5,677 matches
-
care se retrase spre fereastră, cu mâna la gură. Palmer puse mâna pe brațul Antoniei, vrând parcă să o tragă spre el, iar Antonia scoase un țipăt ușor când el o atinse. M-am apropiat de el și mi-am înfipt degetele în umărul lui. Palmer s-a întors și mi-a îndepărtat mâna cu un gest brutal și, în timp ce ridica mâna spre mine, l-am lovit cu toată puterea în față. S-a dezechilibrat și a căzut greoi la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ud. Am ales o mistrie grea cu vârful lat și un ciocan și am urcat scările în goană. Am vârât lama mistriei cât am putut de mult în crăpătura ușii, chiar lângă broască, și prin câteva lovituri de ciocan am înfipt-o mai adânc. Apoi am manevrat mistria ca pe o pârghie. Ceva a trosnit înăuntru. În clipa următoare mânerul mistriei a cedat. Am împins ușa dar se ținea încă tare. Am luat ciocanul și am lovit cu putere ușa în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
-și piardă căldura. Totul părea prăfuit. Am intrat și am închis ușa în urma mea. Ne-am privit, având între noi toată lungimea salonului, În clipa aceea am simțit că sunt într-adevăr pe punctul de a leșina și mi-am înfipt mâinile în încrustațiile ușii pentru ca durerea să mă ajute să-mi revin. Ea mă privea cu același zâmbet abia schițat de statuie antică, și i-am simțit din plin puterea. Am reușit să-mi controlez respirația. Cu o vădită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mă trezi din vis. A moștenit-o de la tatăl lui și cânta deseori când se Îmbăta. La bar Rigoberto se strâmbă. — Minette sună mai bine. Sincer, Îmi vine greu să te imaginez cu călușul În gură și cu o coadă Înfiptă-n fund. În timp ce madame Își dresează... Drace, cum să-i spun? Poneiul. Sau, În rol de guvernantă, să-ți spună să te Întinzi pe un scaun și să numeri cu voce tare, timp În care ea ține o coală lipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mele. Am dat din cap discret Înspre picioare; uimită, mama s-a Întrebat de ce eram În lanțuri. După ce m-a eliberat dând câte un șut ghiulelelor care s-au rostogolit ca și când ar fi fost din plută, mi-am scos cămașa. Înfigându-și acul În jachetă, mama Îmi Împături Îmbrăcămintea cu grijă. Apoi, aparent obosită, Își scoase degetaru. — Despre nume o să discutăm altă dată. Și asta a fost tot. Nimic despre Pfefferkorn, Apfelbaum sau Schneider, Îmi spuneam plictisit. Nici o vorbă despre Blume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Cea Mai Binevoitoare Instituție Financiară a Americii“. Prin mahala, lumea râdea de el. Nu-l asculta nimeni. Cum îl auzeau bătând, aruncau în ușă cu cutii goale și strigau „Cară-te, nu-i nimeni acasă“. Își asmuțeau câinii să-și înfigă colții în curul lui de evreu perseverent. Cu toate astea, în decursul anilor a reușit să adune suficiente plachete, diplome și medalii pentru merite deosebite în muncă, cât să acopere cu ele un perete întreg din holul lung, fără ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ieșire la iarbă verde organizată de asociația noastră familială, am scobit la un moment dat un măr de cotor, am observat cu uimire (ajutat și de obsesia mea) cam cu ce aduce și am fugit în pădure să mi-o înfig în orificiul fructului, imaginându-mi că gaura răcoroasă și sfărâmicioasă se află, de fapt, între picioarele făpturii aceleia mitice care mă alinta mereu cu Voinicule și spunea că n-a fost fată pe lumea asta care să fi avut vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
gura mare friptura kușer stoarsă de ultima picătură de sânge pe care, împreună cu familia mea, mă așez s-o mănânc la cină. Autocontrolul, seriozitatea, sancțiunile - iată cheia vieții omenești, grăit-au nesfârșitele legi alimentare. Goimii n-au decât să-și înfigă dinții în toate dobitoacele josnice care se târăsc și grohăie pe fața pământului murdar, noi n-o să ne lăsăm contaminată umanitatea la modul ăsta. Ei (dacă-nțelegi ce vreau să zic) n-au decât să se-ndoape cu orice, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
astea, cu ocările, cu amenințările și cu lacrimile astea care nu mai contenesc... despre ce poate fi vorba, dacă n-a făcut ceva foarte rău și, poate, de neiertat? Scena în sine aduce cu o mobilă masivă care-mi stă înfiptă în creier și refuză să se clintească de-acolo - ceea ce mă face, în cele din urmă, să cred că lucrurile chiar s-au întâmplat. O văd pe soră-mea ascunsă în spatele mamei; Hannah s-a încleștat de mijlocul ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vrut s-o fac! Fir-ar să fie, acum o să-i spună că ar trebui să-l ierte fiindcă, de fapt, lui nici nu i-a făcut plăcere. Cum adică n-ai vrut s-o faci, tăntălăule - din moment ce i-ai înfipt-o, nu? Mai bine te-ai apăra cum se cuvine, ca un bărbat adevărat! Spune-i, dar spune-i de la obraz: „Da, Sophie, i-am tras-o sub coadă acestei șikse și mă doare-n cur de ce crezi tu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și prunele puse peste noapte la muiat și, la urmă, își umple buzunarul cu un pumn de fructe uscate care unui om normal i-ar provoca o stare vecină cu dezinteria. Dacă vrei să știi adevărul, ar trebui să-mi înfig o grenedă-n cur, îmi șoptește el în timp ce maică-mea ocupă baia, iar soră-mea se îmbracă de școală în „camera ei“, adică pe verandă. Am băgat la All-Bran în mine cât să lansezi un cuirasat. Sunt plin până-n gât, ce Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
unii care cordesc cadavre! Nu vă închipuiți ce reacții au unii care au făcut cincisprezece-douăzeci de ani de pârnaie, condamnați pe baza ideii de „bine“ a vreunui nemernic! Așa că, dacă ți-am dat la țurloaie, ma-mă, dacă mi-am înfipt dinții până la os în încheietura ta, zi mersi. Fiindcă, dacă țineam totul în mine, crede-mă, s-ar fi putut întâmpla ca, întorcându-te într-un rând acasă, să dai peste cadavrul unui adolescent cu coșuri, bălăbănindu-se deasupra căzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
unui bebeluș. Replica ei favorită din întreaga proză engleză este o capodoperă: — Fute-mă-n pizdă, Futangiule, până leșin. Când mă bășesc în cadă, ea îngenunchează goală pe dușumeaua de gresie, se apleacă și sărută bulele de pârț. Îmi stă înfiptă-n pulă în timp ce mă cac, vârându-mi în gură un sfârc cât o pricomigdală, gângurindu-mi între timp la ureche cele mai cumplite măscări pe care le-a învățat la viața ei. Își umple gura cu cuburi de gheață până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
soarbă coniac și să privească acest spectacol. La câțiva ani după întoarcerea ei la New York - la data aia trebuie să fi avut douăzeci și patru-douăzeci și cinci de ani, zic eu - Maimuța a încercat să-și pună nițel capăt zilelor, înfigându-și briciul în încheieturile mâinilor, din pricina modului în care fusese tratată la Le Club, El Morocco sau, poate, L’Interdit, de prietenul ei de pe vremea aia, unul din cei mai bine îmbrăcați o sută de bărbați din lume. Și uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ne-am cunoscut așa, din întâmplare. Pentru prima oară, ea a izbucnit în râs și, în loc să mă facă să mă simt în largul meu, am știut dintr-o dată... din debaraua dormitorului ei avea să apară un cioroi vânjos, să-și înfigă șuriul în inima mea - sau ea însăși avea s-o ia razna, râsul avea să se transforme într-un acces de isterie - și Dumnezeu știe ce catastrofă avea să se întâmple. Eddie Waitkus! Să fi fost o call-girl? O obsedată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Mi-e frică și de faptul că sub fereastra de la bucătărie, pe care am de gând s-o șterg la primul pas ce s-ar auzi pe scară, se află un gard de fier forjat și risc să mă trezesc înfipt într-o țeapă. Bineînțeles că gardul la care mă gândesc împrejmuiește, de fapt, orfelinatul catolic de pe Lyons Avenue, dar acum sunt undeva între halucinație și comă și simt o slăbiciune ciudată, de parcă n-aș mai fi mâncat de cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
da! Ba da! Ăsta-i adevărul gol-goluț, prietene! Te doare-n cur de suferințele omenirii! Recurgi la subterfugii, amice, așa că nu-ncerca să te mai amăgești! Ia uitați-vă, le strigi tu confraților tăi, ia uitați-vă în ce-mi înfig eu părosu’ - ia uitați-vă pe cine fut eu: ia uitați ce manechin bulănos! Eu capăt pe gratis ceea ce pe alții îi costă de la trei sute de dolari în sus! Măiculiță, ziceți și voi, nu-i ăsta un veritabil triumf? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ei de Peter Pan și cu jacheta ei de lână, bronzată ca o indiancă după atâta tenis pe terenurile de la Chevy Chase Club), Pelerinul a făcut o mutră atât de chinuită, de-ai fi zis că literele alea i se înfipseseră în carne. De cum am rămas singuri, m-a întrebat necăjită de ce, de ce trebuie să fiu așa de... „neatrăgător“? Ce plăcere mi-o fi făcând să fiu așa de „nemanierat“. Ce Dumnezeu „am dovedit“ cu asta? De ce-a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
amabilități sociale aici, în Grădină, cincizeci și două de kilograme de rafinament republican și cea mai obraznică pereche de sfârcuri din Noua Anglie, descinsă din New Canaan, statul Connecticut, Sarah Abbott Maulsby! Vreau să zic, doctore, că par a-mi înfige sula nu atât în fătuțele astea, cât în mediul din care provin ele - de parcă, prin futing, mi-ar fi dat să descopăr America. Să cuceresc America - poate că-i mai corect spus așa. Columb, căpitanul Smith, guvernatorul Winthrop, generalul Washington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe Pământul Făgăduinței! Cel puțin, când am avut nevoie de ea, când am avut prin preajmă ceva mai atrăgător decât o mână cu care s-o iau la labă. Dar, după cum se vede, o budincă de tapioca nu se poate înfige în nimic. Pentru că asta-i ofer eu acestei fete - o budincă de tapioca! O bucată de pandișpan jilav! Un degetar cu o substanță topită neidentificată! Și, în tot acest timp, micuța locotenentă atât de sigură pe sine, fluturându-și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-ți larg gaura aia ebraică, mesianică! Fii gata, Naomi, sunt pe cale să-ți otrăvesc organele de reproducere! Sunt pe cale să schimb viitorul seminției! Dar evident că n-am reușit. I-am lins urechile, i-am supt gâtul nespălat, mi-am înfipt dinții în cosițele ei răsucite... și-apoi, exact în clipa când rezistența ei poate că se și înmuiase în urma asaltului meu viguros, m-am rostogolit de pe ea și-am rămas să-mi trag sufletul, înfrânt, lipit de perete - pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să-mi ofer și mie un pic. De ce, de ce nu pot avea și eu parte de plăcere fără ca să vină și pedeapsa imediat, ca vagonul după locomotivă? Porc! Cine, eu? Și, dintr-o dată, totul se repetă, mă trezesc din nou înfipt în trecutul îndepărtat, în ce-a fost și nu va mai fi niciodată! Ușa se trântește - a plecat - mântuirea mea! sora mea! - iar eu rămân scâncind pe podea, cu AMINTIRILE MELE! Nesfârșită-i copilăria mea! Și n-o mai slăbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În noaptea aceea, pe când mă lăsam În voia somnului. Nu avea nici un rost să spun ceva despre fotografia aia a lui cu Sophia la Londra. Am adormit, mulțumită, În brațele lui Hunter. Nu există ceva pe lumea asta care să Înfigă cu mai multă forță un pumnal În inima unei divorțate, fie ea și cea mai veselă dintre toate, ca o felicitare de Crăciun care arată binecuvântările vieții de familie. Cam la vreo săptămână după Ziua Recunoștinței, m-a sunat Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
înalte. Aici nu e vorba despre calitate, ci despre volum. Nu e vorba despre muzică, ci despre cine iese învingător. Sfidezi concurența cu bașii. Zgâlțâi ferestrele. Lași baltă linia melodică și te apuci sa zbieri versurile. Vorbești urât și te înfigi în fiecare cuvânt mai deocheat. Acum îi domini pe toți. De fapt este un joc de putere. În baia întunecoasă, stând pe veceu, râcâi banda adezivă de pe pachet, iar înăuntru dau de o cutie pătrată de carton, lucioasă și fină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
scurgându-se de pe mine pe podeaua băii, și mă uit în gol la aerisire. E posibil să fi omorât toți oamenii din clădire. Capitolul 12 Nash stă la bar pe Third Avenue și mănâncă sos de ceapă cu mâna. Își înfige în gură două degete lucioase și le suge până face găuri în obraji. Își trage degetele și mai apucă niște ceapă dintr-o cutie de plastic. Îl întreb dacă asta e masa lui de dimineață. Dacă mă întrebi ceva, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]