664 matches
-
formând „cercei”. Spațiile goale ale pielii își schimbă semnificativ culoarea (în roșu sau în galben) la orice schimbare emoțională (cum ar fi enervarea sau agitația) — un asemenea gest avertizează alți indivizi să nu se apropie. Ciocul este relativ lung, puternic, încovoiat la capăt, negru cu vârful galben, bine adaptat la sfâșierea cărnii. Nările intră în cioc și nu sunt despărțite de nicio formațiune osoasă. Culoarea irisului ochiului este căpruie la masculi și roșie-purpurie la femele. Genele lipsesc. La păsările tinere penajul
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
novaeangliae") este un mamifer marin din familia Balaenopteridae (balenelor brăzdate), fiind unicul reprezentant actual al genului "Megaptera" (balene cu cocoașă). Denumirea acestei specii provine fie de la înotătoarea dorsală care amintește de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a-și încovoia puternic spatele în timpul înotului. În lucrările științifice, balena cu cocoașă a fost descrisă pentru prima oară ca „"baleine de la Nouvelle Angleteer"”, în „Le Règne animal” scrisă de Mathurin Jacques Brisson în 1756. În 1781, genul a fost descris de Georg
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa terminală are 42 m. Este clădit din piatră brută, netencuită, iar geamurile și geamurile tăiate erau guri de tragereși de aruncare. Turnul este dezaxat spre sud iar fleșa este încovoiată. Navele laterale sunt zidite prin alăturare, nu legate de zidul turnului, ceea ce dovedește că au fost construite ulterior. Nava de nord are o lățime de 5,2m iar cea de sud de 3 m. Lungimea bisericii este de 53 m
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
și 160 cm, masculii au greutatea corporală cuprinsă între 75 și 120 kilograme, iar femelele cântăresc aproximativ 50 kilograme. Degetele membrelor anterioare și posterioare sunt acoperite cu ongloane. Mobilitatea lor le ușurează caprelor cățărarea pe stânci. Coarnele ambelor sexe sunt încovoiate și inelate, dar ale femelelor sunt mai scurte. Coarnele masculilor pot atinge și lungimi de un metru și pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă devin mai groase și mai inelate. Masculul, la fel ca la alte specii de capre, emană un
Capra alpină () [Corola-website/Science/321296_a_322625]
-
criteriu presupune: Exemplul clasic de pierderea stabilității formei de echilibru este cazul unei bare drepte lungi și subțiri (zvelte) comprimate. Pentru forțe mici, bara își păstrează forma rectilinie. Dacă se mărește forța, la o anumită valoare a acesteia, bara se încovoaie brusc, putând să se rupă. Fenomenul este cunoscut sub numele de "flambaj la compresiune" sau "pierderea stabilității", iar forța la care a avut loc fenomenul se numește "forță critică de flambaj". Dacă asupra unei bare drepte se aplică, pe axa
Rezistența materialelor () [Corola-website/Science/315395_a_316724]
-
falconiformelor (Falconiformes), familia Accipitridae. În România este pe cale de dispariție, fiind răspândită doar în regiunea Dunării și în Delta Dunării. Este de talie mare (80-100 cm, de mărimea unui curcan), cu corpul cafeniu, coada albă, ciocul galben puternic, lung, drept, încovoiat spre vârf și picioare galbene, la fel ca și degetele; unghii negre, mult curbate. Se hrănește cu pești, broaște, șerpi, rațe, iepuri, popândăi, hoituri. Cuibărește în arbori din vecinătatea apelor. ul este corpolent și cu o talie mare, are o
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
același nume din județul Botoșani, Moldova, România. „Satul Cordăreni datează cel puțin din vremea lui Alexandru cel Bun, având o existență (...) neîntreruptă până în zilele noastre”. Numele așezării ar veni de la Andreico (Andreica) Cordarul. Coarda reprezenta în veacurile XV-XVI o sabie încovoiată de proveniență săsească sau ungurească fiind foarte prețuită de boierimea moldovenească. Cu acest sens, cuvântul se întâlnește și în secolele XIX-XX. Un alt sens al cuvântului „coardă” se referă la firul împletit din cânepă, păr ș.a. care ține întinse capetele
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
pești, insecte, moluște, crustacee, șopârle și șerpi. <br> Lopătarul este o specie foarte rară în fauna României. Caracteristica sa este ciocul lățit la vârf. Flamingii sunt păsări migratoare acvatice de talie mare înălțimea medie de 1,5 m, cu cioc încovoiat cu gâtul și cu picioarele foarte lungi și cu penaj de culoare albă cu nuanțe roz. Ciocul cu conformație specială le permite să separe (filtreze) hrana din nămol. În lume sunt 6 specii din care în România se poate întâlni
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
gen aparte, "Neofelis". Reprezentanții genului "Panthera" sunt animale de dimensiuni mari și foarte mari. Tigrul siberian este cel mai mare animal aparținând familiei felinelor. Corpul este alungit, uneori puternic alungit. Regiunea sacrală nu este ridicată, iar șira spinării nu este încovoiată, spre deosebire de pisici. Umerii se află la un nivel mai înalt decât regiunea sacrală. Coada de obicei este lungă și constituie nu mai puțin de jumătate din lungimea corpului (cap — membre inferioare). Capul este relativ mare, fața alungită. Urechile sunt mici
Panthera () [Corola-website/Science/326794_a_328123]
-
zborul haotic. Acești fluturi sunt răspândiți în regiunile neotropicale din America Centrală și de Sud . Lepidopterele din acestă familie se caracterizează prin faptul că lățimea capului este aproximativ aceeași cu cea a toracelui sau chiar mai mare. Antenele sunt pectinate și încovoiate la vârf, având aspect de cârlige sau croșete. Baza antenelor este înconjurată de fascicule smocuri de perișor. Ocelii lipsesc, iar ochii compuși ocupă o bună parte din suprafața capului. Prima pereche de picioare prezint epifize, picioarele de mijloc au o
Hesperiidae () [Corola-website/Science/324774_a_326103]
-
se proteja de animalele de pradă, specia "Doru taeniatum" secretă și ejectează jeturi de lichid galben rău mirositor până la 10 cm distantă, secretat în glande poziționate pe partea dorsală a segmentelor abdominale trei și patru. Pentru a direcționa jeturile, își încovoiază corpul, o manevra care îi permite în același timp să folosească cerci în apărare (vezi imagine). Urechelnițele sunt în general necrofage, dar unele sunt omnivore sau de pradă active. Abdomenul este flexibil și muscular. Cercii sunt utilizați pentru a fixa
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
intensitatea și precizia lor omenească, începând să semene cu exploziile infrasonice, cu șuierul, șoaptele și gemetele familiare în lumea naturală; acum părea un susur îndepărtat de pârâu, acum căderea unei cascade, acum vântul deasupra unui lan de grâu sau, vijelios, încovoind ramurile într-o altă pădure. Dacă era agitat, Cucoaneș vorbea aproape incomprehensibil. Teribile siflante, neverosimile palatale, asemenea unor pocnituri de monstruoase dopuri în pântecul unei umede, stâlcite viori, șuierături și triluri guturale, uneori atât de joase încât le credeai smulse
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
pe el însuși. Ele au fost făcute în luna februarie 1931 în peniță și creion negru pe bucățele de hârtie. Pe aproape toate lucrările este scris textul: "Ultima lucrare a pictorului N.S. Petrescu-Găină". O astfel de "Ultimă lucrare" îl arată încovoiat sub povara unui sac cu bani pe care este scris 5000 de lei, în timp ce transpirația îi curge pe sub pălăria care l-a făcut celebru. Nicolae Petrescu-Găină a încetat din viață la 15 februarie 1931. Pe ultimul drum a fost însoțit
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a adăugat el. Însă tardigrazii evită un astfel de deznodământ. În 1922, omul de știință german H. Baumann a descoperit că atunci când un tardigrad se usca și rămânea fără apă în corp, își retrăgea capul și cele 8 picioare, se încovoia și intra într-o stare adâncă în care nu se mai mișca deloc, stare asemănătoare decesului. În această stare latentă, metabolismul său se reduce la 0,01% din activitatea normală. Animalul poate sta în această stare timp de decenii, reanimându
Tardigrazi, cele mai reziste ființe de pe Terra. Supraviețuiesc în cosmos () [Corola-website/Journalistic/105110_a_106402]