20,977 matches
-
Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești, hrănind prin sine tot trupul cu acele învățături de viață făcătoare 42. Acești bărbați divini, slujitori ai voinței dumnezeiești, eroi ai virtuții, cu minți agere și pătrunzătoare, cu inimile încărcate de darurile Duhului, au primit de la Dumnezeu cel mai mare dar și partea cea mai bună, anume pe acela de a înțelege lucrurile lui Dumnezeu, ca și când Dumnezeu le-ar vorbi, și de a fi interpretul lor, de a le explica
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
au fost analizate minuțios manuscrise, tratate, literatura din jurul muzicii și s-a născut religia "Urtextului". Editorii înțelegând interesul de a servi noii orientări, au tipărit ediții științifice cât mai fidele surselor, eliberate de balastul cu care excesele esteticii romantice le încărcaseră (indicații de tempo, pedalizări, dubluri și chiar modificări în armonii etc.), impuse de gustul unor virtuozi dornici de efecte. Multiplicarea formațiilor dedicate repertoriului, numit generic vechi, a dus la extinderea ariei de explorare în timp și spațiu și totodată la
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
mai mare decît niciodată și ar fi cît se poate de firesc să-i acordăm atenție. Generația mea, de exemplu, care s-a născut înainte de război și a fost contemporană cu două răsturnări de regim politic, pătrunde în mileniul următor încărcată de experiențe bogate și adînci. Dar nu despre istorie vreau să vorbesc neapărat, ci despre cotidian. întrebările fetiței lui Charlie Citrine din romanul lui Bellow m-au determinat să mă gîndesc la lucruri pe care le uitasem, ca și cum nu s-
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
și între ziariști - sau tocmai pentru că are loc între ziariști - insulta în focul polemicii echivalează cu un pumnal vîrît în spatele adversarului, în timpul unui duel cu floreta. Altminteri care mai e autoritatea ziaristului care se luptă în principiu cu presa extremistă, încărcată de insulte, dar, în cazuri particulare se consideră dator să sară în apărarea celui care are de plătit daune morale pentru insultele care i-au ieșit din vîrful pixului?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
aprobărilor de plecare. "Setea de cîștig a unora s-a împletit cu disperarea altora". Vasul Strumă era o vechitura, într-o stare deplorabilă, un fel de barja supraetajata, plină de cuburi de lemn pentru corpurile omenești, ca un fagure mortuar, încărcat de patru ori mai mult decît capacitatea lui maximă! Emigranții au călătorit cu trenul de la București la Constantă, acolo au fost vămuiți în Gară maritimă; fiecare avea dreptul la maximum 8 kilograme, incluzînd mîncarea. Listele de vama sînt cutremurătoare, în
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
făcînd din succesorat, în toate variantele sale (de la plagiatul imaginar la sinonimie, de la repetiție la parafrază), o lege și o valoare a creației". Observăm deci că scriitoarea a operat modificări în accepția acestui concept cu un trecut cultural atît de încărcat. Așa cum bine știm, la Platon și la Genette (acesta din urmă preferînd să vorbească de "mimologism"), cratilismul se referă la motivarea limbajului în raport cu lumea pe baza unei relații de asemănare. Monica Spiridon nu folosește însă termenul pentru a sugera motivarea
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
de la mijloc de secol XX. Regresia în copilărie și respectiv în adolescență e parafrazată prin șlagăre nemuritoare - Yesterday, When I'm Sixty-Four, Yellow Submarine, Let It Be, Don't Let Me Down, All You Need Is Love, Love Me Do - încărcate de sugestii asemeni unor insolite madlene proustiene. Și aceasta în condițiile în care este imposibil dialogul dintre protagoniste. Morag - mama castratoare, afectată și superficială, dar nu mai puțin demnă de milă - rol îmbogățit de Clara Flores din spaima de "compoziție
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
totuși, Agârbiceanu (căci de el e vorba) scrie în 1941, pe vremea refugiului sibian, lunga povestire (aproape un roman) Faraonii, în care abordează, cu rar talent, lumea exotică a mediului țigănesc. Mai scrisese înainte (1907-1921) scurte schițe despre acest univers încărcat cu atîta specificitate. Dar după creații - multe - de altă factură și chiar moralizatoare, nimeni nu se aștepta la o astfel de revenire. Și, totuși, faptul se produce, ba chiar, cum spuneam, într-o narațiune de proporții. Trăsătura romantico-eroică de care
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
a spune. în poezie, în proză, în publicistică, în interviuri, Ana Blandiana rămâne Ana Blandiana. Ea este structural și iremediabil o poetă. Din perspectiva unei poete, fapte care nouă ni se par anodine devin semnificative. Viața de fiecare zi se încarcă de sensuri, ca și cum ar deveni fosforescentă. Ce semnificație are pentru un privitor oarecare întârzierea cu care un ministru coboară din mașina oprită în fața Palatului Victoria? Nici una. Pentru poetă însă întâmplarea este mai revelatoare decât o declarație politică: "Mașina noului ministru
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
fiind natura ei polemică, fiind construită pe un dispozitiv ironic, ea poate să treacă drept demitizare. Numai că ambiguitatea, paradoxul, poanta preiau acum vechea funcție a metaforei, de remotivare ontologică a limbajului. Sunt scurtcircuitări semantice ale vorbirii curente, care se încarcă astfel de vibrație metafizică. Poezia lui Nichita Stănescu e o romanță modernă, dar și un scenariu de regenerare a lumii pe un principiu hierogamic. Marin Sorescu se tot joacă de-a răzgândirea și de-a impresia proaspătă, și ajunge, în
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
critice, naveta între diferitele vârste ale romanului îmbogățește prezentul cu memoria unei vieți cotidiene normale. În raza Arcei sau pe alte rețele (este importantă și problema întoarcerii autorului), literatura începe să facă educația normalității, valorizând viața privată, familia, domesticul. Se încarcă, altfel spus, de "temele mici" ale existenței cotidiene. Iată un alt concept literar, etic și politic, încă nesemnat, cu o circulație liberă în vocabularul intelectual curent (l-am folosit și eu în cartea despre Sîrbu). Câteva expertize "grafologice" se pot
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o altă limbă. Înseamnă a scrie, pur și simplu, o operă de artă autonomă, în fond încărcată de filonul filosofic sau poetic al "intermediarului", stăpînind la fel de bine și de bogat nuanțat cele două limbi în care se operează. Pentru mine este limpede că în ultimii ani, sub direcția lui Lucian Sabados, Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești și-
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
super-selectă și bătrânicioasă în metodele de predare, la care apare un nou profesor de literatură (Robin Williams) care îi învață pe elevi (printre care un Ethan Hawke juvenil) să aprecieze poezia. Pe bucăți și eventual poeme mici, ca să nu-și încarce memoria. Ei mai află și câteva versuri disparate, nu tocmai profunde când sunt scoase din context. E adevărat, citatele sunt puse la treabă pentru ca niște puști să-și încropească o filosofie de viață din ele, eventual să-și gâdile și
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
literaturii germane. Cei doi "trăiesc dorința și patima, pasiunea și fervoarea iubirii ca în marile poeme ale Lumii". Și, mai mult: "Oscilațiile și alternanțele de stări, în spectacolul erotic extraordinar imaginat de autor, desenează un veritabil roman al iubirii mistice încărcate de o supremă vibrație a ființelor". În opoziție, universul lui Broch e unul al urâtului și al promiscuului. Erotismul va fi, și el, maculat și sordid, bazat pe "o atracție disperată a simțurilor", așezat sub semnul blestemat al incestului. Comparația
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
istoriei care se insinuează însă de fiecare dată în fantele istoriei personale a liceeanului și meditația asupra menirii literaturii a scriitorului ajuns la o vârstă când privirea evaluativă apare de la sine. Reconstituirea e declanșată sau pornește de la cuvinte și expresii încărcate de semnificație personală, păstrând în corola lor simbolică povești și sentimente. Timpul trecutului e lax, plin de viață și de savoare e populat de personaje pitorești, senzațiile au rămas intense chiar și în amintire, gratuitatea și erosul defineau tatonările tinereții
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
de la cutremur", poetul ajunge a crede, printr-un fel de ironie a percepției fabuloase, "că între polul nord și polul sud/ lifturi-pirat ne fură respirația" (Erezia a doua). Banalul spațiu cotidian se umple așadar cu datele lumii, prin gestul scriptic încărcat de magice energii transfiguratoare. Sublimă răzbunare a "mediocrității" ce și-o resimte în încadrarea sa conformist-socială, scriptorul își echivalează eul cu grandoarea anamorfozelor ce le provoacă pentru a se recunoaște în oglinda lor: "iarăși pui indigoul/ iarăși te așezi la
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
Mioriței. Moartea este privită ca mireasă a lumii, moartea este o nuntă... În Miorița, numai cadrul este baladesc, dar acest cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei ale sale. Va fi încă o dată, în finalul explicației sale cu aer definitiv, neiertător, făcând aluzie
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
memorie, mai tare decît bronzul și mai fragilă ca reputația unei femei ori a unui poet. O șansă ce mi-a fost copios oferită de membrii ansamblului "Game" în concertul din 4 martie cînd toate restituirile lor au fost veridice, încărcate cu sensuri și semnificații imanente partiturilor abordate, determinîndu-mă să uit, fie și numai pentru două ceasuri, că păcatul este un amestec de îndrăzneală și de lașitate, în același timp îndrăznind cu impertinență și capitulînd cu josnicie. Fără îndoială, "Game"-ul
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
în anteriu de lauri e îmbrăcat/ întîiul zeu stacojiu de praful din cerurile/ Cu argilă peste ele./ Cu inima scuturată de cîntecul sporit,/ Priviți-mă. în mine un veșnic m-a privit./ Dar întunericul perdeluiește orice mers/ Către minune, mă încarcă/ Stafia purtînd un roi/ Sacru-demoniac împrejurul/ Aburelui și vrînd să se mărească/ Din tot ce mișcă sub rană" (întunericul). îndoielile nu sînt decît teste înfrigurate ale unei pietăți care n-a dezarmat, inspiratoare de nostalgii filtrate prin devastatoarea luciditate metaforizantă
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
de a treia, tainică, dimensiune. Cea care se descoperă contemplației. Moralist, ergo estet al sufletului, spre a ne folosi de o vorbă a lui Jean Cocteau, Ilie Constantin decupează imagini pe care le degustă înfiorat la intersecțiile realului cu arta, încărcate de prestigiul apodictic al celui dintîi, înmuiate în relativitatea ce se deschide infinitului a celei de-a doua. O scenă reconstituită pe dubla cale a memoriei mamei și a propriei reverii are aerul blînd-fantast al unei secvențe de film american
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
Gabriel Chifu Sunt privite, adeseori, ca niște Cenușărese. Ori și mai și, ca niște ambarcațiuni inutile, bune de tras pe mal. Metafore care rezumă statutul acestor reviste, sugerând marginalitatea, fragilitatea și chiar umilitatea condiției lor. Am citit de curând textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu oboseală al Martei Petreu despre obstacolele pe care le are de înfruntat ca să țină în viață revista "Apostrof". Nici revista "Ramuri", la care lucrez, nu stă financiar mai bine (ba, aș îndrăzni să
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
realității. Conceptele artistice generează doar "ornamentica realității", esteticul e strategie de marketing, arta se depolitizează, politicul e design. Abandonarea criteriului politic, spune Babias, suprapune esteticului problema socială a stilului de viață. Esteticul ca lifestyle. Mai mult: "La fel cum mărfuri încărcate cultural și artefacte în formă de mărfuri îmbibă sfera socială și leagă refuzul în consum, la fel și acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării delegate
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
de politicul propriu-zis: e trend. Ștergerea graniței dintre artă și viață conduce la o percepție iluzorie a amândurora. Arta nu mai este o cercetare și o critică a realului, ci este integrată, devine identică cu realul. Dobândirea de expresie artistică încarcă realitatea cu semnificații care nu-i sunt proprii, galeriile de artă și muzeele nu mai vând idei ci obiecte, își pierd puterea de "a chestiona critic realitatea", acea extrateritorialitate unde publicul înlocuia societatea în procesul de administrare a unui discurs
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
pradă instituțiilor: Conflictele sociale vor fi tot mai mult negociate în câmpul culturii. ș...ț Muzeele au fost transformate în vitrinele culturalismului, în care mizeria socială devine luminoasă". Marketingul cultural este acela care creează artificial dihotomia underground-overground, căci contracultura ("produsele încărcate cu apel subcultural") e mai bine vândută. Integrată sistemului neoliberal într-atât de tolerant încât să accepte instituțional propria critică, arta își pierde caracterul militant și, implicit, posibilitatea unei alternative politice, devenind o cale de mediere la cheremul sistemului: Impulsul
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
evadeze din captivitatea evenimentului concret de la care pornește și irepresibil condamnat la o contemplație amplă, care privește resorturile adînci ale speciei și nu cazurile individuale, ceea ce, la prima vedere, ar plasa totul în spațiul înalt al unui umanism sever, adică încărcat de nenumărate responsabilități. Și, pînă la un punct, lucrurile chiar așa stau. Numai că acestă angajare a lui Liviu Capșa, fie că ea se manifestă în cîmpul pur al ficțiunii, în cel impur al socialului sau în acela de-a
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]