1,581 matches
-
pietruită. RUGA UNUI VIS PUSTIU Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins, Să ardă-n mine vreascuri de iubire. Să mistuiesc ca strugurii în teasc, să mă cobor, să mă înalț Ca frunza care moare, ca să învie. Fă-mi, Toamnă, sufletul încins, O torță pentru nemurire Să ard de sete după veșnicie. Un strop de nard doresc să fiu, să răspândesc mireasma mulțumirii. Eternul unui vis pustiu, Să-mpart cu el secretul bucuriei. Citește mai mult TÂRZIU ȚI-AM ÎNȚELES IUBIREASĂ nu
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
cărarea-ți pietruită.RUGA UNUI VIS PUSTIUFĂ-mi, Toamnă, dorul mai aprins,Să ardă-n mine vreascuri de iubire.Să mistuiesc ca strugurii în teasc,să mă cobor, să mă înalțCa frunza care moare, ca să învie.Fă-mi, Toamnă, sufletul încins,O torță pentru nemurireSă ard de sete după veșnicie. Un strop de nard doresc să fiu,să răspândesc mireasma mulțumirii.Eternul unui vis pustiu,Să-mpart cu el secretul bucuriei.... V. ALINA GABRIELA PĂUN:" PE URMELE STRĂBUNILOR", UN PROIECT DE
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o ... Citește mai mult CÂTĂ IUBIRE ...Câtă iubire-am strâns, nedăruită,Câți crini petale-și picurau pe
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
el nu onora decât deriziunea și mizeria momentului. Se abonase la un prezent de iască la care scăpăra pentru a aprinde pipa înecăcioasă a dejecției și pentru a evacua cu emfază, în rotocoale, fumul, ca pe niște limbi de foc încinse, nărăvite și otrăvite de atâtea ploconeli, mediu optim de pripas pârjolitor, fetid și nesimțitor, de două lulele cum își definea singur statutul și care pustia totul în preajmă. Perfecționase până la bijuterie arta cârtitului și tot i se părea că mai
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
cea mai sensibilă formă, anume cuvântul sudat cu tărie lăuntrică, învăluit într-un cântec ceresc și scăldat în metafora iubirii ascund chintesența misiunii poetei: „Sunt umbră și vis născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec”. Puritatea sa interioară este întreținută de izvoare limpezi, în timp ce foșnetul frunzei din codru îi este alinare. Și, nu în ultimul rând, își dezvăluie misiunea: aceea de a dărui veșnic și cu iubire, Pământul
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
colind străbătându-mi prin pori. Aud clopoței , vin copiii cu „Steaua”, Tătuca și mama bănuți zornăiesc Și-mi cerne prin gânduri sălbatică, neaua Prin minte-mi trec sânii și căi tropotesc. Și-mi dau cozonacii afar’ din covata E jarul încins și cuptoru-ncercat Zicând „Tatăl nostru” la ușa-i curbata, Cuvintele mamei prin vreme străbat. Miroase-a vin fiert peste tot, și-a sarmale Mă-ntorc să le văd pe cuptor aburind Dar focul e stins și covețile-s goale Sunt aburi
CRĂCIUNUL MĂ DOARE… de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373074_a_374403]
-
KGB-ul începea să adune sferturi și jumătăți de informații după cât de des dădea Ziky din coadă! Era însă imposibil, să pună cap la cap aceste informații greu de înțeles. Intr-o zi după o ședință de cabinet ceva mai încinsă, Președintele a ieșit cu Ziky la o plimbare de câteva minute, în parcul din jurul Casei Albe. În timp ce se odihnea pe o bancă, el s-a aplecat și i-a dezlegat lui Ziky zgarda de la gât, strigându-i vesel: - Ești liber
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
Autor: Ada Segal Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului NOAPTEA POETEI Aștept să vină dimineața... Blestemată insomnie... Muzele își fac de cap, Le arde de poezie... Fremătând toate se-adună În mintea, de pasiuni încinsă... Visele le izgonesc Și vraja e deja aprinsă... Se trezesc doi ochi albaștri, Mâna, aprinde-o lumânare... Hârtia e mereu în preajmă, Versurile-ncep să zboare... Aventura unei zile, Sau povestea unei vieți, Se transformă-n poezie În pragul unei
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > BASTARDUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 172 din 21 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Bastardul Moto: „Nu te învinovăți pentru ce s-a întâmplat în trecut!”. Se chircea pe priciul de lângă soba încinsă și văruită cu grijă în alb și-și domolea imaginația debordantă înlocuind învălmășeala din clișee cu emulsia suturată, când și când iconică a gândului întrerupt, altminteri frustrat de pustiul patern, paradoxal resimțit nu ca pe o sleire așteptată ci ca
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
lucru, unde trebăluiau trei oameni. Doi din ei băteau fiarele înroșite în foc, pe nicovale ce sunau ritmic. Un altul, cu ambele mâini, manevra două foale făcute din piei de capră, suflând printr-o țeavă în cărbuni, ca să fie mereu încinși. Nu departe, la un alt foc, pe o pirostrie mare, se pregătea cina care împrăștia un miros deosebit de plăcut. Într-o căldare imensă forfotea mămăliga, iar într-o tingire mare de aramă se prăjeau câteva bucățele de carne amestecate cu
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
Ascult cerul cum se întinde pe sufletul meu, Curg clipele pe ochii mei închiși... Și plâng, si râd, si fug și sunt iar eu, Și ploua iar pe-obrajii mei încinși... Tulbur suspinul cu-acorduri de lumină, Ascund doar strălucirea aștrilor din ochi, Frământ prezentul fără nicio vină, Curmând al sorții trist, dar persistent deochi. Nu caut neînțelesul și nici nu strig misterul! Știu că sunt toate prinse într-un joc
THE LOVE PASSION de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372171_a_373500]
-
hotărâtă către mine ca să îmi șteargă ciocolata.Numai că trenul face o curbă bruscă și durdulia îmi pică-n brațe inopinant,exact ca musca după spray.Iar nasul îmi rămâne înfipt în pieptul generos al dumneaei,adulmecînd miros de atmosferă încinsă care tindea să dea foarte rapid, în fiert.Nu pare așa grăbită să mă elibereze. - Ia uite tati,mama se iubește cu ochelaristul ! mai toarnă și ăla micu' un pic de gaz pe focul pasiunii. Dar tati e de mult
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
spre nicăieri, ( Nu are opintire sau clipe de odihnă ) Constantă și divină, cu ierni sau aspre veri. Simt... Undeva, departe atomul se sfărâmă, Se înconvoaie timpul, materia e vis... Pășesc spre nemurire, în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi. Cosmogonia minții nu-i întâmplare pură... În noi sunt
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
crea ți se va pune-n suflet, precum o rană grea... Dar dacă-n încăpere, un alt suflet respiră, alăturea de tine iubirea-n el transpiră cu pași ușori și tandri, cu ochi semiînchiși, în rotogoale suple, de valsul blând încinși și inima îți saltă, și harpa-ți cântă-n tâmple, și jocu’-mperecherii îl lași să ți se-ntâmple iar în odaia simplă, din două voci divine, a treia se aude, subțire, și ți-e bine căldura e secretul cu
A MUZICII OCTAVĂ TE-MBIE LA PLĂCERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379670_a_380999]
-
VIAȚA DE POET, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1686 din 13 august 2015. NOAPTEA POETEI Aștept să vină dimineață... Blestemata insomnie... Muzele își fac de cap, Le arde de poezie... Fremătând toate se-adună În mintea, de pasiuni încinsă... Visele le izgonesc Și vraja e deja aprinsă... Se trezesc doi ochi albaștri, Mâna, aprinde-o lumânare... Hârtia e mereu în preajma, Versurile-ncep să zboare... Aventură unei zile, Sau povestea unei vieți, Se transformă-n poezie În pragul unei dimineți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
dimineți... Iluzii, ură sau pasiune, Împliniri, singurătate, Toate-mbracă alt veșmânt Și poezie devin, toate. Citește mai mult NOAPTEA POETEIAștept să vină dimineață...Blestemata insomnie...Muzele își fac de cap,Le arde de poezie...Fremătând toate se-adunăîn mintea, de pasiuni încinsă...Visele le izgonescși vraja e deja aprinsă...Se trezesc doi ochi albaștri,Mâna, aprinde-o lumânare...Hârtia e mereu în preajma,Versurile-ncep să zboare...Aventură unei zile,Sau povestea unei vieți,Se transformă-n poezieîn pragul unei dimineți...Iluzii, ură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului EXTRAS MEMORIA REMINIȘCENȚEI Privesc pe sub geana cu gust de sălciu a devenirilor Și parcă zbor într-o rezervație a soarelui Deasupra unor creste vineții Sub care încinși Dorm vulcanii pămîntului Îmi închipui era în care nu voi mai fi Decat o adunătură de condei Vopsită în călimara frunzelor de castan Sau o sculptură în gerurile troienite De primele zăpezi ale planetei Ooo, tu, chemare degeaba mă strigi
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
pentru prieteni și părinți,pentru frații mei cuminți,pentru doi lăstari gingași,... XXI. COPILUL DIN MINE ÎNVIE, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. Când zorii-și revarsă lumina zăludă În inima mea cu vulcanii încinși, Spre mine mă-ntorc însetată Și beau din nectarul caișilor ninși. Întorc iar clepsidra, durerea să curgă Fluidă, ca mierea ascunsă în stup, Nevolnic mi-e trupul pe ruguri Când patimi, în mine, sălbatic erup. Zenitul mă cheamă, să-i
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
sufletul-mugur întors dintr-un vis. Apusul mă-nvăluie-n mantia-i arsă De doruri, de patimi, de ani furtunoși, Copilul din mine învie În munții ce freamătă liberi, frumoși. Citește mai mult Când zorii-și revarsă lumina zăludăîn inima mea cu vulcanii încinși,Spre mine mă-ntorc însetatăși beau din nectarul caișilor ninși.Întorc iar clepsidra, durerea să curgăFluidă, ca mierea ascunsă în stup,Nevolnic mi-e trupul pe ruguriCând patimi, în mine, sălbatic erup.Zenitul mă cheamă, să-i mângâi luminaCu ochii
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
și-a exprimat echivalentul stării sale psihotice. Scria pe atunci: „Am găsit în dr. Gachet un prieten adevărat și într-un fel un frate, până-ntr-atât ne asemănăm fizic și moral. [...] portretul doctorului înfățișează un chip de culoarea cărămizii încinse și arse la soare. Cu părul roșu, o șapcă albă pe fondul unui peisaj deluros, albastru, îmbrăcămintea - albastru ultramarin - ceea ce pune în valoare chipul și îl face mai pal, în ciuda culorii cărămizii...”, din care se vede cât de mult acorda
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > UN RECE ZID, "LUMEA" FIECĂRUIA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Între noi e o "poartă" înaltă, Nu știu de-i închisă, deschisă... De dor încins, aș vrea să te mângâi, Răcoarea buzelor să ți-o cuprind, Zăpada sânilor să ți-o alint. Și te-aș iubi, te-aș adora, Să ne topim, dragostea mea! Nu știu de "poarta-i" închisă, deschisă, De-i translucidă, de
UN RECE ZID, LUMEA FIECĂRUIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375775_a_377104]
-
mă însoțise în vacanțe. Razele soarelui cădeau pieziș pe chipul ei surâzător. Mă asculta gânditoare, privindu-mă drept în ochi. Brusc zise: - Aveți ochii verzi-albaștri. M-am înroșit instantaneu. Simțeam că-mi arde fața, transformându-se parcă într-un cuptor încins. - Și părul blond, frumos, continuă ea, lăsând capul într-o parte. De foarte multă vreme nu mi-a mai făcut cineva complimente. Au căzut asupră-mi ca un tăvălug, accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ..., și dumneavoastră sunteți
MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ŞI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379232_a_380561]
-
fi pe seama muritorilor! Dar s-a făcut jar suficient în sobă... - Să-ți arăt o scamatorie! - și drăcușorul se aruncă cu fundul pe plită și începe să strige: Mi-e frig! Îngheț de frig! Aduceți-mi o plapumă! Pe plita încinsă se formă un strat de gheață. - Hei! Nu-mi stinge jarul că am nevoie de el! Demonul coborî de pe plită, suflă în gura sobei și metalul se înroși gata să se topească. - Nici chiar așa că-mi ia foc casa! Scoate
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
WEEKEND (160): BUCUREȘTI - CAPITALĂ EUROPEANĂ! Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! „Îți place să fii mângâiată? Să fii atinsă? Să fii pipăită? Să fii încinsă? Îți place să simți respirația celuilalt lângă urechea ta? Sau poate pe gât, ori pe față? Îți place să încerci poziții noi? Să începi rece și să sfârșești fierbinte, cu sudori? RATB! Cu noi, fanteziile tale devin realitate! Autobuzele Videanu
TABLETA DE WEEKEND (160): BUCUREŞTI – CAPITALĂ EUROPEANĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374187_a_375516]
-
cu brânză în tăvi rotunde cât roata carului, pentru cei de-ai casei: fratele meu Petre, mătușe și unchi și eventual musafiri de duminică care nu lipseau niciodată. În nopțile lungi de nesomn când praful ulițelor ardea încă de soarele încins al zilei, stăteam pe prispa casei alături de bunici și ascultam greierii ce cântau melodii atât de frumoase fără nici o notă muzicală, care pentru mine, reprezenta un limbaj universal pentru vietățile din natură fiindcă-mi făcea ca bucuria să fie mai
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]