384,087 matches
-
îndelung jinduit (e vorba de Căderea în lume - n. n.). Odată cu întoarcerea ultimei pagini, necrezând parcă în acel fine, cu datarea sub el, mai sperând să rămân în lumea cărții, deși încheierea ei e ca un coral de orgă, reproșurile au început să mă roadă; în fond principalul era ca această carte să-mi aparțină, să mă bucur de ea - atât de puține sunt lucrurile care ne mai bucură, cu adevărat. Ce importantă mai are acum, mi-am zis, și am căzut
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
de teze de doctorat, dar ignorat de cei mai mulți. Nici în manuale nu-l văd. Centenarul nașterii este ocazia nimerită de a-i face oarecare popularizare unui important autor din generația lui M. Eliade, Ș. Cioculescu, Z. Stancu, Sebastian etc. Să încep cu biografia. Majoritatea informațiilor o compilez din Divagațiuni cu Anton Holban de Nicolae Florescu, abia apărută la Editura "Jurnalul literar", rememorare utilă, cu multe lucruri noi. Scriitorul s-a născut la Huși și a copilărit la Fălticeni. Tatăl, Gheorghe Holban
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
dintre cei mai cunoscuți scriitori greci în străinătate. Odysseas Elytis, care l-a admirat, îl considera un "poet european de o rară sensibilitate". Membru al Academiei Internaționale Mihai Eminescu(1995), Takis Varvitsiotis, ale cărui versuri sunt tălmăcite în limba română începând din 1970 (de traducători precum Ion Caraion, Polixenia Karambi, Ion Brad, Andreas Rados, Leonida Maniu, Lia Brad-Chisacof, Geo Vasile ș.a.) rămâne un prieten statornic al României, pe ale cărei meleaguri a poposit în 1979. Știm că Salonicul și-a dobândit
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
și includ aici și literatura română) sunt cunoscute într-o măsură atât de mică în lumea culturală greacă, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de un deceniu de la căderea comunismului în această regiune ? Constat că în ultimii ani au început să fie traduse în limba greacă opere ale scriitorilor din Europa de Sud-Est. întârzierea și pătrunderea mai limitată a literaturii acestor țări la noi se datorează faptului că în Grecia există foarte puțini cunoscători ai limbilor balcanice. Cu toate acestea
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
numai o persoană vie nu. Probabil asta este și vina noastră sau a lor, a criticilor care, de 40-50 de ani, așa i-au învățat pe autori. Eu, unul, am ajuns la recenzii și la critica de întîmpinare întîmplător. Am început, la 18-20 de ani, prin a scrie poezie și încă poezie duioasă, metafizică, prefațată de Ioan Alexandru, și am ajuns la cronici fiindcă ziarele noastre nu acceptau studii despre Eminescu, despre Blaga, Arghezi, despre ce voiam să fac eu. De
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
De fapt, "naturelul" meu este jumătate de istoric literar, de om care face sinteze, critică de susținere, de identificare și jumătate eseist, narcisiac, nombrilist, ludic, încît pot să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația mea să fac - eseu. Asta arată, poate, că mai am un viitor destul de larg înainte. Dar dumneavoastră ați publica astăzi, în LA&I, studii despre Eminescu? Sigur că da! Atît de mult
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
dificilă. Cartea sa este un melanj de jurnal, ficțiune istorică, poezie, aforism și multe altele. Nimic așezat la întîmplare. Versurile naive, cu puternice nuanțe mistice, pot deruta un cititor care nu-l cunoaște pe acel Lăcustă din Desant. Cel care începea o proză ("Vis de lup") cu o găselniță uimitoare, aceea de a povesti la timpul viitor... Lăcustă s-a autosituat sub semnul lui Caragiale. Și Crohmălniceanu, în prefața de la Desant '83, observa o componentă caragialescă în prozele sale. Titlul noii
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
a presimțit ce se întîmplă cu scrisul său, cînd a văzut că acest scris generează viață, ca un mecanism scăpat de sub control, a preferat să tacă. Să scrie "povești orientale", sau să bată drumurile navetei Berlin-București într-o agitată nestare. începuseră să-l urmărească chiar... scrișii săi. Cuvintele deveniră făpturi "morale"". Ficțiunea este renunțarea lui Caragiale de a mai descrie/genera realități. Caragiale a fugit din fața blestemului de a trăi într-o lume... caragialescă: "Caragiale, cred eu, nu ne mai este
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
mă odihnesc. Am dus copilul la mama, cu bagaje, cu haine, jucării și m-am întors, calmă, acasă. M-am așezat pe canapea, cu picioarele pe masă, hotărîtă să mă destrăbălez, să fac numai trăsnăi. Am deschis televizorul și am început să butonez. Am constatat că și alții intenționează cam tot asta. E drept, însă, că în văzul tuturor. Pe mine mă vede doar soacra și oricum nu pare să o intereseze foarte tare. Stop. Pe un canal, o doamnă prețioasă
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
lecție consistentă, pe gratis (mamă soacră!). Nu mă concentrez fără de măsură la etapele privind podoaba capilară. E sofisticat și n-am nici îndemînare, nici răbdare. Fața trebuie însă să capete lumină, să șteargă expresia depresiilor, căderilor în mine, disperarea că începe încă un an poate la fel de prost sau mai, că viața trece pe lîngă mine și-mi face, cinic, cu mîna. Îi rog de sănătate doamnei de pe micul ecran care vorbește non-stop, explicînd că, ascultîndu-i lecția, nu poți rata șansa să
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
noaptea! Pe la 1 și jumătate, după un tur de telefoane și tradiționale felicitări mă așez confortabil în baie. În fața oglinzii, eu și toate smacurile. După o oră sînt gata. Trendy și glamour, adică la modă și fermecătoare. Hai c-am început bine anul. Mă mai fîțîi puțin și urmez lecția pînă la capăt. „Să nu vă culcați niciodată machiată!" În trei minute a dispărut toată strălucirea. Mă culc liniștită. Cu dicționarul la cap.
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
parcă mi-aș miji puternic ochii. Mi s-a povestit că am crescut într-un geamantan, deoarece în condițiile grele ale războiului nu se putea procura nici cărucior, nici pătuț, și multă vreme, vreo doi ani și jumătate, încă nu începusem să vorbesc. Părinții au intrat în panică, deoarece credeau că sunt mut, însă un medic cunoscut i-a liniștit, explicându-le că aceasta se datorează lipsei de hrană și, îndeosebi, a zahărului. Unde au reușit după aceea să găsească zahăr
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
printre crăpăturile sacului, cădeau monede sau bancnote. Dacă în arenă apărea leul britanic, atunci nu uitau să-i deseneze pe spinare un petic sau amprenta unei tălpi de bocanc. Și așa de mult îmi plăceau aventurile acestor personaje, încât am început să le inventez unele noi. Se pare că inițiativa mea nu i-a entuziasmat pe părinți, în orice caz, au încercat să mă abstragă cu vechi cărți în limba germană, cu caractere gotice și cu litografii, moștenite de la bunicul. Toate
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
probabil, una dintre cele mai importante în veacul nostru. Inteligența și politețea nu făceau față în confruntarea cu mitocănia, cu ticăloșia și forța brutală. Ce poți să le opui? Cu ce poți să le combați? Cu aceleași mijloace? Însă atunci începea decăderea sufletească, și ambele părți încetau să se mai deosebească prin ceva una de cealaltă. Să rămâi tu însuți? Însă atunci începe distrugerea fizică. Oare nu se resimte aceeași problemă și în încercările societății occidentale de a stăvili comunismul și
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
forța brutală. Ce poți să le opui? Cu ce poți să le combați? Cu aceleași mijloace? Însă atunci începea decăderea sufletească, și ambele părți încetau să se mai deosebească prin ceva una de cealaltă. Să rămâi tu însuți? Însă atunci începe distrugerea fizică. Oare nu se resimte aceeași problemă și în încercările societății occidentale de a stăvili comunismul și terorismul intern? Bunica mea, necunoscând probabil generalizarea acestor fenomene, se rușina să meargă la bucătărie, atunci când vecinii puneau acolo la uscat cearșafurile
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
după numărul de persoane. În fiecare seară bunica îmi citea cu voce tare, în genere din Pușkin, Jukovski, Nekrasov, basmele lui Andersen sau ale fraților Grimm. Era deja foarte bătrână și, de regulă, adormea la mijlocul lecturii. Ochelarii îi cădeau și începea să sforăie, iar eu o zgâlțâiam: "Bunico, ce se întâmplă mai departe? Bunico, nu mai adormi!" Uneori mergeam cu bunica la plimbări mai lungi. Mergeam fără grabă de-a lungul râului, prin Piața Roșie și parcul Alexandrovski, prin jurul Kremlinului. Pe
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
la ușă, își întorcea nasul său coroiat spre noi, grăind cu glas plângăreț: "Copii, ce răi sunteți, copii! Ce v-am făcut?". Și, desigur, prin aceasta ne provoca o și mai mare ură. Într-o vară, spre seară, femeile au început să se agite brusc prin curte, bătrânele să se alarmeze. "Moare vrăjitoarea! Moare vrăjitoarea!". Un grup mare, învingându-și frica, a spart ușa și a năvălit în cameră, călcându-se unul pe altul și împiedicându-se de prag. "A murit
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Moare vrăjitoarea!". Un grup mare, învingându-și frica, a spart ușa și a năvălit în cameră, călcându-se unul pe altul și împiedicându-se de prag. "A murit, a murit deja vrăjitoarea" N-am văzut nimic, din cauza spinărilor, și am început să privesc pereții și tavanul. Mirosea a praf și mucegai, exact ca la mansardă. Pe un perete atârna o fotografie mare, înrămată, cu un tânăr ofițer cu niște mustăți proeminente și o fată ce zâmbea timid, într-o rochie de
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
nepionieri mergeau acasă, să se plimbe și să se distreze, noi trebuia să transpirăm la întruniri și să dezbatem niște probleme plictisitoare, despre situația la învățătură și disciplină, să participăm la informări politice și așa mai departe. Profesorii și pedagogii începeau, cu fiecare ocazie, să-ți spună că trebuie să fii mai ascultător, să nu faci așa și pe dincolo. Și toți primeam sarcini obștești: să scoatem o gazetă de perete, să scriem referate, să-i ajutăm pe cei rămași în
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
acelora ce încălcau disciplina. Odată, învățătoarea noastră m-a chemat din nou la o asemenea prelucrare. De obicei, în timpul pauzei ne retrăgeam undeva, în trei și, în prezența învățătoarei, eu trebuia să-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face de rușine pe noi, pe toți, că trebuie să se corijeze pentru a ajuta prin aceasta țării întregi să edifice comunismul, când, brusc, mi-a venit în minte o
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pe noi, pe toți, că trebuie să se corijeze pentru a ajuta prin aceasta țării întregi să edifice comunismul, când, brusc, mi-a venit în minte o idee surprinzătoare: numele acestui băiat era Ulianov, ca al lui Lenin, și am început să-i spun că face de rușine numele conducătorului, că, având un asemenea nume, este obligat să învețe, cum învăța Lenin și am completat ceva despre faptul că Lenin, probabil, s-ar fi întristat dacă ar fi aflat despre comportamentul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
și am completat ceva despre faptul că Lenin, probabil, s-ar fi întristat dacă ar fi aflat despre comportamentul respectiv. Am vorbit, probabil, foarte elocvent, convingător și chiar ofensator, deoarece el s-a îmbujorat brusc, s-a crispat și a început să plângă. - Ești un ticălos, a spus el. Un nemernic! S-a ridicat și a plecat. Învățătoarea era entuziasmată de un asemenea efect, m-a lăudat, iar eu m-am simțit brusc, într-adevăr, și nemernic, și ticălos. N-am
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
cei mari îi certau, atunci, pe ascuns, la toaletă, și-o puneau la gât. Puteai explica oricând că s-a murdărit, iar părinții n-au avut timp s-o spele. Aveam atunci vreo zece ani, iar la paisprezece, când au început să-i primească pe toți în Comsomol, eu n-am intrat în Comsomol. "Ce-i cu tine, crezi în Dumnezeu?", mă întrebau din curiozitate, însă iarăși n-am stat să le explic nimic. Mult timp m-au bătut la cap
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
zile și mii de oameni au murit în îmbulzeală. Mult timp după aceea, pe strada Gorki erau împrăștiați nasturi, poșete, galoși, hârtii. Chiar în gura leilor din fața porții Muzeului Revoluției cineva a introdus câte un galoș. În ziua funeraliilor au început să șuiere sfâșietor fabricile și uzinele, să claxoneze automobilele și vapoarele; se întâmpla ceva iremediabil, groaznic. Cum vom mai trăi acum? Cui ne lași pe noi, părinte? [...] În vara anului 1958 a fost dezvăluit un monument închinat lui Maiakovski. La
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
regulat. La început, autoritățile n-au văzut în aceasta un pericol deosebit, iar într-un ziar moscovit era publicat chiar un articol despre întâlnirile acestea, cu indicarea timpului la care se țin și invitația adresată tuturor iubitorilor de poezie. Au început să se adune aproape în fiecare seară, în special studenții. Recitau versuri ale unor poeți uitați și reprimați, versuri proprii, uneori se purtau discuții despre artă, despre literatură. Se crease ceva asemănător unui club sub cerul liber, ceva similar Hyde
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]