2,060 matches
-
mine, tu te potrivești?” Un negustor el a văzut, / Care avea pungi de vândut. Grabnic, gâscanul i l-a dat / Și-o pungă goală-a căpătat În schimbul lui. A isprăvit / Și-apoi spre casă a pornit Plin de mândrie și-ncântat / Că de belele a scăpat. Dar când de boi își amintise, / Toata-ncântarea îi pierise. Cu palma, punga, el a șters-o / Și „Na-ți-o frântă că ți-am dres-o!” - Își zise-n urmă înciudat. / „O pungă goală
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
un fel ce a meritat - blestemul Indrei - rămânând văduva în floarea vârstei, la 16 ani, cănd arată că o splendida nimfa sau că o regină din povești! Și Kapadia începe legendă ... ... într-o seară de vară, cănd frumoasă Hemvati privind încântată la apă cristalina pe a cărei suprafață se odihneau lotuși, se gândea la o baie răcoritoare și refrisanta. În timp ce se scalda goală în apă cristalina a izvorului, cerul s-a deschis și a apărut zeul Luna care văzând această unică
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
omul să iasă din atmosfera curent-banală, să-și caute refugiu într-o nouă lume creată de el, doar pentru el, o lume în care suntem invitați cu persuasiune să ne regăsim și noi. Unul dintre sentimentele care au cântat sau încântat speța umană, de-a lungul istoriei, este dragostea, ca trăire situată uneori deasupra oricărei morale, oricărui viciu și de foarte multe ori transformată în sentiment pur, nobil, din care să se nască povești de viață incredibile. Se știe, însă, că
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343104_a_344433]
-
colaborare deosebit de bună împreună. - Mă bucur. - Și doamna Trăistaru cum s-a simțit la Sinaia? - Dar... nu... suntem căsătoriți ar fi vrut să spună fata, însă nu a mai apucat, deoarece Mircea i-a luat-o înainte. - A fost deosebit de încântată. După un an de muncă la țară, atunci când ai posibilitatea să te relaxezi, nu mai contează condițiile, însă cele oferite de dumneavoastră au întrecut toate așteptările. - Mă bucur. Lucrează la țară? întrebă mirat rotofeiul de director. - Amândoi lucrăm. Eu sunt
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
câte ceva de spus în același timp. I-a prins seara în jurul mesei cu berile în față și când Andreea și Robert și-au manifestat dorința să se retragă, Andrada s-a ridicat și ea să plece spre regretul tuturor băieților încântați de volubilitatea fetei și priceperea de a se face îndrăgită. Și-a manifestat dorința de a-i însoți pe cei doi, până la stația de tramvai, pentru a merge la cămin. Marian s-a ridicat să o însoțească, însă a fost
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
plăcere. Conversară pe diverse teme în caleașca ce străbătu sub clar de lună străzile aproape pustii la acea oră. Urmară zile plăcute în compania nobilului cavaler cu plimbări în caleașcă prin împrejurimile orașului. Apoi vizitară palatul țarist unde fata rămase încântată. De fiecare dată conversația era purtată cu abilitate de româncă despre marii scriitori ruși, despre războiul lui Kutuzov cu Napoleon Bonaparte și atunci prințul Ivanovici îi făcu o surpriză ducând-o la muzeul Borodino. Acolo rămase uimită, fiindcă nu mai
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
urmă cu șase ani, din cauza unei insuficiențe renale a soțului, netratate la timp. Din primele clipe, am simțit un fel de amorțire care pusese stăpânire pe falangele degetelor mele ce butonau tastatura calculatorului. Cum poate fi un bărbat, altfel decât încântat, de o asemenea cunoștință? Pe zi ce trecea, conversația a început să alunece de la generalități la lucruri mai personale, mai intime. Ne-am povestit unul altuia viețile, ne-am împărtășit gândurile și dorințele, am descoperit că avem gusturi comune în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
numai un răspuns la tăcerea ei. -Am rezervat o masă la restaurantul nostru preferat. Știam că n-o să mă refuzi,ba mai mult, că o să-ți facă chiar plăcere! Am avut dreptate? -Bineînțeles iubitule! zise ea. Era mai mult decât încântată.Acela era locul în care se simțea cel mai bine când luau masa în oraș cu diferite ocazii, sau pur și simplu fără nici un motiv anume. Era un restaurant mic, de cartier, cochet și cu un personal cum rar întâlnești
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
Ce zici dacă ne-am cumpăra o casă? ,, Pe pământ ” cum ar spune George și Ioana! Ar putea să se mute definitiv la noi și d -na Irina. Apropo, despre asta am discutat deja , e de acord, de fapt chiar încântată, știi cât de mult îi iubește pe copii, să stea tot timpul cu ei e tot ce-și dorește. Ei, ce zici? Crezi că e o idee bună? Mă gândeam că având mai mult spațiu, din când în când ar
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
urmă pe Miramoț, care-și aranja șireturile rebele ale bocancilor, sprijinită puțin incomod în baston. Nu se abținu să-i spună: -Miramoț, faci niște versuri foarte frumoase! Ai har... Vorbele lui o blocară pentru moment. Își înălță fruntea și zâmbi încântată și copilăroasă: -De unde știi?! Plănuisem o surpriză: să vă dăruiesc astă seară ultimul meu volum, o plachetă de poezii, literatură de sertar, cum s-ar zice, am câteva poeme păstrate încă din liceu, dar e prima carte cu versuri
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
pentru multă vreme, nu?! iscodi Geta. -Eh, ba da, a rămas berbec de soi în turmă, iar când i-a sosit vremea, tot mi-a lăsat amintire tămăduitoare... o cojocică purtată vreme lungă de-atunci. Geta zâmbi mulțumită de poveste, încântată că minuni sunt și vor mai fi pe pământ, păstrate în sipetul cu amintiri despre întâmplate ori doar visate fapte... Referință Bibliografică: POVESTE DE PAȘTI / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1948, Anul VI, 01 mai 2016. Drepturi
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
cunoștință cu administratoarea bătrânei, unde lucra, prezentându-mă ca prietena sa și doamna aceea, Adele,după ce eu îi spusesem că-mi caut job, se mira că ne înțelegeam în limba italiană, deși era dată când veneam în Italia. Eu eram încântată că reușeam să mă descurc, fără traducător și începusem să mă obișnuiesc cu accentual lor.Adele,i-a permis Marcelei să mă invite la câte o cafea, în timpul zilei când bătrâna se odihnea și astfel după prânz petreceam un pic
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
l-a ținut o zi legat, în opinteli, căci copilul strigă: "De ce mă legi degeaba, căci eu știu să mă dezleg", Eminovici l-a dus pe sus la Cernăuți, unde directorul Wolff, sătul de năzdrăvăniile Eminovicenilor, nu l-a primit încântat. Rămânând repetent în anul școlar următor, 1862-1863, Eminescu frecventează tot clasa a Il-a. Acum nu mai locuia la Tirtec, ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos, 23, care ținea cu chirie casele lui Samuil
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
nor și se transformă-n cântec orice jale, iar mersu-mi obosit devine zbor. Câte-mpliniri ! Câte-mpliniri ! De-o vreme viața-i plină de rodul lor bogat și minunat din care tai felii mari de lumină ca să le gust răcoarea încântat. Sunt mulțumit de câte-am strâns în mine și-abia aștept să le ofer în dar, ca vraja lor o clipă să aline orice durere, orișice amar. Din suflet am șters ultima rugină de când ființa mea a încetat să mai
MAI SUNT ŞI TRIST CÂTE-MPLINIRI ! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378628_a_379957]
-
ți-am spus eu! Am văzut cum ți s-a luminat fața și ai decretat fără nicio ezitare: - De azi, în vecii vecilor, vei fi pe cerul lumii steaua Mit! Mi-a plăcut enorm alegerea ta și ți-am spus, încântată, acest lucru! Exact în momentul în care am vrut să mă ascund din nou în spatele Lunii, ți-am auzit glasul: - Dar cu dragostea, cum rămâne? Mi-ai cerut tu socoteală că nu îmi țin promisiunea! Atunci am început să râd
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]
-
colegi, dar și de tovarășa care era așa cam ca mami, dar nu frumoasă ca ea. - Mami, a fost super la grădi! Și să știi că nimeni nu a avut așa flori frumoase ca ale mele, tovarășa a fost tare încântată, mi-a mulțumit și m-a pupat pe obrăjori. Și să mai știi că m-a tot întrebat de tine și tati, iar eu nu le-am spus mai nimic, doar că tu ești o profesoară deșteaptă și frumoasă, iar
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378849_a_380178]
-
Autorului NEBUNIA LUNII Pe un ram dintr-o pădure, Luna trist s-a așezat, Să-și astâmpere și urle Oful său îndurerat. A-ndrăznit în taină mare Să dea frâu inimii sale Și să se îndrăgostească Nebunește chiar de soare. Și-ncântată era luna, Căci iubitul îi spunea Că-i atât de-ndrăgostit Încât arde după ea. Și se-mbujorase luna, Rușinându-se sfioasă, Căci în viața ei n-avuse O poveste amoroasă. Și visa în miez de noapte Cum s-ascunde
NEBUNIA LUNII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378931_a_380260]
-
țară. Avionul nu s-a prăbușit, cum mă temeam și cum mă temusem dintodeauna, Atlanticul rămăsese în urmă, Voquin și Ingrid debarcaseră la Paris, lucrurile intraseră pe făgașul lor firesc, același de când lumea, făcând abstracție de trecerea mea efemeră. Redescopăr încântat savoarea limbii materne, care îmi lipsise frustrant în ultima vreme, specificul românesc sub toate aspectele, foarte vizibil aici, față de alte locuri, și, mai ales, senzația aceea confortabilă, liniștitoare, de a fi acasă. Maria stă în celălalt capăt de București, trebuie
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379086_a_380415]
-
mare. Mărturisim că toate imaginele pe care ni le dăruiește dl Ion Nălbitoul cu fiecare pagină sunt frumoase, au prospețimea și veridicitatea care ne fac să credem că ne găsim împreună cu autorul chiar în acele locuri pe care le privim încântați. Îl însoțim așadar în continuare pe dl Ion Nălbitorul prin defileul cazanelor, oprindu-ne în fața priveliștilor care ne taie răsuflarea. Ajungem în Banat și de aici urcăm înspre nord, către Maramureș. Nu putem să nu ne oprim ca să respirăm aerul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
întors pe burtă, mascând astfel ușoara umflătură de pe slip și am întrebat-o: - Veniți des la mare ? În urechile mele a sunat ca o întrebare idioată, chiar îmi păruse rău că am pus-o, dar ea păru a fi deosebit de încântată. - An de an, gânguri angelica ființă. - Vă place soarele, marea ? - Oh, mult, mult de tot, spuse ea cu ochii dați peste cap. Dacă aș putea, m-aș muta undeva la malul mării. Să fiu mereu aproape de îmbrățișarea ei ... Apoi, adăugă
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
beton. Culegeau în scurtul lor popas polenul ce-l mai găseau și imediat porneau spre o altă floare. Erau ca într-un continuu joc al zânelor, într-o pădure fermecată. Da, parcă întreaga curte era o pădure fermecată, atât de încântată era de priveliștea întâlnită în grădina viitorilor săi socri. Își aminti cu plăcere de prima sa vizită la țară, la bunici. Era la fel de fericită. Simțea din nou cum aerul curat îi oxigenează nu numai plămânii, cât mai ales creierul. O
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
primită, că o fericea pe biata mamă, care nu ceruse prea multe nici de la viață... După anul de doliu se căsătorise cu Mela, tocmai când ea își începuse rezidențiatul. Era în anul terminal și practica la Filantropia, secția de Neonatologie, încântată să deprindă pricepere medicală în spitalul construit la inițiativa stră-străbunicului ei, Dr. Constantin Caracaș, român de origine macedoneană... Când el terminase Academia Militară, fusese repartizat ca pilot la Aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța. Mela ajunsese medic la Maternitatea municipiului. În
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
pentru că ei trebuie să meargă curați la scoala. Ce faci? Vei rămâne fără mașină de spălat? Nu! Vei da bani ca să cumperi o nouă mașină de spălat și mai performantă decât era aceea și vei fi imediat mai fericit și încântat cu noua ta mașină de spălat. Nu trebuie să ai parte de o bogăție cu un numar de 30 de cifre ca să fii fericit, dar banii îți pot aduce fericirea. Imediat ești mai fericit când ai ceva ce altul nu
SUCCESUL INFLUENTAT DE MENTALITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379983_a_381312]
-
Ești incredibil de frumoasă. Și eu mi-aș dori să te am de soție... Stela își aplecă privirea încurcată. -... doar că mie, continuă prințul peștilor, nu mi-ar face plăcere să îți forțez mâna și aș fi de-a dreptul încântat să îți dorești și tu acest lucru. - Sunt atâtea sirene frumoase în mare... - Niciuna nu este atât de minunată ca tine! Nemaigăsind ce să-i răspundă și încurcată de felul în care vorbea cu ea, Stela privi către regele peștilor
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toții atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre strămoșii alor săi, intuind și legătura frumos păstrată de Zain și Miluța. Ce costum? Spune! Și din fericire, taman în clipă, trecuse prin dreptul curții o pereche vârstnică, datorită căreia înțelese
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]