949 matches
-
martor depusese mărturie că Îl văzuse intrând În boiangeria Quiroz cu un portmoneu În mâna dreaptă, și ieșind apoi cu același portmoneu și un pachet mare, cilindric. Nimeni n-ar fi dat probabil vălul la o parte, fără perspicacitatea și Îndârjirea comisarului pensionar Silveira, bărbat călit În Zárate și care, Împins de instinctul său de copoi, a intrat la bănuieli. În ultimele sezoane, l-a urmărit cu toată grija, chiar dacă celălalt părea să nu-și dea seama și-l lăsa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în instrumentul propriei lor mulțumiri și îi sfidez. Îi abandonez, deși rămîn în mijlocul lor la fel cum, văzîndu-mi mai departe de treabă, mă abandonez eu însumi. Renunțînd la a-mi face bine. Încerc drogul, ignorînd sfaturile Doctorului, căutîndu-mi boala cu îndîrjire. Și simt cum alunec spre ziua în care voi renunța la Bine în general. Nu mă mai hrănesc și mă spăl, doar, cu îndîrjire căci, renunțănd la igienă, s-ar duce naibii toată morala pe care am clădit-o. „-Iubești
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
eu însumi. Renunțînd la a-mi face bine. Încerc drogul, ignorînd sfaturile Doctorului, căutîndu-mi boala cu îndîrjire. Și simt cum alunec spre ziua în care voi renunța la Bine în general. Nu mă mai hrănesc și mă spăl, doar, cu îndîrjire căci, renunțănd la igienă, s-ar duce naibii toată morala pe care am clădit-o. „-Iubești oamenii?”-m-a întrebat odată Doctorul curios să știe dacă țin pe lumea asta la cineva cu adevărat. Acum i-am abandonat pe toți. De unde
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
În mine e un refuz. Mă simt plenar fără să mă mai recunosc deși sînt greu și presimt căderea. Îmi sînt dragi și indiferenți Doctorul tînăr și cel bătrîn, trupul dureros din pat și silueta lui V. tînăr. Refuz cu îndîrjire un drum al pierderii și renașterii. Refuz ca din obiect, din mineralul vitraliu, să trec, pe rînd, devenind plantă sau animal către vre-o nouă naștere. Către o nouă condamnare de a fi. 15 Întins pe un pat de spital
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și nu ne-am mai putut uni decît prin acestea. Mirajul lor corupe chiar și îngeri. Iată, pămîntul se umple de uriași pe care doar imensitatea apei îl îneacă. Pe puntea unei corăbii privesc femeia. Îmbătrînim. Turnurile pe care cu îndîrjire le-am ridicat s-au sfărîmat acum, unele chiar pe picioare, ca arborii care mor. Se vede că, în cimentul cu care am unit pietrele, lipsea harul. Privesc și simt căderea. Nostalgia. Puțin, mă mir căci, lumea și-a schimbat
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
În comparație cu realitatea literatura e frivolă. Constatare evident catastrofală pentru orice scriitor, chiar și pentru unul premiat. Iar În ce privește urma originală unică admirată pe care credeam cu atîta tărie c-o voi lăsa dacă scriu cu Întreg sufletul și talentul și Îndîrjirea și ce-o mai fi fost, ei bine, și asta este superficială. Sau, chiar dacă-i ceva mai adîncă, se pierde rapid printre atîtea și atîtea urme pe care foarte mulți scriitori vor și ei să le lase, speră și luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Bosh). Deși invizibil, singurul personaj care are un rost precis, prin multiplicare, este Pessoa. Portugalia: 92 de mii de kilometri pătrați cu tot cu Azore și Împinsă continuu de-o mie de ani de Spania Înspre ocean, ea agățîndu-se de graniță cu Îndîrjire, o țară mai eminamente agrară decît a noastră, struguri, pești și măsline pe care le-au mîncat cu plăcere arabii timp de patru sute de ani cît au stat În Lusitania, pe urmă au plecat luîndu-și cearșafurile, o țară acum fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bagă groaza În populație și, prin intermediul groazei, populația ajunge la adorație, stabilind un record mondial de viteză la 550 de ani legendă. Să vină să-i tragă pe bandiți În țepușă, se ciripește de două epoci Încoace. Deducem din această Îndîrjire aviară o involuntară recunoaștere a viciilor naționale, ce nu pot fi curmate decît de un străin, mai bun specialist În asigurarea ordinii sociale. Sau nocturne, de exemplu noaptea trecută am zărit un domn care făcea pipi pe cabina telefonică. Jetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
predilectă a ironiilor franțuzești sînt niște oameni nefiresc de calzi, comunicativi, Încîntători, generoși, ironici și candizi, cu mult umor, un umor negru-absurd asemănător celui românesc, surpriză, Îi distrează la nebunie glumele noastre, deși noi am inventat bancuri din scepticism și Îndîrjire, iar ei cu dezinvoltura și plăcerea cu care se mișcă, vorbesc, se duc la serviciu și se distrează, diferența se observă și În beții, Întunecate ale noastre, expansive ale lor, și mai e ceva, se vede de pe acoperiș că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
concentrat campania pe aceleași teme: cum să se cheltuie În cel mai bun mod bugetul orașului pentru apărarea legii și cum să se lupte cît mai eficient Împotriva infracționalității. Așa cum era de așteptat, ambii au declarat că vor lupta cu Îndîrjire Împotriva crimei organizate. Reprezentanții forțelor de mențienre a ordinii Îl considerau pe McPherson prea tolerant cu infracționaliatatea și prea liberal În general și au oferit susținerea lor lui Loew. Organizațiile sindicale l-au susținut pe titularul postului. McPherson a bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mi-a venit“, și se întorsese o clipă spre el să vadă exact ce știa că va vedea, adică încordare, nedumerire și surprindere adunate în ochii adânciți în fundul orbitelor și în cutele obrazului, teamă și chiar mai mult încă, o îndârjire să afle și o îndârjire să se împotrivească celui ce-ar fi pătruns cu forța în viața lui, încât a cuprins-o și pe ea temerea, în timp ce își întoarce iarăși fața spre lac și glasul lui spunea: „Cum nimic? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
întorsese o clipă spre el să vadă exact ce știa că va vedea, adică încordare, nedumerire și surprindere adunate în ochii adânciți în fundul orbitelor și în cutele obrazului, teamă și chiar mai mult încă, o îndârjire să afle și o îndârjire să se împotrivească celui ce-ar fi pătruns cu forța în viața lui, încât a cuprins-o și pe ea temerea, în timp ce își întoarce iarăși fața spre lac și glasul lui spunea: „Cum nimic? Ai zis ceva de nu știu ce rezolvare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pentru asta suntem făcuți? Nu așa ar trebui să se arate fiecăruia iubirea? Atunci Andrei Vlădescu n-a mai știut de tot ce fusese înainte; sau tot ce fusese nu era decât o părere și era convins, cu suferință și îndârjire, că visul e realizabil, întrucât există și altceva decât iluzie, conștient în chiar clipa trăirilor sale că încă mai e drum până la desăvârșire, dar conștient mai cu seamă că nimic nu se va repeta vreodată, oricâte milioane și sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
reușește s-o alunge. Așa cum apăruse, mai înainte, voința de a îndura, adică de a îndura la un loc orgoliul și voința de a respinge compromisurile, de parcă trupul și sufletul lui ar fi știut că nimic nu se poate fără îndârjire și furie și luptă și răni și singurătate și amărăciune. Și închizându-se în el cu încrâncenare, strângând tot veninul și toată furia pentru clipa neputincioasă când știa că va face compromisuri, întrucât nu se poate altfel, dar mai știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
anume fusese nu mi-a spus - se gândea - sau n-a vrut. Își repeta întruna vorbele astea în gând și nimic altceva, într-un cerc vertiginos. „N-a vrut“, își spunea cu glas tare. Simțea ceva nedeslușit, ca o furie, îndârjire și rușine crescând în el. Iar se gândea la vorbele acelea și rostea cu glas tare: „N-a vrut“, și înjura, fără să știe pe cine anume. I se părea că avea să se năruie ceva în jurul lui, că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
crescuse lung și rebel. Era singurul semn de neglijență. Se îmbrăca curat, se bărbierea zilnic. Discuta cu oricine, răspundea la întrebări, dar ca într-o transă, fără chef, de parcă ar fi fost drogat. Arăta și mai sigur pe el, o îndârjire vizibilă îl făcea să pară în permanență încordat. Nu-și dădea seama de asta. „Ce-i cu tine?“, l-a întrebat într-o zi verișoara Ilenei Roman, care studia psihologia. „Te-a văzut ieri prietena mea Luchi, ea mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai mare decât îl purta de obicei, dar arăta senin, împăcat cu câte fuseseră cu el. Nu-mi pot scoate din cap că l-a ajutat gândul acela cu LowellHaiseSwigart sau poate întreaga lui ființă nu fusese în realitate decât îndârjire cu care să accepte orice se întâmplă ca pe un lucru firesc.“ „Și Rodica ce face acum?“, zise. „Nimic. Se reface“, spuse el încet. Memoria lui umbla aiurea. Privea motanul castrat care se trezise din somnul scurt și se întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
unui spațiu din care fusese exclus și că apropierea ei de celălalt se desăvârșea exact în măsura în care se desprindea de el, ba chiar mai trainic, iar toate dorințele lui nu erau decât minciună. Continuând să se mintă, el care refuzase cu îndârjire mai înainte compromisul. Iar toate gândurile acestea, toate rostogolirile înainte și înapoi între speranță și disperare, întreaga furie față de indiferența colcăitoare a orașului, față de straturile amintirilor și reamintirilor care izbucneau din întunecimile sufletului țintuindu-l pe loc și împiedicându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Biserica își exercitase jurisdicția pe aceleași temeiuri de drept creștin public fără să stîrnească nici o opoziție sau surpriză. Mai înainte, totuși, ea a interpretat legile într-un sens mai larg mai degrabă decît strict, fără să contrazică puternicul viciu cu îndîrjire. 98. Cei care se opun încă atitudinii Bisericii față de Henric al IV-lea se bazează pe tulburările despre care ei spun că au flagelat societatea ca rezultat al bătăliei deschise dintre Biserică și imperiu. Pe aceștia i-aș ruga, totuși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
privirea podeaua, aproape așteptîndu-mă să găsesc un cadavru lipit de plintă. — Și el tot În pat era. — Adică stăteau Întinși unul lîngă altul? — CÎnd au murit, cu siguranță că așa erau. Pe el l-au găsit strîngînd În mîini cu Îndîrjire pantofii ei. Surprins să aud una ca asta, m-am Întors să vorbesc cu Paula, dar ea plecase să facă un ultim tur al celorlalte camere. Nu știam mai nimic despre Roger Sansom, un burlac la cincizeci și ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
totul foarte clar: perechi dezechilibrându se și alunecând neputincios cu picioarele pe tartine unse cu unt și ornate cu murături, țipete, toalete distruse, pătate de mâncare, tocuri rupte, privirea înlăcrimată a Georgianei, căreia i am distrus petrecerea... Strâng platoul cu îndârjire, ca pe un obiect de preț, foarte ușor casabil, și reușesc să-l depun pe masă fără să fac vreo dandana. Mă uit în trecere la Eduard și la Anda, cum dansează îmbrățișați pe ritmul lent, șoptindu-și tainic la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
intră în nări, nechemat, mirosul de mare. îmi întorc privirea asupra foii de caiet studențesc, care mă așteaptă să o umplu cu litere, cu cuvinte. Degetele nerăbdătoare, dornice să explodeze în scris, strâng stiloul (primit cadou de la mama, evident!) cu îndârjire. Dar nimic nu iese pe hârtie. Mă descleștez anevoie din nemișcare și scriu cât pot eu mai ca ligrafic titlul compunerii. Sfârșit de vacanță. Mama mi a spus că trebuie să scriu mai citeț și mă străduiesc să o ascult
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
brațele pe bară?! Mai ai zece bazine de făcut și timpul trece! se auzi strigat deodată de un glas aspru, dojenitor. Eduard se scutură și îi făcu semn mamei sale c o auzise. Se întoarse și începu să înoate cu îndârjire. încă nu era stăpân pe sine, dar începuse să-i placă să înoate, cu adevărat. Observase cu mirare, de când începuse lecțiile de înot, cât de bine îi făcea apa. înotul se dovedea a fi, pentru el, cel mai eficient mijloc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vârsta lor. De acea ființă pe care o repudiase cu multă vreme în urmă, lăsând-o să alunece în uitare. Stinse țigara și deschise fereastra, să aerisească bucătăria, apoi se îndreptă spre baie. Contrar obiceiului, nu se mai săpuni cu îndârjire. Se săpuni absentă, privindu-se în oglindă și studiindu-se cu atenție, încercând să descopere în trăsăturile femeii pe care o contempla ceva, oricât de puțin, din fata care fusese. Zări pentru o clipă o siluetă subțire, în canadiană neagră, care
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe obrazul smochinit plin de murdărie. Aici a fost casa mea...aici a fost casa mea...". Marius lovește violent cu lopata într-un planșeu de beton. Ascultă cu atenție, în speranța unui răspuns. Nimic. Pornește să sape în continuare cu îndârjire, fără să se gândească la nimic altceva decât la cei răniți care au nevoie de ajutorul său. Tușește puternic, aproape sufocat de mirosul puternic al corditei care-i zgârie gâtul. Așezat pe un rest de scară, un tânăr numai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]