1,132 matches
-
imediat de interesul personal sau de grup. Multă lume s-a arătat indignata de acțiunile de tip Sabin Gherman sau partidul moldovenilor al primarului ieșean, Simirad. Însă mai nimeni nu a vrut să vadă, dincolo de stângăciile retorice ale acestor personaje, îndreptățirea reală a demersului lor. Și anume, ca pe zi ce trece, România, ca stat, devine o entitate neviabila, un domeniu al dictaturii bunului-plac, o organizare de tip supresiv pusă exclusiv în slujba celui aflat la putere. Nimeni nu dă semne
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
bloc care n-a avut autorizație de construcție din partea sa. Ca fapt divers, nu-mi amintesc să-l fi auzit pe primarul general Băsescu protestînd împotriva acestei situații înainte de a i se fi luat jucăria aprobărilor. Dar asta nu scade îndreptățirea protestului său. La fel, nu cred că dacă Băsescu atacă abuzurile primarilor de sector, acum, face asta din pricină că, brusc, nu-l mai lasă conștiința să doarmă. Totuși, cred că trebuie spus, prima operațiune de curățare a Bucureștiului în profunzime nu
În Bucureștiul iubit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15546_a_16871]
-
telegramă regizorului. În care-i spune să nu dispere. Și cum să nu disperi, rîzînd a zădărnicie, văzînd cu ochi dezamăgiți scenetele pe care le decupează Teodoreanu, fratele celui care e directorul Naționalului ieșean, din Parlament și pe care, cu îndreptățire, le-am putea decupa și noi? Ceva mai mult decît actualitatea clasicilor. De un portret cusut cu fire de tămîie, și nu în înțelesul leșios-encomiastic ce, îndeobște, i se atribuie sfîntului miros, are parte Arghezi, ca de la limbă ascuțită la
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
militanți, fără a-și pierde creditul, a convins Sfîntul Sinod. Iar asta într-un moment în care clubul popilor politicieni părea să aibă destulă influență în sînul Bisericii Ortodoxe. Nu neg că reacțiile apărătorilor drepturilor omului nu și-ar avea îndreptățire, dar nu poate fi negat nici că Biserica Ortodoxă are dreptul să-și apere credibilitatea. Călcînd Constituția? M-ar putea întreba careva. Cred că recurgînd la prevederea constituțională despre libertatea cultelor. Cu cîteva zile în urmă, același Bartolomeu Anania a
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
ține să-și arate solidaritatea cu alți doi colegi, Paul Cernat și Mihai Iovănel (etichetați de autorul Levantului drept „contorsionist", respectiv „glumă proastă"). Halal solidaritate însă: „Mircea Cărtărescu are dreptul să scrie tot ce dorește, dar eu nu-i văd îndreptățirea în atacul furibund și haotic îndreptat împotriva criticilor de azi. Nici Mihai Iovănel, nici Paul Cernat nu merită calificativele lui, ce coboară nivelul discuției și îl discreditează pe emitent. Cu mine, îl asigur că nu riscă mare lucru. Oricâte insanități
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
slavă, asiatică, hindusă, a spiritului însetat de Nirvana), ci aceea a "unui Orient mijlociu, într-un punct de aur al cumpănirii", unul din acele "locuri privilegiate", înzestrate cu o "încărcătură harică deosebită", unde stăpînește echilibrul cel mai necontestabil. Nu despre îndreptățirea acestei aprecieri vreau să vorbesc, ci despre felul în care, plecînd de la o specificitate considerată valabilă unanim, se poate ajunge la concluzii opuse și deopotrivă pline de consecințe. Nu e oare instructiv să aflăm că "pupat toți piața endependenți" poate
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
în sine e întru totul remarcabilă. Pentru că exact așa se prezintă, de la prima până la cea din urmă pagină, volumul În }ara Miticilor, proaspăt dăruit cititorilor de Ioana Pârvulescu. Editată într-un format de buzunar sau - am putea spune cu egală îndreptățire - de noptieră, compusă din șapte eseuri deopotrivă empatice și ireproșabile ca informație, această nouă descindere în povestea lumii lui Caragiale vine parcă de neunde și de pretutindeni. Cui urmează și ce anunță ea? Probabil că pentru mulți va reprezenta o
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
tevatură pe marginea comunismului. Și președintele Băsescu știe că ar fi o imprudență politică să săvărșească un asemenea gest, și tocmai de aceea nu-l face. Săptămîna trecută, omul a cărui experiență în materie de oroare comunistă îi dădea o îndreptățire morală indiscutabilă în privința condamnării comunismului, mă gîndesc la Ticu Dumitrescu, săptămîna trecută acest om a fost împiedicat să acceadă într-o funcție de la înălțimea căreia ar fi putut să-și exercite la propriu acest drept moral. În schimb, a fost
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
făceam referitor la faptul că dl. Popa însuși s-a „cărat” (vorba d-sale) din țară, și tot în Germania, cu decenii în urmă, de unde și expedia interviul. Dl. Popa pretinde în replica de acum că avea, spre deosebire de Caragiale, toată îndreptățirea să se „care”. Ce să mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
sora ei Héléne de Chimay (Proust, într-o "interpretare de fantezie", după cum spune Cornelia Ștefănescu, scrie că "Bibeștii au înrudiri cu familiile de Noailles, Montesquiou, Chimay și Beauffremont, care sunt de viță capetină și ar putea să revendice cu multă îndreptățire coroana Franței"), Martha Bibescu, înrudită ea însăși cu cele mai nobile familii din Franța, și lista ar putea continua. Impresionantă este nu însă această înșiruire de nume de români mai mult sau mai puțin cunoscute de aproape toți cei care
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
morale a presei în general. În timpul "războiului rece" se lansase sloganul "Minți că o gazeta americană!" (deși gazetele americane tocmai asta nu făceau, nu mințeau). Reajustat, adus la forma " Minți că o gazeta românească!", sloganul ar avea azi o deplină îndreptățire (chiar dacă nu toate gazetele românești mint; dar mint atât de multe, încât și-au pierdut toate creditul). În Contemporanul (nr. 15, din l5 apr. l999), Liviu Ioan Stoiciu scrie despre mine, explicit, ca în calitatea mea de "om de decizie
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
privește pe Theodor Grigoriu, alăturând muzicii pentru cvartet de coarde Pe Argeș în sus cu cea a simfoniei vocal- instrumentale Vocalizele mării, nu uităm anvergura temporal-cosmogonică ce învecinează în gând poemul Vis cosmic și Concertul pentru vioară “Trynity”. Considerăm cu îndreptățire personalitatea artistului drept un model al componisticii românești definite în ultimele aproape șase decenii Urmărim derularea existenței sale schițând marginalii care, fără a ignora istoricul epocii, să acorde atenție creatorului. Cine era Teodor Grigoriu în decorul pregătitor al anilor 50
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
corect decît cel "cultural"". Ceea ce subliniază această frază e situația de normalitate, într-o societate democratică, a stabilirii individului în orice punct al mapamondului, în temeiul unei motivații eventual decurgînd din necesitățile activității sale, fără ca de aici să se nască îndreptățirea acuzei de "antipatriotism". Naționalismul ce apare într-o atare judecată îngustă nu e decît un atavism al comunismului degenerat în decursul "epocii de aur". Virgil Nemoianu se înscrie foarte onorabil în cadrele unei Americi ospitaliere, care, după cel de-al
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
mărturiile celor care au cunoscut toate acestea, poate au și participat la ele. Relatările acestea ar șterge și incriminările. Și nu doar ca gen memorialistic sau documentar ca până acum, dar dezvoltat și ca ansamblu epic. Scriitorii cer, teoretic cu îndreptățire, recunoașterea meritului de a oferi imaginea unui loc, a unui timp... Din păcate ei nu ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii atâtor evenimente de ce nu
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
în legătură cu atât de disputata (la noi), „rezistență prin cultură", invocată de cei ce au citit, au scris, au creat pentru a supraviețui spiritual atunci când nu se întrevedea nici un liman și minimalizată sau de-a dreptul blamată de cei ce contestă îndreptățirea, onestitatea și valoarea eforturilor lor. „Rezistența" dobândea aici un nou înțeles: lecturile și dezbaterile literare inițiate de Azar Nasif reprezentau pentru participanți nu atât „rezistență" împotriva regimului, cât o modalitate de „a rezista", de a nu se da bătuți, de
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
există și sărbători triste, care au drept obiect fie să facă față unei calamități, fie, pur și simplu să o amintească și să o deplângă." (Durkheim, 1995: 356) Denumirea acestor ceremonii - rituri piaculare -, propusă de marele sociolog francez, își are îndreptățirea nu doar în studiul formelor de viață religioasă, ci și în perspectiva înțelegerii filozofice a actelor umane. Între sensurile tari ale cuvântului piaculum întâlnim câteva din caracteristicile doliului. Cuvântul înseamnă și "nenorocire", și "ispășire", și "sacificiu", și "pedeapsă". Or, fiecare
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
interval, dar el a și fost �rescris� de o întreagă generație de creație. Optzeciștii și succesorii lor, încolonați la �ușa domnului Caragiale�, cum proclamase simbolic unul dintre ei, au preluat cu fervoare teme, situații, formule de limbaj caragialesc, cu sentimentul îndreptățirii pe care ți-o dă o apartenență filială. A lua de la părintele tău este cel mai firesc lucru. Nu numai prozatorii ci și poeții amintitei generații au luat, cu același sentiment filial, de la Caragiale, în special poeții �sudici�, �bucureștenii�, încorporând
Învingător și învins by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16111_a_17436]
-
acesta, odată în plus, motivate (și nu niște banale accese de isterie). Pe un astfel de fond, ghemul de microfoane n-ar mai fi, nici el, o imagine poetică inocentă. Puțin suspicioasă, lectura în această cheie nu e lipsită de îndreptățire. Nicolae Manolescu îl citește și el, acum, vingt ans après pe Iaru ca pe un poet politic, în Istoria critică a literaturii române. Cât de subtil politizată poate fi, la urma urmelor, poezia lui Florin Iaru se poate constata și
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
o răutate demonica: pentru păcatul sau propriu, el se răzbuna pe omul nevinovat și drept. În fața unui astfel de suflet, ădragostea naturală este tot atat de neputincioasa că și ăbinele naturală. ăBinele naturală se transformă într-o răutate demonica; predică privitoare la îndreptățirea celor umiliți și la restabilirea celor căzuți se dovedeste neputincioasa și dragostea filantropului decepționat se preface într-o ură sălbatică. Adam cel căzut este blestemat, este sortit pieirii și nu poate fi mântuit cu puteri omenești. Rațiunea, avantajele, educația șunt
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
ca unul care justifică fascismul. „Cititorii acestei cărți se vor convinge că acuzațiile aduse lui Nolte sunt lipsite de orice fundament“, atrage atenția Florin Constantiniu, membru corespondent al Academiei Române. „Nu numai că istoricul german nu a încercat nici un fel de îndreptățire a fascismului în general, și a regimului nazist în special, ci, dimpotrivă, printr-o analiză pe cât de documentată, pe atât de pătrunzătoare a comunismului și fascismului, a relevat divergențele și convergențele distre aceste ideologii și sisteme“, crede Constantiniu. Ernst Nolte
Agenda2006-07-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284757_a_286086]
-
de acasă nu s-a potrivit cu cea din târgul american; și apoi, fiindcă modelele și contramodelele trâmbițate propagandistic de vechiul regim fac imposibilă, azi, o adevărată decantare critică. Limbajul însuși a fost alterat. A observa și a numi, cu deplină îndreptățire, deficiențe ale societății americane contemporane echivalează cu reacționarismul sau cu debilitatea intelectuală. și totuși, autorul nu cedează. Rămâne ferm, dacă nu pe convingerile lui (acestea glisând pe un vector al dezamăgirii), atunci pe ceea ce a văzut și a simțit cu
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
înmormîntat, simbolic, de Ibraim, într-un cimitir turcesc, ca, altădată, el, în cimitirul românesc, pe Mahmud. Cum se vede, sugerează tezist autorul, Savu n-a trăit decît pentru împlinirea canonului, pe care l-a aplicat cu strășnicie. Călinescu socotea, cu îndreptățire, ca această carte nu e atît un roman, cît o parabolă în chip de lungă narațiune stil Viețile Sfinților, Savu Pantofaru fiind un caz mistic. Mai concesiv, Pompiliu Constantinescu găsea aici o povestire filosofica în genul romanelor lui Anatole France
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
au avut simpatii pentru naziști, dar acestea nu țin de colaborarea cu un inamic care ne-a ocupat țara. Presa românească era liberă (nu, desigur, ca înainte, dar cauza știrbirilor era războiul și alianța militară cu germanii). Nu discut acum îndreptățirea ideologiei lor. E incontestabil că n-a fost una democratică și trebuie judecată ca atare. De colaborat, ei n-au colaborat cu dușmani declarați sau ocupanți ai țării. Dar Rebreanu ori Goga? Al doilea a murit în 1938, așa că întrebarea
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
și ele oricărei funcții previzibile, nu par a avea decît un singur sens: acela de a media între om și univers, de a celebra frumusețea creației sau de a sancționa dezordinile și erorile acesteia. Insă la fel de bine, și cu o îndreptățire egală, pictura Paulei Ribariu poate fi un proiect, o formă de a anticipa o existență exemplară, sustrasă accidentalului și derizoriului. Artista pare a fi găsit un numitor comun al existenței în spațiu și în timp, un set de forme exemplare
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
denunțate de Aderca, ironizate șfichiuitor (socotite glume, nostimade, poante). Construcția doctrinarului îi pare lui Aderca șubredă, deci ușor de dărîmat (ăCocostîrcul cu baze obiective și afluențe socialiste nu înaintează pentru că stă într-un singur picioră). O socotea, în parte cu îndreptățire, minata de iluzii. Tînărul insurgent, simpatizant al socialismului, situat pe o poziție larg democratică, umanitarista, aprecia că războiul a creat, de fapt, ăadevăratele temeliiă ale unei revoluții socialiste. A aștepta crearea bazei obiective ar coincide cu amînarea sine die a
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]