4,881 matches
-
aș fi urnit munții din loc. Acum nu mai pot, nu mai pot și gata. Începe declinul, e aproape, îl simt și ca orice declin are un miros neplăcut. Încet, încet, am să mă scufund în mine, am să mă înec, atunci cu siguranță carnea mea o să înceapă să miroase a animal bătrân, un miros specific de celulă descompusă parțial. Eu n-o să simt, n-o să simtă nici Trofin, sau poate el, el care este un sloi de gheață o să simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
CUM. Stau azi și realizez că am trecut pe lângă explicația asta ca și cum nimic, dar CUM poate fi o întrebare la care el nu a răspuns încă sau CUM, o imagine de înger așa cum este seducător de o frumusețe care te îneacă, te învârte te face să te pierzi să-l dorești și să te uiți pe tine, nenorocito. Ușa a pocnit tare din stânga și m-am speriat așa cum m-am speriat ieri, refuzându-l în mine dureros, party is over! am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
că numele lui înseamnă. Tocmai m-a sunat să vorbim și eu îi închid telefonul după ce am ... Mă înfioară gestul meu răzbunător, dar azi n-am chef decât să stau singură și să fumez. Lumina de la lumânarea roșie se poate îneca, văd în ceara topită din jur ca într-un lac. Face remușcări, spune Prințesa Miau, a vorbit și cu Ilinca și i-a povestit, de ce naiba i-a povestit și ei? Mă gândesc la el acum după ce a sunat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
așteaptă tata, doar își pune papucii și ieșim, cum am dormit, așa plecăm, ei, cine-și dă seama? Mișto! 4 sticle goale de vin, șoseta cu tutun în ea prin care am strecurat din sticlă în pahar când Miau a înecat un Tigar de la trambulină, îmi vine să râd, cum am aruncat covorul pe geam și stăteam călare pe pervaz, ei?! Băieții de la Capitol!!! și baba asta care tot sună întruna și ne fute filmul, da, doamnă, nu se răstoarnă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
resort și-și salvă puii. Acum încerca să-și alunge rivala de lângă cuib. Deodată cioara se năpusti asupra cuibului, dar rața se aruncă în fața ei și, agățând-o cu ciocul de vârf, se scufunda în apa purpurie stârnind stropi aurii, înecându-și rivala, dar salvându-și puii. Astfel, cu moartea unei vietăți se naște alta, care va continua șirul lung al vieții ce se află într-un circuit continuu cu moartea. În această împărăție a apei, rumeneala asfințitului sau adierile amurgului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Ploaia m-a prins pe drum. Veneam de la bunica. Era dimineață. Nu se vedea nimic la cel puțin cinci metri. Ceața era groasă și adâncă. Eram singură. Mergeam pe stradă și de o parte și de alta vedeam casele care, înecate în fumul dimineții, se legănau amețite de somn. Deodată pământul s-a desfăcut în două și eu am căzut în ruptura ce s-a format. Înaintea mea a apărut un tunel. Pereții erau acoperiți de un văl negru ce te
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
apă se Înălță pe neașteptate cam o jumătate de metru deasupra capului somnoros al peștelui apoi, tot pe neașteptate, se prăbuși moale În bazin. Dată fiind absența proteinelor animale din alimentație, mulțimea reacționă prudent la această farsă. Câteva proteste politicoase, Înecate În fluierături timide, fură urmate de o tăcere mânioasă Însă stăpânită. Definitivă. 14. Piața a rămas pustie. Începuse să plouă. Lângă pește, pipăindu-și cucuiele de pe frunte și urechile Încă și mai blege parcă de când mulțimea tăbărâse pe el, călcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fi adormit, poate, dacă vocea din valiză nu l-ar fi Întrebat dojenitoare: Vă culcați fără să știți ce scrie doamna Ster? Doamna Ster nu scrie, doamna Ster vorbește În scris, ceea ce e cu totul altceva, fu replica sa tăcută, Înecată Într-un căscat prelung. Un mic vârtej negru și sărat se iscă sub pleoape și luă cu sine pletora de argumente pe care Petru Își sprijinea subtila distincție și proiectul propriei sale opere. În golul rămas, răsuna orgolioasă cadența neînduplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Când bem peste măsură, zise Petru zâmbind complice. Gheretă simți căldura din privirea celuilalt și Începu să râdă. Râzând, mintea i se limpezea cum altora după un somn bun. Râdea cu sughițuri, ținându-se de burtă. Așa râdea el. Se Înecă, Începu să tușească. Creștea ca un aluat pus la dospit, gata să se reverse. Uite-l bătând aerul cu brațele sale scurte, Încercând parcă să tragă aer și prin ochi, să aspire lucrurile din preajmă și pe Petru odată cu ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
liniște, lume selectă. Ștabi de la primărie. Mi-au trebuit trei sute de coniac să le spun tot ce aveam pe suflet: cum ne tremură farfuriile pe masă când trec camioanele cu piatră, cum ne strică fațada, cum crapă pereții, cum ne Îneacă În amoniac ’știa de la combinat, cum vin scrisorile gata citite și multe altele... Le-am spus și de presiunea de la gaz și de Întuneric. Ce nu le-am spus? Și-au notat tot căci au cerut un bonier de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cel al nopții sau de cel de sub pleoape. Rece, umed, neprimitor. Cum să adăpostească, la o adică, ființa fragilă a fantasmelor sale? Dar Eritreea, Gaza, Golanul, Iordanul, Iudeea? Și, mai ales, pe Erwin Gancz scriindu-i din Kibbutz-ul său Înecat de verdeață, la doi pași de granița cu Siria: „Să nu spui niciodată că mergi pe ultimul tău drum. Vino, fără teamă, bătrâne Cain, căci Îți este dat să pui piciorul În Ierusalim, chiar dacă aproape ai uitat Amida și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ai fumat și tu din ea În țigări De ziar, cum altfel, după război Viața era grea Iar ziarele gemeau de victorii. Poemul ar fi continuat Dar nevasta bătută de necaz A vecinului de cartier a strigat A câta oară Înecată În sânge? Dacă tot nu publici Nu mai scrie Că te ia ăștia dracu' la ochi. 36. Ochii tuturor erau ațintiți asupra sa. Simțea acest lucru și căuta un gest prin care să le răsplătească așteptarea. Ce ar putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ce sfaturi să dai celor care rămân aici? E ca și cum ai spune parașutistului să nu sară fără parașută, sau condamnatului la moarte că nu e cazul să pună la Îndoială priceperea călăului... Adică cum? se miră Gheretă, gata să se Înece. Adică așa, zise Cain zâmbind. E momentul să ne despărțim. Nu e cazul să mă conduceți. Se ridicară În picioare și se Îmbrățișară. Scurt, grăbiți să termine o poveste care Îi apăsa de multă vreme. V-am lăsat vouă vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
puțin avuți și-l doreau În capul mesei pe părintele Tatu. 11. Înmormântarea a decurs normal până la coborârea sicriului greu În groapă, când a picat din senin o ploaie torențială, binevenită altfel, dar nu În cel mai potrivit moment. Se Îneacă mortul, scânci o bătrânică. Lângă groapă am rămas doar mama, eu, Szántó și preotul. Ceilalți s-au dus care Încotro Încercând să-și salveze hainele de Înmormântări, tot mai dese În ultimul timp, și pantofii permeabili, deși erau din piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
straniu. Nu Încercase niciodată să afle de unde i se trage. Pentru el conta doar faptul că Îi crea iluzia Întoarcerii Într-un loc În care practic nu fusese niciodată. Cerul era senin. Urma o noapte geroasă. 21. Mânca În grabă, Înecându-se. Hăpăia. Mâinile rigide păreau gheare uriașe făcute să Înhațe cu graba și crisparea ultimei șanse. Își pierduse siguranța și distincția cu care mânuise o viață Întreagă cuțitul și furculița. În timp, lăcomia de animal Înlocuise strălucirea ochilor săi albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sacoșe cât două credențuri, și iată-l Într-o vorbărie care Îi spărgea timpanele. Se pomeni strigând Dacă nu tăceți, borăsc! Gheretă și Zegrea muțiră. Barmanul rămase cu o sticlă de coniac În aer, o doamnă simpatică și vorbăreață se Înecă cu cafea și Începu să tușească. -Basta, strigă din nou Horacsek, mulțumit de efectul mesajului său. Continuă imediat, mai mult nedumerit decât furios: Sebastiane, tu chiar n-ai auzit de ăștia trei? Ba da, da' numa' ca nume de străzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o admirație spontană și cinică În același timp față de sine, de o fascinație revulsivă fată de aceeași persoană, induse de prestigiul unei carisme pe care n-o avea, dar recunoscute, culmea, după cum Îi spunea Violeta, chiar de către Janis, În confesiuni Înecate Într-o irepresibilă nostalgie și consemnate cu precizie de către cronicarul anonim al istoriei locale. Pe scurt, era produsul unei jalnice mistificări. Așa cum Violeta fusese victima unei lamentabile iluzii: geniul lui Grațian În care, el, Flavius-Tiberius, mai credea Încă. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dai seama. În cele din urmă, m-a ținut pur și simplu în brațe cât timp eu am bocit și-am știut că și el plânge, dar în tăcere, lacrimile curgând șiroaie pe fața lui aspră, țepoasă. Clio s-a înecat pe când făcea scufundări în largul coastei Paros. Afurisite scufundări. Văzuse un fluturaș publicitar al școlii de scufundări și mi-a vorbit într-una despre asta. În cele din urmă, am plecat de pe Naxos cu câteva nopți mai devreme ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
putut trece“, a declarat psihologul poliției, doctorul Ryan Mitchell, în timpul conferinței de presă din această dimineață. Starea lui Sanderson se crede că s-a datorat unei îndelungate traume emoționale având la bază moartea iubitei sale, Clio Aames, care s-a înecat în timpul unui exercițiu de scufundări pe când cei doi se aflau în vacanță în Grecia. Ca urmare a identificării din această dimineață, poliția a catalogat vederea primită de profesorul Randle la începutul acestei săptămâni și până acum considerată ca fiind trimisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
crescînd spre cer eram eu. Rusalin îmi vindecase frica. Erau multe reptile (ce cuvînt urît!) în Edenul nostru. Țipam cînd zăream șerpii țîșnind prin ierburi. Surprinzînd unul care înota aproape, cu privirea pironită asupra mea, am fost gata să mă înec. Pentru el, șarpele de apă nu era decît o formă blîndă a viului. Și-i plăceau toate formele blînde ale viului. "Uite, Ana, așa-mi spunea, Ana, ce căpșor gulerat are!" Urmau povești cu Feți-balauri, altele decît cele cu Sîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
datorez partide demențiale de rîs. Cu ea pot vorbi despre bătrînețe și boli: Pe măsură ce îmbătrînești, îmbătrînesc și celulele care provoacă anxietatea. Depresia dispare. E un progres al regresului, să recunoaștem, Iordana. Sîc psihanalizei!" Asta, în teorie. Practic, i s-au înecat corăbiile, cu bricul Mircea cu tot. O simt de cum se scuză c-a întîrziat: Văd din ce în ce mai prost. Nu disting numărul tramvaiului, dacă se depărtează sau se apropie. A luat unul greșit, acela pe care l-a făcut și personaj: de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
te laudă. Niște idioți. Sînt sătul de unguente pseudo-eseistice. De "hermeneuți-hormoneuți", cum le zice Saul Bellow. Unde eram? Avusesem cîțiva ani grei, cîteva plecări pe care nu le-am vrut. Drumurile mi se adunaseră în piept ghem, gata să mă înece. Nu mai primeam nimic de la tine. Degeaba te crucificam pe paletă. Eram cu gîndul să mă spînzur. Am ieșit în zori, în grădina bisericii ortodoxe din Toronto. O pictasem și nu-mi plăcea cum ieșise. Nu știusem să intru-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-se și atârnându-se de capul și umerii mei, ce între două valuri se ridicau la suprafața apei. Către ultimele zile ale Potopului, apele crescuseră atât de mult, încât cu mare greutate mă țineam deasupra lor; eram aproape să mă înec sub greutatea viețuitoarelor ce-și făcuseră cuib în părul meu. Atunci, cu o ultimă sforțare, m-am scuturat o dată cât am putut de tare și toate creaturile ce atârnau de mine au căzut în apă și s-au înecat. Cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mă înec sub greutatea viețuitoarelor ce-și făcuseră cuib în părul meu. Atunci, cu o ultimă sforțare, m-am scuturat o dată cât am putut de tare și toate creaturile ce atârnau de mine au căzut în apă și s-au înecat. Cerul era negru. Tunetele îți bubuiau creierii și fulgere te atacau din toate părțile și-ți ardeau ochii. Eliberat de povară, după ce-am reușit să ies la suprafața apei, m-a lovit un fulger ascuțit ca un fierăstrău și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ai recita o orație că "Povestea 'ulei" era într-adevăr "Povestea Poveștilor", povestea tuturor poveștilor din lume, oricine i-o fi spus așa, dacă nu chiar Creangă. În timpul acesta, eu mă sufocam lent, aerul era insuficient. Îmi vizualizam deja plămânii înecați în acea magmă cenușie și densă de fum cum sucombau încet. Apoi, am simțit cum mă clatin, cum mă derulez lent ca o desfășurătoare, cum pierd înălțime și mă prăbușesc. Simt deja că am atins orizontalitatea și trupul meu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]