717 matches
-
ca Iisus să Se nască în noi pare a sugera că noi înșine devenim un fel de Hristoși. Nu suntem departe de ideea de a ne identifica cu El ... Cu toate că aici Sfântul Grigorie pare a nu insista prea mult pe îndumnezeirea omului, aceasta nu trebuie să ne facă să credem că realitatea la care se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ea, nici Dumnezeu nu o poate umple. Din această mentalitate se explică doctrina catolică despre caracterul creat al grației. Omul rămâne chiar în starea de har închis în limitele creaturității sale. De aceea nu se vorbește în teologia catolică de îndumnezeirea creaturii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 138, în Filocalia..., vol. VII, p. 327. footnote>. După Sfântul Grigorie Palama, care redă tradiția Părinților răsăriteni, sunt trei etape ale urcușului în cunoașterea lui Dumnezeu: cunoașterea rațiunilor dumnezeiești ale făpturilor, cunoașterea
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
încă adevărata cunoștință. Căci doar prin ea singură vine sănătatea sufletului. Dar cum ar fi sănătos un suflet rațional a cărui putere de cunoaștere ar fi bolnavă? Deci poruncile lui Dumnezeu procură și cunoștință. Dar nu numai cunoștință, ci și îndumnezeire. Iar aceasta o dobândim primind și văzând în noi slava lui Dumnezeu, în Duh, când va binevoi Dumnezeu să ne introducă în tainele Sale <footnote Ibidem, pp. 287-288. footnote>. Întreaga dezbatere cu Varlaam, Achindin și Gregoras s-a desfășurat în jurul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
acestei întrebări și nedumeriri, anume dacă lumina taborică era sau nu creată. Sfântul Grigorie a trebuit să facă unele precizări și în chestiuni legate de posibilitatea și realitatea experienței mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu și sensul real al îndumnezeirii. Posibilitatea de a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii trupești i-a scandalizat pe adversarii Sfântului Grigorie. La acuzațiile lui Varlaam că lumina pe care o văd isihaștii este o fantezie, un artificiu simbolic, o lumină a minții sau una
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Dumnezeu este așezată de opozanții isihasmului pe un plan intelectual, ea fiind pentru ei gnoză, cunoaștere, în timp ce pentru Sfântul Grigorie Palama și pentru tradiția teologiei mistice pe care el o reprezintă, ea este inseparabilă deși constituie un singur aspect al îndumnezeirii. Alți oponenți ai Sfântului Grigorie Palama au fost Achindin și Nichifor Gregoras, care deși nu s-au declarat continuatori ai ideilor lui Varlaam, ei de fapt au adoptat poziții asemănătoare și chiar identice. Făcând o evaluare a poziției celor doi
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
până la Controversa isihastă, Editura Vremea, București, 2001, pp. 207-208. footnote>. Pentru adversarii Sfântului Grigorie Palama, ceea ce nu este Ființă nu e Dumnezeu, ci numai un efect creat. Noțiunea rațională de cauzalitate confundă izvorul și cauza. Problema este gravă în planul îndumnezeirii și al comuniunii cu Dumnezeu. Comuniunea cu Ființa este imposibilă și, pe de altă parte, comuniunea cu o realitate creată (harul creat) nu este câtuși de puțin comuniune cu Dumnezeu Însuși. Palamismul scoate în evidență <<comuniunea energetică>>; Dumnezeu este în
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
așază în cei vrednici Dumnezeu<footnote Idem, Apologie mai extinsă, în Viața ..., p. 240. footnote>. Harul divin e necreat și nedespărțit de ființa divină. El este lucrarea îndumnezeitoare, care, zice Palama, se numește și dumnezeire și principiu al dumnezeirii și îndumnezeire, după care se varsă, se dă și se trimite cel ce e pretutindeni și statornicit durabil într-o identitate nemișcată<footnote Ibidem, p. 230. footnote>. Unirea omului cu Dumnezeu este una lipsită de confuzie, fără amestecarea sau absorbirea identității umană
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
păcatelor din adâncul inimii noastre și curățindu-ne de rodul spinilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, „Opt omilii la Fericiri”, omilia a șasea, p. 93. footnote>. Dumnezeu Însuși îl caută pe omul depărtat de El, dăruind dezlegarea păcatelor, întărirea și îndumnezeirea. Pocăința de fiecare zi și de fiecare clipă trebuie să ne ducă la îndreptare, la virtute și desăvârșire. Permanenta veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea pocăinței. Pentru a răzbate acest
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
chiar prieteni. Deci, „viața filosofică”, În perspectiva Sfântului Grigorie, este o viață de contemplare Și slujire, nu pentru câștig personal sau beatitudine personală, ci pentru binele comun al singurului Trup<footnote Ari Ojell, op. cit., p. 187-189. footnote>. Pocăința - cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
se făcea În taină sau pe cale de a se săvârși În taină. Sfântul Grigorie de Nyssa nu face Însă, nici o mărturisire În acest sens”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 411. footnote>. Euharistia - hrana nemuririi oferită omului spre Îndumnezeire Sfintele Taine, În special Botezul și Euharistia sunt mijloace și condiții sine qua non Îndumnezeirii. Ele „fac posibilă intrarea liberă Și personală a omului În comuniunea cu slava divină pe care Logosul lui Dumnezeu a dăruit-o naturii umane asumându
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Nyssa nu face Însă, nici o mărturisire În acest sens”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 411. footnote>. Euharistia - hrana nemuririi oferită omului spre Îndumnezeire Sfintele Taine, În special Botezul și Euharistia sunt mijloace și condiții sine qua non Îndumnezeirii. Ele „fac posibilă intrarea liberă Și personală a omului În comuniunea cu slava divină pe care Logosul lui Dumnezeu a dăruit-o naturii umane asumându-Și-o”<footnote Georgios I. Mantzaridis, The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu Acela care conferă mântuirea. Mijlocul este Sfânta Euharistie, prin care se restabilește sănătatea și nemurirea pierdută prin căderea omului În păcat. Toți trei Capadocienii (Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa) menționează rolul Euharistiei În Îndumnezeire, dar numai Sfântul Grigorie de Nyssa Îl elaborează. În perspectiva sa realistă asupra Sfintei Euharistii, Îl anticipează pe Sfântul Chiril al Alexandriei, deși Sfântul Grigorie ÎȘi bazează conceptul pe alte nuanțe În hristologie. Divinitatea Îndumnezeiește carnea (trupul) la Întrupare prin
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei. Uniunea divinului Și umanului În Hristos conferă trupului credinciosului viață adevărată. Sfânta Euharistie operează ca o doctorie sau ca un antidot Împotriva otrăvirii păcatului<footnote
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote Scopul adică. footnote> prin excelență al Sfintei Liturghii. Domnul Hristos este prezent real În Sfânta Euharistie cu trupul Său jertfit. Prin prezența Sa reală În Sfânta Euharistie, Hristos ne ÎmpărtășeȘte nouă, prin Duhul Sfânt, starea de dăruire Și de Îndumnezeire a firii Sale umane, ca rod al jertfei Sale de pe Cruce: „În Sfânta Euharistie este concentrată toată mântuirea noastră, pentru a ne-o Însuși personal. Euharistia - unindu-ne cu Hristos, ne face asemenea Lui, imprimând Și În noi starea capabilă
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
vin Și se contopește cu trupul credincioșilor, pentru ca această unire cu Trupul cel nemuritor să permită omului să participe Și el la nestricăciune”<footnote Idem, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 97B; PSB, vol. 30, p. 340-341. footnote>. Îndumnezeirea continuă În cei care participă la trupul slăvit al lui Hristos și-și ridică ochii „către ciorchinele din care sângele curge peste noi”. Trupul Îndumnezeit al lui Hristos este plin de energiile vii ale Duhului Sfânt și credinciosul, „umplut de
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
iar pentru cei obosiți de grijile acestei vieți, Și pentru aceasta Însetați, El devine vin, care Înveselește inima omului”<footnote Ibidem, p. 465. footnote>. Într un cuvânt, natura noastră umană este Împletită cu Hristos, primind darurile Lui, atât de necesare Îndumnezeirii. Taină a comuniunii, Sfânta Euharistie e aceea care constituie Biserica ca trup extins al lui Hristos, căci unirea deplină În care ne atrage Hristos cu Sine prin prelungirea Sa cu trupul Și sângele Său În noi, Înseamnă Și o unire
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pentru a fi făcute imposibile. De fapt aceasta era proba impusă libertății lui Adam: pomul vieții în centrul Raiului și hrana nemuririi oferite de acesta ofereau posibilitatea nemuririi...Trebuie să te hrănești din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-l în rai, Dumnezeu i-a dat omului porunca de a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului (Facere 3, 17), ca să se arate vrednic să-și câștige prin voia sa proprie și cu ajutorul harului lui Dumnezeu, starea de îndumnezeire, care-i fusese promisă. Această poruncă era pentru Adam o provocare și o încercare în același timp. Dumnezeu îi face cunoscut lui Adam că mai există și o altă cale în afara celei a binelui, pe care Adam ar fi trebuit
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
noastră și alcătuirea omului<footnote Sf. Ioan Damaschin, op. cit., pp. 67-70. footnote>. Pomul vieții din mijlocul raiului oferea hrana nemuririi. De fapt aceasta era încercarea impusă lui Adam, pentru a se hrăni din Dumnezeu, pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o. Sfântul Grigorie de Nyssa atrage atenția asupra faptului uimitor că tot în mijlocul raiului era și acest pom, pomul vieții. Într-adevăr, Sfânta Scriptură ne arată că în mijlocul grădinii paradisiace, Dumnezeu a sădit pomul cunoștinței
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
nemurirea dată lui după har în nepătimire și neschimbabilitate, să privească, fără să se vateme, făpturile lui Dumnezeu și să primească cunoștința lor ca Dumnezeu, având după har, aceeași cunoștință a lucrurilor ca Dumnezeu, datorită prefacerii minții și simțirii prin îndumnezeire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 32. footnote>. Dacă respectau porunca, primii oameni se puteau înălța treptat la un grad de desăvârșire atât de înalt, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
respectau porunca, primii oameni se puteau înălța treptat la un grad de desăvârșire atât de înalt, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se la interpretarea de mai sus a Sfântului Maxim Mărturisitorul, afirmă : Deci îndumnezeirea nu exclude cunoașterea făpturilor. Dar atunci omul le cunoaște fără patimă, ca Dumnezeu și în Dumnezeu, nu cu patimă, adică cu uitarea lui Dumnezeu. Toate își au vremea lor ca să se cunoască și să se săvârșească cum se cuvine, trebuind
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
o dată printr-o alternanță a atitudinilor. Alt tip se întemeiază pe contemplație și extaz. Fiind în bună măsură transverbală, emoția mistică își aproximează un limbaj prin plasticizări nuanțate, prin semitonuri. Caligrafia se manifestă ca un corespondent mundan al rîvnei de îndumnezeire. Raportul cu divinul nu constituie obiectul unei „demonstrații”, al unei „dezbateri”, ci al unor trăiri. „Adevărata milostenie, scrie Vladimir Soloviov, e relația pur morală, harică, cu aproapele, tot așa cum adevărata rugăciune este relația pur morală, harică, cu Dumnezeu”. O astfel
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
candoare recîștigată, într-o divină copilărire: „Apoi au venit îngerii. Umblau pe el ca furnicile pe mușuroi, / și cu dinții prinzîndu-l de păr l-au tîrît pe un drum pietruit și prin iarbă / pînă în grădină” (ibidem). Un soi de îndumnezeire care ar fi paroxismul expiator al alcoolului: „Fericirea este atunci cînd ies cu toții la ferestre și-și pun paharele la ochi și văd pînă acasă, pe Pămînt și-l văd pe Dumnezeu cum trece înalt și majestos, și-i ca
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
de tip moral, (să nu vă imaginați că aș vrea să reinventez comunismul!), mai întâi mâhnirea, apoi frământarea (în ziua de astăzi, frustrarea etc.), si, în ultimă instanță, omorul. Prima crimă din istoria omului și, cred eu, prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării lui Dumnezeu către Cain: ,,unde este fratele tău Abel?”. Cu alte cuvinte, într-un plan mai pământean, unde este aproapele tău, omule? Surprinzător însă, pentru oricine își apleacă mai mult fruntea asupra textului, este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de tip moral, (să nu vă imaginați că aș vrea să reinventez comunismul!), mai întâi mâhnirea, apoi frământarea (în ziua de astăzi, frustrarea etc.), si, în ultimă instanță, omorul. Prima crimă din istoria omului și, cred eu, prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării lui Dumnezeu către Cain: ,,unde este fratele tău Abel?”. Cu alte cuvinte, într-un plan mai pământean, unde este aproapele tău, omule? Surprinzător însă, pentru oricine își apleacă mai mult fruntea asupra textului, este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]