1,615 matches
-
vii, E floarea inimii sau inima florii? De vrei poezia să i-o scrii Iubește-l în pasiunea candorii Sărutului, prins intre două lumi! Știi, gândului tău străpuns de spini Îi picură din tălpi mici roșii Picături de floare, ce îngână: -Suflet rănit cuprins de vrajă, Ești macul inimii ce sângerează! -Nu vreau să mor, mai am iubire De dăruit, știu bine! Un snop de maci, scăldați in soare Unesc albă neprihănire cu-a sângelui culoare Iar de nu crezi al
BALADA FLORILOR DE MAC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378946_a_380275]
-
nostru! Unde ne duce caravana? Spre tine, spre mine, spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste scrisă, rând cu rând, tu un gând, eu alt gând, El și Ea ~ două inimi. Un cântec de demult îngân... Este povestea ce umple sufletul cu picătura ce-i lipsea. Gândul curge ca și râul. Ne privim în oglinzile oceanului sorbindu-ne apa vie, apa iubirii, apa eternei reîntoarceri. Monoton curge râul! Tot timpul căutăm, ăsta-i universul - pulsații, respirații
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
Autorului La unsprezece noaptea se luminează de ziuă de-a lungul inimii și în bătaia privirii. Se apropie nașterea orelor însetate de simbioză. Vărsate izbăvitor una în alta, hrănesc talpa cerului. La unsprezece noaptea se condimentează dorul cu viață. se îngână izvoare, se sparge zăvorul așteptării, se închid obloane peste zare, se dezlănțuie bulboane peste pământ, vibrează viorile flămânde de cântare în tot ce sunt, se înflăcărează luna, se înalță pod de stele și intonează imnul iubirii direct pe coapsele mele
CONDIMENTE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379152_a_380481]
-
păsărelele, privește și tu cum zboară gâzele, ce peisaj bucolic, verde și frumos, plin de florile primăverii, uite-te la sălciile astea, plâng parcă pe Mântuitor când urcă Golgota lui... Dar noi vorbim și pe tine nu știu cum te cheamă... -Norocel, îngână el numele, Norocel, domnișoară... -Ce nume frumos! -Și de unde ești tu? -Vin din părțile Istriei, sun armân, domnișoară, rătăcit prin Imperiul lui Traian... -Voi sunteți neam de artiști, măăă!V-ați molipsit de la greci... -Se poate, domnișoară...Dar pe dumneavoastră
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
strămoșeasca Se cuibareste-n pieptu-mi uneori, Si-atatea gânduri vor ca să rostească Neprețuite amintiri ce-n veci nu mor... Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat: De freamătul copacilor din vale, De doinele ce-adesea pe-nserat Le îngânau femeile , cu jale... Mi-e dor de tropotul copitelor de cai Ce alergau pe-a satului ulițe, De zilele când că un evantai Răcoarea adia fugara prin cosite... Mi-e dor...atâtea gânduri călătoare Brăzdează inima-mi plină de dor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
de vatra stramoseascaSe cuibareste-n pieptu-mi uneori,Si-atatea gânduri vor ca să rosteascaNepretuite amintiri ce-n veci nu mor...Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat:De freamătul copacilor din vale,De doinele ce-adesea pe-nseratLe îngânau femeile , cu jale...Mi-e dor de tropotul copitelor de caiCe alergau pe-a satului ulițe,De zilele când că un evantaiRacoarea adia fugara prin cosite...Mi-e dor...atâtea gânduri calatoareBrazdeaza inima-mi plină de dor,Si de vre-odata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
un templu infinit! Am străbătut poienile verzi, tăinuind căsuțe frumoase ici și colo, văile largi cu sate părând prospere, susurul odihnitor al câte unui pârâu de munte. Am simțit vântul plăcut răcorindu-mi fața și umflându-mi bluza. Iar eu îngânam voios o plăcută arie din "Tanhauser" de Wagner. După ce am călătorit vreo jumătate de oră cu camionul acela care claxona conștiincios la fiecare curbă, am ajuns în cele din urmă într-un sat situat în vecinătatea unor munți înalți. Am
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
de-o mână nevăzută în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. Asemenea ca un stup de albine, ariile roiau limpezi, dulci, clare, în mintea lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând pe lângă ei îngânau cântările ce lui îi treceau prin minte. [...] „...Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu ?... Oare nu se mișcă lumea cum voi eu ? [...] Oare fără s-o știu nu sunt eu însumi Dumne...“ Vum ! [...] și Dan se simți trăsnit și afundat
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
stă și cine trece, Gândurile ne-or petrece. Cine zice, cine tace, Sufletul sub piatră zace. Cine plânge, cine râde, Venetici cu chipuri hâde. Cine dă, cine primește, Tot străinul huzurește. Cin' s-a dus, cine rămâne, Dorurile să le-ngâne. Cine-i piatră, cine-i zbor, Nu-i românul trecator. E pământ, izvor, câmpie Și-are-o țară Românie! Mulți o vor, da-i numa una Și-a noastră-i dintotdeauna. Nu-i de ieri și-o fi și mâine, De-om
DOINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381862_a_383191]
-
-pamflet- Bat clopote-n literatură că, a sunat ceasul deșteptării! ,,Poeți" se-avântă-n aventură, cu geniu pe calea neuitării. Cu o fărâmă de idee, toți bat la porțile afirmării. Uitând că, pe Calea Lactee nu intri din culmea disperării! Sensuri de cuvinte îngână o temă șchiopătând de subiect. Corigent la limba română, înțelesul ei devine abject! Mai insistent bate la poartă, cel de profesie, informator. Pe ea să intre, n-o să poată! De limba română nu-i formator! Se agață de Eminescu, numele
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
să fie Scos din Bistrița-Aurie. Du-te-acum! În drumul tău Să te-ajute Dumnezeu! Se deschide poarta mare, Iar arcașul în șa sare Și de cal în goană-i dus Înspre munții din apus. Și, la nici o săptămână, Pe când norii se îngână, Spre Suceava, spre cetate, Drumul înapoi îl bate. Cum ajunge-n mare grabă Domnul țării îl întreabă: - Ei, ia spune, ai mers bine, Dumnezeu a fost cu tine? Ai făcut ce-am poruncit? - Da, răspunde fericit, Închinându-se, oșteanul, Am
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Acasa > Poezie > Delectare > IUBESC Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc Cunună de vise împletește iubirea, În clinchet de înger plutește-n amurg. De doru-ți se-ngână în zbor alb privirea. Și sufletu-mi cere mereu să te ascult. Las totul în urmă și ani și dorințe, Speranțele toate la piept le țin strâns... Iubirea de semeni mereu mă constrânge, Având credința împlinirii eternului vis. Gândul curat
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
neuitate. La izvorul din codru Noi visăm ca-n trecut Și-amintiri prinse-n doruri Le topim cu-n sărut. Peste-ntinsele ape Peste codri arzând Peste ceruri în noapte Ești și geniu și cânt. În tăcere te-ascult Cum îngâni rugăciunea Iar din teiul cel sfânt Cald renaște minunea. Referință Bibliografica: RĂTĂCIND PRINTRE STELE ( LUI EMINESCU) / Maria Bălăcianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate
RĂTĂCIND PRINTRE STELE ( LUI EMINESCU) de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380426_a_381755]
-
Acasa > Literatura > Proza > TIMPUL IUBIRII... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă plimb pe un covor de flori parfumate, îngânând un cântec drag ce-mi amintește de tine... De timpul iubirii... M-apropii tiptil de primăvara din sufletul tău... O să adun într-un buchet imens toate șoaptele tale și o să le păstrez pentru seara în care nu o să-mi mai
TIMPUL IUBIRII... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380460_a_381789]
-
simpatic, îi înmânează cutia de bomboane de ciocolată și un plic. - E de la o persoană specială, un gentleman. Pentru tine, Em! Cred că este o zi mai mult decât specială pentru o doamnă superbă ca tine! Em roșește și abia îngână un mulțumesc timid. Ia în brațe florile, ciocolata și deschide cu nerăbdare plicul. - E de la Vic! O altă surpriză! Și una și mai mare mă așteaptă deseară, la cină! - Em, cred că o să devii doamna Pascal! spune Cris entuziasmată. - Abia
SURPRIZA... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380459_a_381788]
-
mele Până-aproape lângă prag Și-așa-mi vine pe sub stele Să mă urc de dor și drag Până sus, lângă izvoare, Unde știu că mă așteaptă Tot aceleași căprioare Să le-adap cu mâna dreaptă, S-ascult mierla cum îngână Doina pe-nțelesul meu, Mi-a scris un vecin să-l țină În putere Dumnezeu! I-am răspuns, dragă vecine Tot ai treabă la părău? Și vinarsul, știi tu bine, Să fie pe gustul tău; Sănătoși să fim, la vară
MUGURI DE PRIMĂVARĂ (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380498_a_381827]
-
eu povesteam despre atâtea ,,aiureli, cum spunea Mamy, nu mai era. Speriat am întrebat- o pe Mamy strigând cât mă ținea gura. Mamy, unde este Taty meu, de ce nu îl mai găsesc? Întoarsă cu spatele către dormitorului lor, Mamy a îngânat ceva foarte nervos. El știe pe unde umblă, nu pot eu să am grijă de toți pe lumea asta. V-ați certat, m am trezit eu vorbind, de parcă nu știam că ei se ceartă și în somn. V-ați certat
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
la mine. De und ești? Mă întreba el fără ca eu să îl aud. De unde ești, am întrebat, mi -a tras un pat de armă peste genunchi și atunci, ca prin farmec am înțeles și i-am răspuns. -Din Bucovina, am îngânat eu ceva tremurând. -AAA, români dăia șmecheri, se încrunta el de parcă cine știe ce am zis , Lasă că te șmecheresc ăștia aici de o să rămâi șmecher pe viață. Afară era o întindere de zăpadă albăstrită de ger, așa ger că genele și
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
neverback, neverback țipă“goarna veșniciei”. Tagore râde într-o haltă sau poate într-o rană, închipuie cercuri cu brațe arcuite pe un chenar de lumină. îi spun că mi-am uitat nemurirea la mijlocul distanței dintre pulbere și păsări neverback neverback îngână drumul la căpătâiul pietrei unde am să mă curăț de spini; în trenul tuturor și-al nimănui pândesc clipa risipirii armonia prestabilită a inepuizabilei mișcări. Referință Bibliografică: Neverback / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11
NEVERBACK de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380529_a_381858]
-
FOCULUI REGENERATOR!) : „Vei da culoare ținutului tău, dar tu vei deveni alb, la fel cu părinții tăi. Și asta nu e tot! Veți merge la Marele Stejar (n.n.: simbolul trac al puterii divine a lui Zalmoxis), la ceasul când se îngână ziua cu noaptea și, pe ușa tainică ce se va deschide pentru voi, veți intra, pentru totdeauna, în lumea poveștilor. Acolo veți trăi de acum înainte, iar lumea în care ați trăit până acum își va aminti de voi doar
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului secătuită cu sufletul vânăt încătușez gândul în adânc de apă la crucea dintre pământ și cer să nu-mi aducă urmele în față sufocată atunci m-aș apuca să priveghez vestirea ecoului cu pasul îngânat de ritmul celor care mi-au fost ziditori întru mine abecedarul prin care mă vestesc în drumul spre mâine calea pe care zinic mă pierd până când am să mă găsesc ridicată într-un punct și mâna-n mână cu EL
AB INITIO de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379324_a_380653]
-
Becart , publicat în Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016. Să nu m-atingi când mă trezesc în rouă, cu gând de iarbă, și-n brațele amândouă vei zări, străine, o stea alunecând. Să nu mă strigi când zorii se îngână c-un sunet alb și adieri de vânt, iar eu mă sting, lăsând lumină acolo unde tu ademenești mereu... aceeași umbră. Să nu m-atingi când sufletu-mi de rouă se-nchide într-un suspin. Eu voi fi iarba culcată
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
-mi strigă în înalt - Doamne la mine e cald Aburind se înalță simțirea În mine aprind Devenirea ... Iarnă îmi bate la geam Îl deschid și respir aer tare Ființă inundă întreg Universul Universul inundă o ființă Tobe ce bat sacadat ... Îngâna al meu respirat! Referință Bibliografica: Iarnă / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Teodorescu Băhnăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IARNA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379581_a_380910]
-
să-l sădești ca pe-un sâmbure sfânt În al inimii lut, și să-l lași a-nflori... Să nu ceri împrumut ce nu poți dărui! ¤¤¤¤ La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun O șoaptă stinge stele câte una. Tăcuții pescăruși sărută valul. Un verde dor vestește primăvara. O doină murmură-ntristat cavalul Căci trenul tău a rătăcit iar gara. Își râde peste umbre-o dimineață C-
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
nesocotinței - dorea doar aventura. Un DO de sus lua frâiele îngemănate cu surâsul tău. Tu?! Tu mi-ai adus cântările viorii cu ciocârlii Suflând la saxofonul firii. Era o aventură cu flaut Și cu bujorii din chipul tău. Toate se-ngânau Cu ciorchinii de stele - cerul din ochii mirați Ai nopții ce-a trecut. Mistere de femeie, Amintiri din Roza Vânturilor. Pasăre - Poem În sunetele de rouă ale dimineților albastre. Elisabeta IOSIF București, martie, 2017 ... Citește mai mult VIORI DECADENTEAm folosit
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]