1,922 matches
-
cei noi, aceia moderni. Citește mai mult O haită de lupi cu blana rozíeAu simțit că Marele Tigru este bolnavși-au sesizat că-n aerul nou ce vineDin țările străine, un iz de dalb.Schimbându-și blana după ăst anotimpL-au încolțit pe tigrul bolnavL-au sfâșiat rupându-l, în timp,Ce și-au schimbat blana în albS-au strâns în haita lupilor curațiDefilând în fața prostimii urlândPozând pentru ei ca imaculați,Dar prada, din nări adulmecândAu acceptat lângă ei și mâțe, și
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri, obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurile așa cum sînt în aparența lor, la liturghia de duminică. Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolțește împrumutînd memoria altora, înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n șir spre sud, altfel ce sens ar avea un țărm pe care nu-l poți uita? Toate acestea sînt pentru mine atît de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri,obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurileașa cum sînt în aparența lor, la liturghia de duminică.Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolțește împrumutînd memoria altora,înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n șir spre sud,altfel ce sens ar avea un țărm pe care nu-l poți uita?Toate acestea sînt pentru mine atît de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
vigoare, Iar pana îmi dansează pe un cuget blând, Vin astăzi către mine, rodnică de soare, Și se iubesc secundele, în cânt... Și dacă n-ar fi zi, să pot aș mai rămâne În dimineața cu-nceputul de sămânță, Și încolțit să sară sufletul din mine, Gândind blajin la lumea de credință... A TA LIRĂ Te-aș strânge acuma la piept, Copil, să îmi spui, că ai fost, Și iarăși, ca un mare poet, Să-aștepți legământul osos... Din frunzet de vers
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
și-a venit și vremea Iubirea să-i sădească-n suflet foc Cu ochii blânzi când l-a privit Iedeea Măritul prinț s-a-ndrăgostit pe loc. Lângă izvorul din poiana verde Privind-o pe furiș cum se-adăpa Îi încolți în suflet o idee Ce-ar fi să-ntreb de vrea să fie a mea? Se-apropie încet cu pași timizi, Cu buze calde râscolind izvorul Vrei cu-n sărut ca setea să mi-o stingi Și, ca soție, să
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
-ți dezvălui, Ghilgameș, o taină, o să-ți spun un lucru neștiut oamenilor . Privește această buruiană, asemănătoare lyciului i spinos, spinii ei sunt ca ai trandafirului, așa că îți va înțepa mâinile, dar dacă vei apuca această buruiană, vei dobândi nemurirea." Speranța încolțește din nou în inima eroului: Când auzi Ghilgameș aceste vorbe, deschise spărtura pe unde intră apa în corabie, lăsă să cadă tot ce era pe el. își legă niște pietre grele de picioare, și pietrele îl traseră până la fundul prăpastiei
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
acopere chipul, să-ți răcorească sufletul trecut prin furtunile vieții, lasă floarea să-ți sărute buzele și să-ți admire parfumul iubirii, lasă fructul să se pârguie, ca apoi să simțim gustul său plăcut zi de zi, lasă mugurul să încolțească mereu din inima ta fructul plăcut al dragostei noastre. IUBITO, lasă frunza să-ți acopere chipul, să-ți răcorească sufletul trecut prin furtunile vieții, lasă floarea să-ți sărute buzele și să-ți admire parfumul iubirii, lasă fructul să se
IUBITO, de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369670_a_370999]
-
acopere chipul, să-ți răcorească sufletul trecut prin furtunile vieții, lasă floarea să-ți sărute buzele și să-ți admire parfumul iubirii, lasă fructul să se pârguie, ca apoi să simțim gustul său plăcut zi de zi, lasă mugurul să încolțească mereu din inima ta fructul plăcut al dragostei noastre. Referință Bibliografică: IUBITO, / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florentin Dumitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IUBITO, de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369670_a_370999]
-
Mă doare marea, Doamne, si mă-ngână Cântecul ei venind din istorie pe ape, O rog și azi la gleznă iubitei să rămână Martoră la bucurii și la agape. Iar dacă vapoarele îi tulbură tăcerea E vremea dorului de ducă încolțit în noi Și călătoria noastră dulce că mierea Ne înalbăstrește ochii cînd marea urca în ploi. Furtună își cioplește chipul în sare Iar marea lovită-n călcai mugește sub vapoare... Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Călcâiul vulnerabil al mării / Al
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369729_a_371058]
-
la modul în care ar putea să-și sfarme țeasta de primă stâncă. Totul va fi bine! Nu trebuia decât să predea angarul și durerile lui vor înceta pentru totdeauna! Știa că nu erau gândurile lui! Locul în care era încolțit era unul dintre cele mai stâncoase de pe planetă. Dacă și-ar fi dat drumul în prăpastia care se cască la câțiva pași, și-ar fi zdrobit în întregime tot trupul, nu numai țeasta. Nu era necesar să facă asta! A
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
prin sfânt har de Părinte, Sunt un om, sunt o umbră ce-așteaptă, Ca să urce spre cer câte-o treaptă, Anotimp ce-și așteaptă-nflorirea, Pârguind în tăcere sfințirea, Sunt sămânța ce-așteaptă sub brazdă Germinarea într-u-Acel ce e Gazdă, Încolțind, sfânta genă purtând, Mă-nnoiesc, mă înalț fremătând, Sunt un abur, aroma de Pâine, Secunda ce trece-ntr-un mâine, Rubiniul ce teascul prepară, Frământând cei-năuntru și-afară, Mă ascund într-un ieri circumcis, Meditând la tărâmul promis, Dar
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
soi de libertate eliberată de regulile unei vieți citadine. Satul pentru poet este paradisul, o ilustrație a vieții unui popor încredințat că universal este înfrățit cu el. Legea acelei lumi este legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: „Din stâncile uscate/ Izvoare vor țâșni/ Iar oamenii vor bea/ Și nu vor mai muri.//“ (Talazuri ). Teofil Mândruțiu, spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
cor). Între 1971-1976 a fost solistă a Filarmonicii din Cernăuți, și apoi a Filarmonicii din Ialta. A fost nevoită ca la douăzeci și trei de ani să părăsească Moldova, iar drumul spre consacrare artistică, succesele ei răsunătoare care aveau să încolțească și să se ramifice exploziv, ca mladele unei iedere, în Ucraina și Rusia, de acum înainte încep. Plecată din satul natal, în Basarabia, apoi întorcându-se în Ucraina, sau plecând în Rusia și în Europa, pentru Sofia Rotaru, așa cum sugerează
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
cu floarea de salcâm, Eu îs vrăjit de-al ei parfum Și iarba proaspăt încolțită? Ea e divină, e-a mea iubită, Eu vin și vă aduc căldură, Eu îmi doresc doar a ei gură, În pom, în om , eu încolțesc, E tot ce am și o iubesc, Sunt floare de cireș și măr, Ea e mai mult, e al meu cer, Chiar o iubești atât de mult, Nu vezi nimic din ce eu sunt? Văd totul, dar nu ești ea
TU ȘI PRIMĂVARA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362600_a_363929]
-
copilului, nu putem noi să-l deposedăm de avere. Până la majoratul lui, averea o veți administra dumneavoastră, dacă vreți îl puteți opri pe Corcoduș în funcția de director. Bineînțeles, dacă Dumnezeu îl ajută să scape de boala care l-a încolțit rău de tot. Este doar o părere, evident și Gilă are dreptul lui la cuvânt, este un băiat care gândește cu mult peste copiii de vârsta lui. Un singur lucru mai vreau ,să insistați ca Zbierea să vă dea renta
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
printre popoare, - și acest singur lucru fu elaborarea Talmudului. (idem, L cit., p. 7). Deviza supremă după care funcționează Talmudul este: tob șebegoim harog! (pe cel mai bun dintre creștini, ucide-l!) O a doua deviză la fel de infernală ca prima, încolțită în mintea lui Iuda Ha-Kadoș, autorul Mișnei, sună astfel: Trebuie să-i facem pe creștini să lupte ei înșiși, în contra creștinismului! (Dr. Nicolae C. Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria. Ed. Babel /Vicovia, Bacău, 2010, p. 119) Și într-adevăr
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
solii poloni se întorc într-o noapte de groază, în mijlocul unei păduri urlete prinseră a se auzi, urlete flămânde de lupi.. „Umbre de lupi țâșniră din întuneric ca niște năluci. Unul din leși n-apucă să scoată hangerul când fu încolțit de haita numeroasă înspăimântată și ea de zdruncinul pământului, pornită în disperare să ucidă. N-apucă decât să mai bolborosească ceva în limba lui, apoi înroși pământul. Cealaltă parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ai lins pe bot de prietenia mea. Poți să-ți iei adio! - Măi, dar zgripțuroaică te-ai mai făcut! - Așa trebuie să se comporte fetele cu tipi ca tine! Acum, pa! Nu uita ora! Șase fix! - Bine... Raul se văzu încolțit de Adeline și vrea, nu vrea, trebuia să-i facă pe plac, indiferent de consecințele următoare. Nici Brigitte nu era mai brează. Nu-i va înghiți ea scuza, că nu o poate însoți la meci, fără să-l ia în
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
trezit brusc pe o masă de operație -era că o păpădie disecata -ei îl priveau nevăzuți lui și-i suflau petalele de vise extirpând copilul din el trebuia să fie matur sub periscopul securii lor fără el, ce grâu va încolți pe câmpuri cu ce maci? aceeași "ochii și timpanul statului" îți verifica desaga cu merinde? copiii lor cu studii înalte prin școli europene vor veni să învețe odraslele înfometate ce bine e sub steagul albastru cu multele steluțe pe umerii
O CRUCE DE CHIHLIMBAR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353462_a_354791]
-
mă comportam de la înălțimea celei care percepuse o lume nouă, superioară, iar la București eram percepută eu mai prejos, ca una care nu aveam valențele unei educații foarte diferite. Vorbeam cu accent ardelenesc și copiii îmi spuneau „boanghină”. Atunci a încolțit la sânul meu aprins de indignare, amenințarea, ca armă nevinovată: cândva voi ști a vorbi toate limbile pământului, pe când voi nu veți înțelege nimic din ce am să spun! Dorul vă rechema acasă, unde începeați să lăsați în urmă nectarul
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
de cânepă - lasă-mă să te blestem și să te plâng ca pe o nălucă albastră stau in patul meu de spital ca într-un cocon într-un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în ochi răsare acolo ca un corn rugos de inorog ca un țurțure de gheață palidă ca între doi sâni lăptoși de mamă lichidă ascunsă-n tranșee printre soldații morți - cum se înlănțuie moartea cu brațele când sunt inorog pe
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
se lasă întunericul mă întrebi dacă aș putea să îmblânzesc moartea să o mângâi pe creștet sau s-o dau la bâlci în comedii - îți mai aduci aminte cum îți împăturai tu iubirile cu morțile de-a valma? mereu îți încolțesc drumuri sub talpi drumuri de care nu ai nevoie pe suflet îți cresc regrete multicolore și mucegai pe la colțuri ești prima femeie ce mi te-ai strecurat cumva febril pe sub piele pe sub unghii până în până la amintirile cu zmei sau cu
LASĂ DRUMURILE SĂ FUGĂ de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353489_a_354818]
-
pe tâmpla muzicii folclorice maramureșene, pentru ca fiul să nu aibă niciodată etate ci numai gloria clipelor, zilelor, anilor... Cântecele interprelui Gheorghe Turda au rodit o viață întreagă și au semințe ce și în pustietăți sterpe, de s-ar împrăștia, ar încolți. Toate l-au făcut pe interpret, vodă al folclorului maramureșean. Clipe și ceasuri de neuitat, petrecute cu ele, înfloresc inima! Sunt cântece ca vulturi ce veghează într-un ochi fără pleoapă al folclorului curat ca zăpada și pur ca roua
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
e cea mai temeinică formă a materiei / pentru că ecoul se repetă. («O, nedreptate!» - SEM, 15). Linia născătoare de suprafață / spațiu în funcție de rotirea-i este «roata cu o singură spiță»: Mirosea a mort de pe altă planetă /. Pe șirile spinărilor de cai / încolțea iarba și o egretă. / Mirosea a mort de pe altă planetă./ Inima toată mi-o băgasem în pietre / cum mâinile mamei în cocă / / [...] // pre când roata numai o spiță avea / și nu roată se numea / ci linie se numea. («Roata cu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului a venit vara A venit vara după calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa vie, Natura care s-a trezit și -nvie Și doina noastră, fără de pereche
A VENIT VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352938_a_354267]