare moartea. Iată de ce, astăzi este momentul bucuriei, dar și al reculegerii, în care întregul neam românesc își îndreaptă gândurile de mulțumire și de recunoștință spre iluștrii înaintași, spre toți aceia care, fără a-și precupeți sângele și viața, s-au jertfit pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. Așadar, prima zi de iarnă a fiecărui an devine data simbol pentru realizarea României Mari. Este de apreciat faptul
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
www.ziaristionline.ro/2013/ 11/23/acad-dinu-giurescu-si-aurel-rogojan-despre-destramarea-romaniei-la-lansarea-volumului-apusul-agorei-gaudeamus-2013-fotovideo/#sthash.3qfvhTUr. ZMowDUyO.Dpuf http://arid.wordpress.com/2011/10/18/a-murit-popescu-pardon-paul-everac Acad. Dinu Giurescu face parte dintr-o familie mereu în prima linie în apărarea statului ortodox și constată deprimat, ca și înaintașii lui, ca acesta e vulnerabil, mereu în situația de a se destrăma. Trei milioane au fugit spre vest sperați de incompetență de la București, care se crede a patra Romă. Fără un dialog cu Roma, integrarea mai mult formală, decât reală
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaș arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa și nu în cele românești unde ar trebui să le fie locul. Precizările istorice despre romani arată că aceștia au cucerit unele zone temporar, dar la primele
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
avea o vastă cultură literară- afirma în Precuvântare la Musa română (Musa românească, compuneri originale și imitații din autorii Europei ... tom I, Iași, 1868 ), că a imitat pe marii autori ai Europei, care- la rândul lor- s-au povățuit cu înaintașii lor. După 1848, în primul deceniu al celei de a doua jumătatăți al secolului XIX-lea, cititorii români au posibilitatea să cunoască în traducere tragedia Machbeth, traducere făcută de către un anume Băjescu, prima traducere a acestei opere în limba română
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
dat un nou suflu limbii germane, sau un Shakespeare pentru englezi, creatorul limbii engleze moderne, Eminescu este făuritorul limbii române literare. Eminescu a deschis ochii pe „Lepturaliul” lui Aron Pumnul, de acolo i se trage dragostea lui nețărmurită pentru poezia înaintașilor. Poezia „Epigonii” este o ilustrare a tot ce știa el despre înaintașii lui pe care-i laudă fără rezerve, față de contemporani. Dar venea cu o înzestrare nativă din copilărie când îndrăgise eresul popular, „cuvântul ce exprimă adevărul”. „Nu noi suntem
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
limbii engleze moderne, Eminescu este făuritorul limbii române literare. Eminescu a deschis ochii pe „Lepturaliul” lui Aron Pumnul, de acolo i se trage dragostea lui nețărmurită pentru poezia înaintașilor. Poezia „Epigonii” este o ilustrare a tot ce știa el despre înaintașii lui pe care-i laudă fără rezerve, față de contemporani. Dar venea cu o înzestrare nativă din copilărie când îndrăgise eresul popular, „cuvântul ce exprimă adevărul”. „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, va decreta Eminescu... „Limba și
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
așezare! O parcurgere cu ochii a cărților lui Nicolae Noica, e o călătorie în timp, prin Bucureștiul de altădată, mai cu seamă, nesfârșit de agreabilă, în parfumul de epocă al Micului Paris, printre monumentele de arhitectură nerepetabile, creații ale unor înaintași geniali în domeniul construcțiilor. Ascultarea semnalelor sale de alarmă, cu privire la consolidarea construcțiilor și grija la execuția celor noi, este o deopotrivă de interesantă întâlnire cu unul dintre personalitățile de la care, refuzând primirea științei și experienței sale, ne îndepărtăm condamnabil de
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
și a Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești din acea vreme. Românii, istoria îi păstrează în memorie pe făuritorii Unirii de la 1859. Înaintașii noștri au știut atunci, (și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului. A început constituirea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
va fi de aci înainte una și nedespărțită. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii, drept Capitală. ( Datele au fost luate din revista „Radio România”, nr. 260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată în Țările Dunării Române: „Nu restabilirea trecutului, stabilirea unei
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Pamflet > CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER Dragul meu cititor, fii mândru de înaintașii tăi, trezească-se în sufletul tău flacăra patriotismului național de Român, urmaș al geto-dacilor "cei mai viteji dintre traci", iubitori de glie și dreptate. De ce să ții grumazul plecat în fața impostorilor, obedienților cinici care ți-au vîndut țara la mezat
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]