1,002 matches
-
slăbiciuni, cu toate că, după cum nu șovăie a admite chiar E. Lovinescu, "individualitățile se încheagă din slăbiciuni". Dumneavoastră, domnule Alex. Ștefănescu, ați intuit, într-un mai vechi articol, "lenea" mea, pe care mă străduiesc a o învinge pas cu pas, scriind cu îndîrjire în fiecare zi, cu simțămîntul că e un ultim efort înaintea epuizării, înaintea amuțirii. Întocmai așa se desfășoară scrisul meu. "Motorul" ce mă pune în funcțiune cotidian este acea conștiinciozitate, acel îndemn al datoriei, despre care v-am amintit, sădite
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Să ne comportăm ca și cum am avea. - Avem soluții, afirmă Dan Dediu în Cartoon-Variations on a theme by Mozart, Werner Heider în Gassenhauer ori Horst Lohse în AllerleiRauch. - Să ne comportăm ca și cum nu le-am avea, să privim spectacolul lumii fără îndârjire, bucurându-ne de farmecul pestriț al realului, având capacitatea de-a deosebi lucrurile care trebuie luate în serios de cele care merită să le luăm în glumă. "27 mai în glumă, mai în serios". Trio "Contraste" a glosat și șuguit
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
fost dacă un alt președinte de Academie ar fi decorat coaliția care a fost la putere. Astfel de fapte nu au greutatea adevăratelor compromisuri. Un alt reflex al revizuirii ar fi căutarea polemicii cu orice preț. Gheorghe Grigurcu caută cu îndîrjire sămînța de scandal. O vigilență patologică bîntuie orice replică, orice răspuns la cine știe ce afirmație. Suspiciunea domină. O calitate a cărții ar fi evidențierea condiției de frustrat la Gheorghe Grigurcu, frustrat material și cultural. Interviurile așezate unul după altul scot la
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
echilibru, de statică" (Ortega y Gasset). * A fi artist înseamnă a lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că, periodic, se sinucide. * Îndîrjirea pe care o extragi din înfrîngeri, decepții, prăbușiri: o forță vitală similară celei a plantelor ce se nutresc din bălegar. * Pierzania epigonului constă în faptul că dorește a imita perfecțiunea paradigmei, iar nu starea ei de viață, incluzînd fireștile neajunsuri
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
misoginism se răsfrînge asupra lumii, eclipsînd-o: "Aceste ore/ atingînd aerul la fel ca limbile unei vipere ațîțate./ Aceste ore meschine/ cînd somnul fiecărui bărbat este prins,/ la celălalt capăt, în cuie, de somnul unei femei./ Un șoarece roșu/ ronțăind cu îndîrjire pe sub dușumele: soarele.(...) Această lume/ în care seminția omenească a fost trasă,/ încă de la începuturi,/ pe sfoară, și aceste ore ale ei:/ aceste vipere de o sută de ori mai vipere decît viperele" (Aceste ore atingînd aerul). Oboseala erosului apare
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
Ion Simuț Lui Petre Pandrea (1904-1968) îi plăcea să se recomande ca scriitor și avocat, atrăgând atenția asupra combinației dintre cele două profesiuni care i-au asigurat independența de opinie: "Mi-am păstrat cu îndârjire meseriile de avocat și de scriitor, pentru a fi autonom și pentru a putea ajuta pe alții, mai slăbănogi sau mai înfricoșați de eforturi" - mărturisea el în preludiile la un document memorialistic, redactat după ce trecuse pragul vârstei de 60 de
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
a III-a plural a perfectului simplu, unde era moștenită din latină. A devenit o marcă a pluralului, și-a dovedit utilitatea și a fost admisă destul de repede ca regulă. Ca simplu exercițiu de imaginație, util pentru a relativiza puțin îndîrjirea normativă, putem să presupunem: a) că formele în -ră- ar fi fost aspru criticate de puriști, condamnate în școală, și astăzi am rîde auzind "făcuserăm", așa cum rîdem la caragialescul "am făcutără"; b) că formele de tipul am făcutără s-ar
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
în conflictul său cu lumea, dar mai ales cu artiștii și criticii reprezentând fariseii, saducheii, dar și cărturarii acestei lumi trecute-prezente-viitoare, despre acest om și vremurile când a fost, este și va fi cenzurat, respins, ignorat cu premeditare, izolat cu îndârjire, despre acest scriitor mai înainte laconic definit și despre cărțile sale - nu amintesc decât ceea ce cuvânta Iisus Christos: ŤZic vouă: Dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga.ť (Luca 19/40) Textul este semnificativ pentru tipul de judecată al autorului
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
Huchette, ultimul teatru mic dintr-un cartier al Parisului mare, a devenit familia Ionescu. Unde Cîntăreața cheala, din care, peste 50 și mai bine de ani, au mai rămas în viață doar familia Martin și bona, s-a jucat cu îndîrjirea unei meniri. În ciuda cancerului, de care suferă, în viața privată, domnul Martin, în ciuda artritei străinei lui tovarășe. În ciuda tuturor slăbiciunilor din oameni și din instituții. Din istorie. Pentru istorie. Mă cheamă Crina În numărul 11 al revistei Noua literatur| se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
la munca științifică. În același sens cred că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte limbi, mai puțin engleza, se folosește frecvent expresia: la science de la litterature sau Literaturwischenschaft. Eu, cel puțin, susțin cu îndîrjire faptul că se poate face muncă științifică și în domeniul comunicării literare și subliniez termenul comunicare, fiindcă cred că literatura trebuie să fie studiată în raport cu intenția autorilor, operele criticilor și ale editorilor și cu răspunsul cititorilor. Dacă privim rolul pe
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
90 și mai târziu, convergența, în fine, a multor forțe în sensul descurajării unui proces al comunismului asemănător celui intentat după război nazismului, toate acestea sunt acțiuni cu mari implicații, văzute de Vladimir Bukovski din interior și înfățișate calm, fără îndârjire polemică. A trăit, a văzut, a luptat de o anumită parte, explică de ce și cum. Atâta tot. „De ce nu am reușit? În primul rând pentru că nu ni s-a permis. Lumea nu era pregătită să termine. Îmi amintesc că, în
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
egală măsură: calambururile, deraierile lexicale, cuvintelevaliză și aluziile intertextuale încorporează, fiecare, altă poveste: fraza explodează, deviază, se despică succesiv. Discursul nu e, totuși, destructurat, ci își urmează o linie argumentativă subterană. E o argumentare convingătoare: bazată pe paradox, respingând cu îndârjire clișeul, sporind tensiunea între focalizarea pe cuvânt și desfășurarea frazei. Jocul de cuvinte multiplicat la nesfârșit pare să se autonomizeze, dar sensul dinamitat se reconstruiește, într-un text care respinge o lectură grăbită și acceptă doar relectura. Noul volum al
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
un joc de incertitudini, lipsite de gravitate de vreme ce el nu atingea direct destinul vreunei persoane, s-a acutizat în clipa când o doamnă mă întreba ce ar avea de făcut cu fetița ei (foarte talentata pianista!!) de vreme ce aceasta refuză cu îndârjire participarea la oricare concurs al tinerilor instrumentiști. Național, Internațional: nu. Altfel, un copil disciplinat și ambițios. Tocmai o ascultasem și îmi era clar că era înzestrata cu multe calități autentic creative. Ar fi trebuit să-i răspund, pragmatic, că astăzi
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
Ironizându-i, încă din tinerețe, așanumitul concept de „nemâncare” și parodiind presupusa intransigență cu care filosoful ar fi plănuit să devină „un triunghi echilateral”, Steinhardt revine, la bătrânețe, asupra chestiunii privațiunilor de hrană în cazul concetățenilor săi, contraatacând cu o îndârjire care ridică, într-adevăr, un semn de întrebare cu privire la vechimea acestei dispute: „a-i osândi pe românii de astăzi, care se plâng că nu au ce mânca și găsesc alimentarele pustii și nu au căldură și lumină ș.a.m.d.
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Rodica Zafiu Una dintre dificultățile de stabilire a normei în ortografia românească privește alegerea între s și z, mai ales în poziție intervocalică; problema - foarte controversată în trecut - pare acum redusă la o anume incertitudine asupra unor cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această privință de noul DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, 2005) n-au produs emoții și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
Pornim? zise ea cu glas liniștit ridicându-se. Oare dacă ar fi știut că mie Însumi a Început să-mi fie teamă, cum ar fi reacționat? Ar fi rămas lângă mine? Ne-am ridicat, și am pornit din nou, cu Îndârjire furioasă În pașii noștri, Încercând din toate puterile să Înghițim blestematele distanțe până la lumina ce se Încăpățâna să rămână depărtată. În urmă cu 60 de ani, adică În anul 1949, imediat după reforma comunistă a Învățământului românesc, mi-am dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ancora nicăieri"). Delimitarea muzicilor ce ne împresoară este din ce în ce mai anevoioasă și ea nu se mai poate săvârși decât consimțind că arta sunetelor este testimoniul zilelor noastre de bucurie ori de tristețe, iar noi suntem martorii loiali ai muzicilor noastre de îndârjire sau de tihnă. Nicicând nu am avut mai multe probe sonore ca acum. O puzderie de muzici dintotdeauna și de pretutindeni ne ademenește, lasciv și obraznic, nepermițându-ne nici un răgaz, într-un carusel al ofertei ce debordează copios cererea. Mai
Ce ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14414_a_15739]
-
a unui fost înflăcărat militant, dezicere săvârșită în anii când comunismul era încă puternic în toate instituțiile lui, de o strivitoare forță opresiva. Puțini au cutezat, ca Desliu, să le înfrunte din interior, fără alt punct de sprijin decât propria îndârjire neistovita.
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
al eroilor de alături. Păuliș Scriu lângă Monumentul de la Păuliș. și nu știu cum se face că, din când în când, cerneala prinde culoare roșie și are gust de sânge. Scriu cu sufletul, cu inima, cu conștiința, cu ura, cu dragostea, cu îndârjirea și înțelegerea de care se cuprinde orice român aflat în preajma acestor memorabile locuri. îmi ridic privirea și cercetez domoalele coline transilvane: Păuliș, Ghioroc, Cuvin - care, într-o altă pagină din istoria neamului, se numesc Mărăști, Oituz, Mărășești. îmi vin în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
deschid; Cu fiecare undă râul duce Puhoi de așteptări spre-al mării larg, Până se-ntinde noaptea cât o țară Când valurile umbrelor se sparg Și alte vânturi își întind risipa, înveșmântând tăceri în lung și-n lat; Din vechile-ndârjiri și suferințe Nisipul nici o urmă n-a păstrat, Doar apa vremii curge fără cale, închipuind prefacerilor sens; Din mările-oglinzi se-nalță cerul, Privind mirat cu ochiul lui imens Esențe rotunde O sferă cât o clipă Și alta cât o lume
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un umor viguros, scurtcircuitat de scene de un absurd absolut precum transportul cazematei achizițioante de un excentric colecționar străin sau a doua prăbușire a lui Stalin la alunecarea într-o rîpă a camionului ce-i duce statuia la o filmare. Îndîrjirea eroului principal de a rămîne în patrie își are hazul său tragi-comic, înrudindu-l pe acest tînăr șofer cu protagonistul român Alexandru Papadopol ce a intrat în palmaresul festivalului cu premiul pentru interpretare. Gustul amar al unor iluzii înșelate se
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
Paris, de câtva timp (câteva luni, de nu câțiva ani), mă înroșeam la față când, în autobuz, fete tinere îmi ofereau locul lor pe banchetă sau mă întrebau dacă doream să ocup vreunul ce devenise liber. Refuzam cu o politicoasă îndârjire, rămânând în picioare (cale de vreo zece stații, între Place Balard și Porte Didot)... Dar, chiar așa: tataie?! Ajung la incidentul de adineauri, în a doua săptămână a lunii ianuarie 2004. Sunt bucureștean aproape re-aclimatizat, după un an și cinci
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]