2,188 matches
-
face să mă sperii Aș vrea să merg pe același drum, Prin Infern cu Dante Alighieri. Nu. Nu-mi trebuie mie paradis Tărâm incert de false plăsmuiri În care mă voi pierde, am zis, Să-mi fac tot felul de închipuiri. Când va trebui să cobor în criptă Tu, să-mi stai aproape lângă sicriu Să nu te lași de durere înfrântă Căci vreau optimistă să te știu. Să fii atentă la a feței mimă, Vei observa că zâmbetul înflorește Iar
RIDENS MORIAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356669_a_357998]
-
AL:FLORIN ȚENE "Complexul lui Empedocle" în poezia lui Lucian Blaga Menținându-se aproape permanent în același registru impersonal, erosul blagian sugerează, alături de o existență de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect" folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
-E o fată, zise ăla, să fiu al dracului dac-am mai văzut așa ceva! E zâna-zânelor căzută din cer! Privii și eu mai insistent, era o fată, să fi avut cam cinspre zece ani, strălucea de frumusețe ca nălucile din închipuirea mea...ținea în brațe un mare buchet de flori și era îmbrăcată ca o arăpoaică din haremul sultanului din Stambul cu o rochie înflorată cu toate florile câmpului pe ea. ținea în poală un cățel și privea la noi nepăsătoare
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă făcuse să mă simt în al noulea cer; senzații negustate mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el rămăsese, povesteau
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
nu știu ce să mai fac? Ne mai știind ce e cu mine. Minune când privesc la stele, Visând la aventuri astrale, Văzându-te pe tine printre ele, Conturându-te în linii ireale. Dar nu-i minune când ești Lângă mine visată închipuire, Îmi pari frumoasă ca-n povești Și sunt plin de fericire. Câmpeni 1965 Referință Bibliografică: Care-i minunea? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate
CARE-I MINUNEA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355563_a_356892]
-
Empedocle"în poezia lui Lucian Blaga Eseu de Al.Florin ȚENE Menținându-se aproape permanent în același registru impersonal, erosul blagian sugerează, alături de o existență de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect"folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
senzații în pictură, dar și în construcții (clădiri văruite în roz, mov, verde aprins etc.); tapetarea trupului cu tatuaje cu o adâncă semnificație interioară a personajului, montarea de obiecte pe diferite părți ale corpului (cercei, inele), care să le dea închipuirea detașării de normal, momente excitative, exces de erotism; majoritatea personajelor masculine ale creațiilor superrealismului dețin un trup de invidiat, excesiv de lucrat în sălile de fitness însă cele feminine depun un efort continuu de susținere a actului de siluetizare cu tenta
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
adevărate„ . Construcții lirice țesute în versuri libere, configurează un univers labirintic, pe o spirală a unui timp al tinereții și un spațiu al iubirii, dar și al reflecției , în care „fiorul clipei„ naște „gânduri „ ce „înfloresc precum florile „ și „provoacă-nchipuiri„. Viața ne cântă în cuvinte , iar umbrele scriu „pe un pergament diafan„ sensurile vizionare ale lirismului în care conștiința dezvăluie adevărul că lumea este ceea ce eul gândește, iar gândul proiectat în acel „noi„ pune întrebări ale căror răspunsuri transfigurează universul
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
nu știu ce să mai fac? Ne mai știind ce e cu mine. Minune când privesc la stele, Visând la aventuri astrale, Văzându-te pe tine printre ele, Conturându-te în linii ireale. Dar nu-i minune când ești Lângă mine visată închipuire, Îmi pari frumoasă ca-n povești Și sunt plin de fericire. Câmpeni 1965 Referință Bibliografică: CARE-I MINUNEA? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate
CARE-I MINUNEA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369055_a_370384]
-
patru tablouri de toamnă pe care pana autorului le modelează după cum sufletul îi dictează: “Pe cerul vinețiu, cu vânt / care aleargă norii-n cale / plutesc și îngeri fulgurii, / cu-aripi desprinse din petale. Plouă mărunt și ceața-i plină / de-nchipuiri de vise mute / peste pământ, norii scatii / rămân adesea în loc s-asculte: S-asculte tânguirea florii, / care visează iar la vară / s-asculte ploaia cea măruntă / cerneală într-o călimară.” (“Tablou de toamnă 2”) Întâlnim, în aceleași tablouri “pictate” din
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
dreptului la o viață normală, lipsită de orgolii sau de timidități excesive. Bine scris, cu vervă și forță creatoare, romanul Georgetei Vișan este încă o dovadă vie a faptului că, întotdeauna, contactul cu realitatea poate fi mai dur decât orice închipuire. O carte ce merită a fi citită, întru nevoia de redobândire a iertării, a acceptării cu seninătate a imposibilității celorlalți de a fi ”ca noi”. (Referință critică GHEORGHE A. STROIA) ***2. NICU DAN PETRESCU *Craiova: GLUMEȚUL COSMIC (roman) Puțini sunt
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
respira pe piep, pe gât. Îi săruta buzele acoperite cu ruj scump. O stafie!!? O umbră... Mărțina știe că ar trebui să se închine, să fugă. Nu face nici una, nici altă. Că o nebună, ea pipăie aerul dintre ei , dar.... închipuirea, amintirea iubirii antemporale și mistuitoare dispare. Taină a ținut mai puțin de o secundă. A fost clipă picurata dintr-o altă lume. Lume mai rea sau mai bună. Nici de data asta, femeia nu are de gand să-și pună
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
-mi neputința, înfruptându-te din mine Neștiind ce e căința, neputând să dai din tine Te-ai ascuns în apa-ți dulce, în noianul de colinde Lăsând florile să-ți culce doar iubirile-ți flămânde Cozile-ți se colorează în închipuiri absurde Mintea ta ne înnoptează în a timpului voci surde Primăvara-i doar blestemul de-a renaște singuratici Fără-a mai opri îndemnul vieții noastre de tomnatici Frica zburdă-n câmpii moarte, moartea fuge-n nemurire Primăverii-i dăm să
PRIMĂVERII-I DĂM SĂ POARTE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369797_a_371126]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TE IUBISEM ÎN UMBRA UNEI SINGURE ZILE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă îmbrăcasem cu umbra ta și fremătam! adunam închipuirile trăite de mine în ne-prezența ta și, le rezemam pe obrajii mei îngustați de lacrimi. soarele mușca din amiază,și mă mișcam împreună cu tine, cea nevăzută, cea de mine iubită în șoaptă, peste movile,peste munți, acolo,unde,nu
TE IUBISEM ÎN UMBRA UNEI SINGURE ZILE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369965_a_371294]
-
Auzi? Ți-am propus un joc apoi l-am jucat singură. Tu aruncai de câte ori aveai chef câte un os la câinele literelor așternute în spațiul îngust oferit de tehnica modernă, unui cumul de cuvinte așternute în fel și chip după închipuirile mele sau ale tale, uneori pe rând, alteori ne ciocneam mesajele și culmea era că nimeream ceva în genul răspuns la răspuns. Poate că sunt adevărate acele conexiuni ale creierelor în toată existența asta absurdă, omenească sau nu. Spun și
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
având un fir ascendent de conduită a personjelor. Personjele sun umane sau personificari de stări, evenimente, de aceea nu le numesc evenimente simple sau stări ci adevărate personaje care vorbesc, acționează, au simțuri, se mișcă în spațiu, timp și în închipuirea noastră. Sfera din care își alege personajele sau personificările este lumea reală din jurul nostru, aspirațiile, durerile, angoasele care nu ne dau pace și greu le găsim dezlegarea. Am încercat să scot la iveală pe parcursul expunerii, ceeace am găsit esențial și
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
totul ca pe-o meduză leneșă cu gleznele ude de dragoste cu tine într-o valiză plină de nori de ore mototolite în modul cel mai distins albastru regal din zile cubane plutind în rostul unui artificiu de calcul în închipuirea mea plină de nuduri am toate motivele să te iubesc lunea... Citește mai mult Îmi place pielea ta crudă,zăpada cruciadeloro preerie adulmecată de păsăriexpirate în vreme de război,citesc despre golul din umbreca despre insomniile talefurișate prin galaxii de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
miresme de varăși mă mîntui cu totulca pe-o meduză leneșă cu gleznele udede dragoste cu tine într-o valiză plină de noride ore mototolite în modul cel mai distinsalbastru regal din zile cubaneplutind în rostul unui artificiu de calculîn închipuirea mea plină de nuduriam toate motivele să te iubesclunea...... XXIX. DUPĂ MĂSURA INIMII, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 867 din 16 mai 2013. Multe lucruri contează, însă doar unul în mod absolut. În ochii lumii contează dacă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
nou, elegiac singurătatea cu Dumnezeu, conferă divinității primordialitate în întâmplările sorții. Tocmai succesiunea acestor marcări dar și trecerea în periplu de la sinteze ideatice mistice- ca în poezia Credință Al treilea și ultimul nivel, Cel revelat, e mai presus de-aceste închipuiri și-nspăimântări terestre. Doar duhul se încumetă spre el, Doar duhu-n zboru-i liber către El, Șoptind, ca ucenicul: Domnul este!- la cotidianul citadin, denaturat, imund, de la inefabilul unor tablouri mirifice la formulări frapante, fac din acest joc cerebral o lectură unitară
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
am iubit o vară întreagă, o toamnă, și încă te doresc, te voi dori până în primăvară, așa cum un fluture iubește zborul. Plutind ca o pasăre, liberă și descătușată, ca să-ți mângâi visele, am venit la tine noapte de noapte, străbătând închipuirea. Mi-am dorit să fiu frumoasă, tânără să te îndrăgostești de mine. Acum, în serile lungi de iarnă, când toți dorm (până si pisicile), casa e scufundată în întuneric. În fața icoanelor, candela aprinsă, doar ea și sfinții îmi știu plânsul
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
maestrul», și-ar fi arvunit statui și funeralii naționale. Ce mai «schițe» i-ar fi tras, maica ta Doamne! De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri.” A vedea în Pirgu pe scriitorul Caragiale este dincolo de orice închipuire sau culmea lipsei de respect filial, iar Nicolae Manolescu găsește, pe bună dreptate, explicația unei asemenea comparații, prin faptul că „Mateiu respinge, în persoana autorului Momentelor, literatura realistă, de descriere a moravurilor” sau, și mai grav, prin faptul că „ignoră
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
Realitate Realitatea este de multe ori o curva îmbrăcată decent! @ viorel muha Existența Nimic nu se șterge din ce-am fost! Întoarcerea nu este interzisă de nimic și de nimeni! @ viorel muha Viața Viață este o idee despre sine, o închipuire temporară. Ele se nasc apoi dispar sau mor. @ viorel muha Frumusețe Arată tot ce ai frumos, dar niciodată să nu te încrezi că ceea ce ți-a fost dat, este meritul tău! Trudește și înzecește-ți frumusețea pe care ai primito
de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369520_a_370849]
-
cazul de față, avem de-a face cu specificul trăirii și comunicării artistice. Proza, literatura, în general, nu pot face abstracție de fenomene, arta fiind, cum bine se știe, cunoaștere sensibilă. Și, simultan, nu pot fi reflecție pură, întrucât senzorialitatea, închipuirea, emoția, impulsurile subconștiente sunt parte integrantă din structură, compoziție, tipologie, mesaj. Ca urmare, sfâșierea rămâne, mai mult: ea potențează valențele persuasive ale discursului. Acesta pare a fi destinul artistului: să viețuiască în spațiul incert, ambiguu, dar cât de uman, cât
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
poezie. „Și cine, atunci, îmi ignora / albastrul largului zbor, / îmi va scrie, / poate, acum, / pe troienele unei ninsori / până la genunchi / «TE IUBESC!». / Pentru că, / în orice cascadă de râs / și în orice împletire a degetelor, / geme o lacrimă”. Raționament, dar și închipuiri pregnante. „Dezmiardă-mi tu / curajul gândului nătâng / și ondulează-mi / tandrețea de-o zi / după coama nebună / a nervilor tăi” - același „eu” care-și dezvăluie natura și în ordin. ALEXANDRU MIHAI IRIMIA. Un regal poetic, în paginile lui. Spirit. Fantezie
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Yoasaf iar când am ieșit pe ușă bătrânul nu mai era nicăieri. Pe marginea ferestrei bătrânul lăsase însă jumătate din mica turtă pe care i-o dădusem și din care mâncase dovadă că acesta nu fusese un duh sau o închipuire. Dintre cei prezenți Fahim se simți dator să vorbească și începându-și istorisirea cu toții își întoarseră chipurile către dânsul. -De dimineață stăteam cu toții în jurul focului cetățeni ai Ierusalimului, spuse el. Moțăiam cu toții în jurul focului căci a fost cam frig astă
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]