11,723 matches
-
acestui poet-critic-prozator-traducător care, în declarațiile sale, are totdeauna ceva antipatic. Se consideră un fel de vedetă a literaturii noastre, e foarte sigur de înzestrările lui, chiar dacă uneori simulează îndoieli. Și el face parte din generația anilor '60 care, toți, își închipuie că ei au întemeiat noile "împărății" ale scrisului românesc și care, cu orice ocazie, se elogiază reciproc în termenii cei mai fastuoși. E frumoasă (și mai ales utilă) solidaritatea celor de-o generație, dar ea nu te poate face mai
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
pentru a ne menține în jocurile europene. De la liga fotbaliștilor până în parlament, țara geme de escroci care și-au făcut din invocarea plângăcioasă a patriei o meserie și din ură față de străin un prilej de satisfacție cvasi-sexaulă. Să nu ne închipuim, însă, că aceiași mingicari autointitulați "naționaliști" dau un ban pe cei de-un sânge cu ei aflați la nevoie. Vadim Tudor n-are nici un scrupul să vândă unui iranian firma România Mare (ăsta nu e act de trădare națională? Asta
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
în computere sigure. Ca și cum abia ar fi așteptat un semnal, Ion Iliescu s-a grăbit să scoată din rezervația proprie de securiști persoane care, vorba lui Roșca-Stănescu, fac să piuie demențial "hard"-urile serviciilor secrete occidentale. Adunătura de la vârf își închipuie că dacă românul necăjit nu știe cine-a fost Alexandru Tănăsescu, de pildă, nu știu nici agenții din țările NATO. Ei bine, Alexandru Tănăsescu, zis "Bebe", e unul din vechii securiști cărora Ceaușescu le-a încredințat misiunea de-a anihila
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
domnișoara Miallaret s-a angajat la ei ca guvernantă, ceea ce i-a prins foarte bine, tinerei franțuzoaice i s-a părut că pășește în necunoscut, că descoperă un neam și o nație despre care nici o ființă cultivată nu auzise vreodată. Închipuiți-vă că acești oameni sînt valahi. Domnul cel bătrîn (se numește Cantacuzino) e foarte bolnav. Soția și copiii așteaptă clipa în care se vor putea întoarce în țara pe care au părăsit-o. Dar mai întîi trebuie ca tatăl suferind
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
de disperat, i-am spus: - O să ne mai vedem. Îmi vei veni în minte ori de cîte ori mă voi gîndi la Niezsche și-ți făgăduiesc că asta o să se întîmple des, am o mare pasiune pentru opera lui... Apropo, închipuie-ți că nu reușesc să-mi amintesc cum se scrie numele lui. Cum îl scrii? - Ei bine, fără "t", e groaznic. Dar promite-mi că o să-l scrii totdeauna așa. Așa o să fiu sigur că nu mă uitați: deci "Niezsche
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
lui CVTudor la adresa Ceaușeștilor? * Răspunzînd la pamflet cu pamflet, atunci cînd sînt atacați în paginile ROMÂNIEI MARI, editorialiștii presei centrale intră într-un joc personal de replici cu ziaristul care e CVTudor, ceea ce îi poate face pe cititori să-și închipuie că la mijloc ar putea purta polemici de tip care pe care, nu probleme de principiu. Or, atîta timp cît presa cotidiană nu va lua în serios strategia PRM pentru a o prezenta ca atare opiniei publice, atîta timp cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
Greene, oricînd dispus să-l denigreze fără alt motiv decît invidia mai puțin înzestraților, ca de pildă: "se află acolo un parvenit, o cioară împodobită cu penele noastre, care cu inima sa de tigru ascunsă în pielea unui actor, își închipuie că poate, asemeni celor mai buni dintre voi, înjgheba bombastic versuri albe...". În fruntea listei de combatanți pentru libertate și adevăr se înscrie Hamlet, al cărui autor se bucură din plin de mijloace de expresie absolut ieșite din comun, ca
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
Cristian Teodorescu Mă îndoiesc că era nevoie de un sondaj de opinie pentru a afla ce vrea tineretul din România. Oricum, e bine că s-a făcut, pentru a-i aduce cu picioarele pe pămînt pe politicienii care își (mai) închipuie că tinerii au încredere în ei. Nu cred însă că rezultatele acestui sondaj îi găsesc nepregătiți pe politicieni. În afară de vorbe, în acești unsprezece ani care au trecut de la Revoluție, tinerilor nu li s-a oferit mai nimic. Nu mă gîndesc
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
căutate mai degrabă în altă parte... Cînd veniți în România din New York, vă simțiți ca atunci cînd plecați, pe vremuri, ca reporter, din București la Bacău, să zicem? N-am exersat meseria de reporter, așa că mi-e greu să îmi închipui... Cred însă că înțeleg, în mare, ce doriți să spuneți. Cînd vin la București sînt întotdeauna extrem de emoționat, uneori nervos și neliniștit. Fac întotdeauna mult mai puține decît îmi propun și văd mult mai puțină lume decît aș vrea sau
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
Lumea Sporturilor", cum i-o fi zicînd acum... Un drum lung este făcut din pași. Care sînt primii trei pași pe care i-ați face pentru traducerea literaturii române? Dacă aș ști care e primul, probabil că aș putea să închipui mult mai mult de trei... Și, probabil, tot atîtea dificultăți, impedimente. Nu am nici o competență în această materie, dar mă întreb dacă cei care o au, cel puțin pe hîrtie, fac ceva... Probabil că, mai degrabă nu! În La Revoluția
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
îngăduite istoricului, dar de care scriitorii țin rareori seama. Ghica înfățișează secolul lui, nu neapărat pe acela care fusese în realitate. Și pune atîta forță în tablou, încît cititorii din secolul XX sau de astăzi numai cu greu își pot închipui alt secol XIX decît acela al lui Ghica. Nu cu muzeul Carnavalet ar trebui să-l comparăm pe autorul Scrisorilor, ci cu un pictor de locuri, oameni și moravuri care a creat, în bună regulă, un secol al XIX-lea
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
alipea frunții tale o iederă întunecată, o grijă/ Iar strălucirea fierului împurpurat/ Scufundat brusc în unde ispășea" (ibidem). Privirea întristată a bardului stăruie pe metamorfozele materiei vegetale, pedepsită și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel ce închipuie rafinate suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile sieși: Pe un cîmp cu lumînări aprinse/ Numai seului meu i-a fost somn/ Iartă-mi
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
de la regula meșterilor transfigurând realitatea până la o a doua ei geneză... Pe cine l-a tras în poză I. Cucu, acela nu se mai recunoaște, fiind cum nu s-a mai văzut el singur niciodată... Cum nici măcar nu s-a închipuit el însuși, cândva, pe sine, orbit de ceea ce de mult de tot, - înainte de a i se fi ivit în cale Cucu - credea cu tărie că este. Soarta a vrut ca acest om modest, tăcut, dăruit, laborios, să figureze de aici
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
punct luminos/ răsucit în carne" (Rămășițele zilei) sau "îmi port umbra așa ca un cer părăsit unde ploaia/ sapă adânc. mușcat de ger trupul meu bântuie zile și nopți" (Jurnal: ziua a șaptea) și încă "aici unde am casă îmi închipui femeia/ ca pe un câmp de urzici unde în fiecare zi/ mă plimb desculț ca un rege hitit." (Flori roșii). Radu Florescu - Negru transparent, Editura Timpul, Iași, 2001, 64 p., preț nemenționat. Poemul și politica " Dilema majoră de azi pentru
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
prestigiul firmei. Însă numai un președinte de formație universitară a putut să nu observe că fusese ales să schimbe totul pe tipicul caragialesc, mai pe șleau ca să întărească vechea, uzata conducere, formal retrasă, dar nu și resemnată. Acei politicieni își închipuiau - și e de crezut că și mai departe speră - că P.N.Ț.C.D.-ul va reveni în favoarea publică pe măsură ce puterea P.S.D.-istă va pierde, gradat, dar sigur, încrederea publică, născând același reflex care a scos în afara parlamentului tocmai partidul ce
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
învinsul bătăliei de pe Marna, n.m.) și Margareta. Czernin e cît pe ce să ne facă să cădem în eleșteu pe regină și pe mine. S-a urcat cu stîngăcie în barcă în care ne instalaserăm înaintea lui. Pe urmă spune: - Închipuiți-vă ziarele "Ministrul Austro-Ungariei le-a făcut să se înece pe regina României și pe prințesa Martha". Nu mi-ar mai fi rămas decît să mă sinucid". A doua zi, la 19 aprilie, se petrece o altă întîlnire între doi
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Cristian Teodorescu Nu mi-a venit să cred că eruditul Răzvan Theodorescu scoate la concurs postul de director al Studioului de Film al Ministerului Culturii, postul lui Lucian Pintilie. Am așteptat liniștit cîteva zile apariția unei dezmințiri din partea academicianului ministru, închipuindu-mi că acesta a semnat ca primarul o hîrtie viclean vîrîtă în mapa cotidiană de vreun funcționar montat de alții. Spre stupoarea mea am aflat că ministrul Culturii nu numai că a știut ce semnează, dar ca să fie sigur că
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
Și-am confirmat. Și-asta era tot ce făceam, pînă nu mi-a ieșit Victor în cale. Ce fel de poezie agreați pe atunci? Poezia străină începuse să-mi placă tare de tot, pentru că nu înțelegeam, nu, puteam să îmi închipui orice, pe cînd, în asta românească, înțelegeam tot. Și înțelegeam că-i un prost ăla care a scris-o, că nu știe pe unde e, că e de o banalitate nemaipomenită, care nu te cutremură, pe care n-o transmiți
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
I-am simțit nenorocirea. Dar nenorocirea cum trebuie, și o tărie de oțel în nenorocirea aia. Pentru că el avea o obsesie, la un moment dat, că are să-și piardă ochiul. Și știi pentru un pictor ce însemnează ochiul. Iar eu închipuie-ți că am intrat în gruparea asta prin Victor, deci pot să spun că am înțeles ceva din tot ce era. Unde vă place să scrieți? La Comana? Ei, acolo, la țară, mi-a prins foarte bine și-mi prinde
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
chiar o distincție între destin și biografie - urmele destinului sînt căutate cu încăpățînare. Fiecare amănunt biografic capătă greutate, este suprasaturat de semnificații, accidentalul, gratuitul nu interesează. Imaginarul este dominat de marile locuri comune culturale: Cu un mic efort, mă pot închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită, unde doar eu mai privesc peticul de cer care-mi amintește frunzele albicioase ale măslinilor bătrîni din Grecia și zidul din fața ferestrelor." Mănăstire, bibliotecă, Grecia, stereotipii culturale în
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
că e vorba despre o carte aseptică, Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria, dar nici nu face vreodată pretext din ea, așa cum imagologia nu devine niciodată mod de întrebuințare pentru un destin etnic special. La noi imagologie își închipuie că face multă lume, pentru că numele disciplinei sună bine și domeniul abundă în licențe și doctorate care vor cu orice preț să fie la modă (deși imagologia are în Europa mai bine de o jumătate de veac). Studiul lui Andrei
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
îi descriu în culori ațâțătoare variate poziții ale acuplărilor metafizice doar pentru a ajunge cât mai repede cu ea în pat. Pentru pleava asta primitiv-sexualizată, țara nu e o mamă, ci vita bună de muls pe care nu și-o închipuie altfel decât gestantă cu sămânța lor putredă. Iminenta adoptare a legii prostituției îi va trimite, sper, la locurile binemeritate. îmbrăcați în straie multicolore, îi văd armonizându-se perfect cu ghereta de portar a caselor de toleranță. Trecând de această paranteză
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
Banca Agricolă și Combinatul Sidex. S-a înregistrat un număr consistent de puncte în așa-numita cursă pentru admiterea în NATO, încît România poate privi cu speranțe îndreptățite summitul de la Praga, de la sfîrșitul anului viitor. Puțini comentatori și-ar fi închipuit la începutul acestui an, pe vremea cînd PSD se mai numea PSDR, că în decembrie partidul de guvernămînt va înregistra un asemenea scor. Evoluția PSD-ului, ca și aceea a președintelui Iliescu i-au spurprins pe mulți. Reconcilierea cu Regele
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
toți, într-o minune, deși îmi aduc bine aminte de versurile lui Grigore Alexandrescu. Pe cînd prezentam revistele culturale la emisiunea mea de la Protv, am descoperit cu oarecare uimire că numărul periodicelor culturale din țară e mai mare decît îmi închipuiam: în jur de o sută. O medie de 2-3 pe județ. Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și luni (ieri citeam Steaua din Cluj, numărul pe august-septembrie
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
operele de cultură - literatură, arte, muzică - le aduc în decursul vremii la bugetele statelor sînt incomparabil mai mari decît tot ce cheltuiesc aceleași state cu sprijinirea culturii. Marea Britanie a cîștigat din impozitele Beatles-ilor sute de milioane de lire sterline. Vă închipuiți cam cît i-au adus reprezentațiile cu piesele lui Shakespeare? Dar Germaniei, Goethe? Dar Franței, Balzac? Veșnic îndatoratul Balzac a contribuit la bugetul Franței, în secolul și jumătate trecut de la moartea sa, cu mai mulți bani decît uzinele Renault, Citroën
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]