765 matches
-
mă pot plânge. Dar una-i să stai închis într-o cămăruță și alta-i să hălăduiești pe cele drumuri... Ai vreme și pentru asta. N-au intrat zilele-n sac - l-a liniștit Mitruță. Acum duceți vă și vă îndestulați, că sunteți înghețați și flămânzi. Apoi om mai tăifăsui... * Măi oameni buni, nu vi se pare că în iarna asta am avut parte de o vreme dușmănoasă ca niciodată? - a întrebat Puicuță înainte ca săniile să intre în curtea magaziilor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Noi cu carele cu boi... ei cu șarabanele cu cai ... Atunci să vedem cine se mai ține de noi! - și-a scos Pâcu pieptul înainte, ca la paradă, descriind un arc de cerc cu pipa în aer. După ce ne vom îndestula cu de toate, nu ne-om lăsa până ce Pâcu nu ne va spune și o poveste... De când n-am mai auzit noi o poveste adevărată! - l-a făcut atent Hliboceanu. Măi flăcăi! Ați auzit voi că vorba lungă îi sărăcie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-mi narcotiza simțurile și gândurile" După ce mâncară, mai cerură câte o porție și apoi încă una, încercând să domolească o stranie foame, de parcă nu făcuseră o plimbare de câteva minute cu birja, ci rătăciseră orbecăind zile în șir. După ce se îndestulară, ospătarul le aduse cafele tari și o narghilea cu două ciubuce de chihlimbar limoniu. Dacă vrei opium sau hașiș, poți să ceri tejghetarului, îi sugeră Filip, după ce își aprinse una din țigaretele lui tăiate în două. N-am nevoie. Oricum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și ei norocul de a fi poftiți. Aurora desfășură talentele ei excepționale de organizatoare, și festinul fu reușit din toate punctele de vedere. Gaittany dezvoltă o activitate digitală maximă, semnalând prin aer deliciul mâncărilor. Hangerliu fu încîntat și, familiar, se îndestulă sans façon din toate ca și o rudă a casei, omagiind pe amfitrioană. Făcu toate năzdrăvăniile posibile, sub influența vinului, un moment însă nu aduse vorba de politică, de Dan Bogdan, de Pomponescu, de nimic ce-ar fi putut să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
straturile, alteori vânătorii se întorc fără pradă, fiindcă n-au avut de noroc. Știi însă că sunt cu toții oameni pe care te poți baza și care se lasă mai degrabă lipsiți de hrană pe ei înșiși decât să nu-i îndestuleze pe ceilalți. Ordinea asta are însă și relele ei. O femeie tânără... nu mai știi cum o cheamă... stă și îngrijește toată ziua un fel de cerc din flori de câmp. Le-a răsădit acolo și acum au înflorit. Spune
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor vecine își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii din Drânceni, Leușeni, Râșești, Cioara, Pogănești și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
HUȘI Costin Clit Episcopul Meletie Lefter în jalba din aprilie 1824 înaintată domniei, susține că „madeoa căsăpiei târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mea. Iar târgul Huși prin hrisoavele de miluire avândul cu osăbite privilegii,între care și madeaua căsăpiei târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei,totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată de carne în toată vremea și cu prețul ce sau putut mai ieftin. Precum și pe anul acesta îngrijindu-mă cu punere la cale și făcând publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
exces a unor cheltuieli care în realitate nu au fost efectuate. Unii administratori cum s-a constatat, au folosit taxiul pentru care au plătit lunar peste 12.000 lei. ”Mica ciupeală” cu ocazia încasării cotelor de întreținere nu-i mai îndestulează pe unii administratori, ajung să se umfle la sume de ordinul sutelor de lei. Toate aceste nereguli, dacă proprietarii ar realiza beneficiile procedurii de mediere, nu ar ajunge pe rolul instanțelor de judecată despre care se plâng că durata de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici cântece de jale Să urmeze după mine, să mă turbure pe cale. Nu regret nimic din toate și nu simt nici o căință. În răstimp de-o săptămână am putut cu ușurință Să îndestulez cu sațiu toate poftele acele Ce ardeau ca un jăratec lumea gândurilor mele. Și am degustat în pace toate-acele bucurii. Ce, -n mizerie lipsindu-mi, le vedeam cu ochii vii Și-mi sleiau puterea vieții secând inima din mine, Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să nu-ți faci seamă, să nu-ncerci a-ți face rău. CHALKIDIAS Află Psamis că un suflet mândru, cum nu e al tău Sufere cu înlesnire orice pierdere, afară De aceea-a libertății. De-am vîndut-o așadară Pentru a îndestula o toană de nebun, a fost cu plan, Cu acela cumcă moartea să m-aștepte ca liman. PSAMIS (rugîndu-se) Cum? Nu e nimic în lume ca să fie încă-n stare Să te schimbe în voință, chiar în proprie favoare? {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
veci cum să-i mulțumească, și după toate astea nu-i puțin lucru la ce o duce capul să aiureze, povestindu-i Mirelei despre bărbatul ăla pricopsit care de bună seamă c-o s-o scoată la lumină și o s-o îndestuleze, mă rog, ea și copiii ei or s-o ducă într-un lux ca-n filme, păi, chiar și ceva mai bătrân dac-ar fi și tot n-ar deranja-o, ba’ i-ar conveni, c-ar muri mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bucurii, deși mă dor tendoanele lui Ahile de-mi sar ochii, tot mi-am găsit prilej de înseninare și de zburdat din te miri ce. Veți zice că sunt firimituri și poate chiar așa e. Dar eu una m-am îndestulat cu ele, de parcă ar fi fost adevărate festinuri. Toate micile întâmplări pe care le-am trăit sau văzut, despre care am citit sau auzit în jurul lui 1 martie mi-au ținut de foame multă vreme și m-au întremat. Acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Parcă îți vine să alergi să le prinzi... Doamne, cât de mult îi plac nopțile iestea de august! Privesc la țigancă cum mănâncă și mă întreb de unde știe ea atâtea lucruri despre el și despre tainele cerului? După ce s-a îndestulat, nu a mai stat pe gânduri și s-a ridicat. Apoi mai rămâi sănătos, boierule, și nu uita că ești așteptat din toată inima. Ce să-i spun mâine când trec pe la mănăstire? Poate am norocul să-l întâlnesc... Spune
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte 100 ocă de ceară să fie la sfânta beserică de arsu neîncetat la Svintele moștii a Svintii”. Totodată confirmă scutirile de dări acordate mănăstirii de Grigorie Ghica voievod și Constantin Mavrocordat voievod. Și, ca și cum voievozii moldoveni n-ar fi îndestulat mănăstirea Trei Ierarhi cu ceară, a venit și Alexandru Ipsilant domnul łării Românești care la 8 septembrie 1775 dă 150 taleri „și cu acești bani vor cumpăra părinții de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri”. Nu te mira, fiule, de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gata de drum... soarele ne-a mângâiat cu ultimele raze ce au rămas uitate deasupra dealului... Ca de obicei, călugărul a pregătit cât ai bate din palme - doar el știe cum - cele trebuitoare pentru o cină îndestulătoare... După ce m-am îndestulat, am ieșit să stau pe malul pârâului, cu ochii înfipți în stele... Cât oi fi stat nu știu, dar la o vreme îl aud pe bătrân apropiindu-se cu pas ușor. Spune-mi, dragule, câte stele ai numărat, că de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a lungul Dunării sau nu departe de ea, Mircea va avea să deie proviziile trebuincioase în măsură îndestulă pentru plată și restituire de cheltuieli, în cazul din urmă uzând de calea pe apă a Dunării și numai întrucît transportul va fi cu putință. 173 {EminescuOpXIV 174} 4. Acei soldați, slujitori sau furieri ai regelui maghiar cari ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le oglindi prin ton. Accentul simbolic întrupează în noi prin ton intuițiunea pe care vorbele, aceste semne a noțiunilor, o trezește în noi. Însă amândouă elementele acestea nu reproduc vorbirea în sufletul nostru ca un întreg artistic. Accentul logic nu îndestulează decât cugetarea noastră abstractă. Accentul simbolic reproduce în noi prin ton diferitele intuițiuni; el trezește intuițiunea noastră poetică; însă de sine el nu produce o unitate spirituală. Amândouă momentele acestea ni dau avizarea unei unități (monade) mai naltă a lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
raport se impune simțământului artistic. Perioada după natură ar trebui să fie așadar mai mult decât un simplu conglomerat de construcțiuni care nu are să {EminescuOpXIV 317} facă altceva decât să ia în considerațiune pretențiunile minții logice abstracte și să le îndestuleze. Această unitate produsă numai pentru minte, perioada o predă iarăși fantaziei și sufletului prin arta cu care ea coordinează și împărțește membrele ei logice. Declamațiunea perioadei presupune cunoașterea ființei ei, prin urmare declama[to]rul trebuie să fie pe deplin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asprimele întîmplătoare din coliziunile vorbirei și dimprotivă elevează muzicalul din structura diferitelor elemente, acela transmite prin asta auditorului o gingașă adiere de simțământ, căci el lasă ca prin viața gîndirei să transpară încă și ceva sufletesc, care de sine deja îndestulează simțul estetic. Ondolațiunea de ton însă cu care e a se declama proza atârnă de la construcțiunea periodei. Espresiunea ritmică va fi cu atât mai grea cu cât se va dezvolta și perioada mai lungă și mai într-un suflet, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pîn-în a doua jumătate a secolului trecut corespundea în urmă pe deplin acelei poezii care făcea înainte de toate din toți eroii și din toate eroinele sale creaturi a epocei lui Ludovic al XIV-lea și care căuta mai întîi să îndestuleze eticheta și obiceiul până cuteza a-l lăsa pe om să esprime durerile or bucuriile lui. Aicea nivela atât costumul cât și poezia diferitele epoce și părți ale lumei și le prefăcea în figuri a prezentului. Pentru că amândouă laturile, atât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caz ar permite obiecte intuițiunei noastre, căci intuițiunea nu are defel nevoie de funcțiunile cugetării. Dacă cineva ar socoti să se dizbăreze de osteneala acestor cercetări zicîndu-și " Experiența prezintă într-una exemple a unei asemeni regularități a fenomenelor care dau îndestulă cauză de a se secreta de la ele noțiunea cauzei și de a adeveri totodată valoarea obiectivă a unei asemenea noțiuni", atuncea acel cineva nu observă că-n acest mod noțiunea cauzei nu se poate isca defel, ci sau că trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știut să-și câștige vază prin natura și aspirațiunile lor, ceea ce-i ține pe soldați în frâu, au trebuit să piară. Cei mai mulți dintre dânșii, dar mai cu seamă aceia cari fuseseră oameni privați, simțind greutatea aceasta, se sileau de-a îndestula numai pe soldați, păsîndu-le puțin de asuprirea poporului. Era neapărat. Căci, daca principii nu pot evita de-a încărca asupră-le ura unei părți sau a celeilalte, trebuie să-și dea măcar toată silința de-a nu nemulțumi pe amândouă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a soldaților în contra lui, prin care el își pierdu viața. Să luăm acum caracterele contrarii celui de mai sus, pe-ale lui Commod, Sever, Antonin Caracalla și Maximin. Îi aflăm răpitori în gradul cel mai mare și cruzi. Pentru a îndestula pe soldați ei nu se abțineau de la nici o maltratare a poporului. Totuși - cu excepția lui Sever - își pierdură viața prin ucidere. Sever avea un suflet atât de viteaz încît a putut să-și mențină domnia, a putut să și-i păstreze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuit decât să calce pe urmele tătîne-său și ar fi mulțumit și pe popor și pe soldați. Dar, având un suflet când și bestial, iscă el însuși comploturi în armată și o făcu să cază în desfrâu pentru a-și îndestula pofta sa de răpire și a despoia poporul. Pe de altă parte își menținea rău demnitatea, căci 342 r se cobora adeseori în teatru pentru a se lupta cu gladiatorii și mai făcea și alte lucruri asemenea, care se potriveau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]