12,621 matches
-
bună carte ce îmi poartă semnătura este volumul de poeme, Dreptul la culpă (2004), urmată de o apariție recentă la editura Carpatia Press, Românul planetar. Blestemul lui Brâncuși este o antologie a poeților români din străinătate, ediție pe care am îngrijit-o și a cărei apariție a facilitat-o prietenul Ion Drăgușanul, din Suceava, pentru care am o mare admirație, ca autor, om de caracter și jurnalist de excepție. Premiera a fost la Suceava, în 2004, la Festivalul „Labiș”, unde am
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_hetco_arhitectul_revistei_agero_are_in_palmares_o_diploma_de_excelenta.html [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare suficiente și se îngrijeau să aibă câini bărbați. După moartea bătrânului Dumitru, conducerea stânii a fost preluată de Dumitrică al Costi, iar frații lui, Gheorghe, zis și Hobza, bunicul meu după mamă, și Ion, zis și Clopățăl, au rămas cu el ciobani. Mai târziu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pământul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu mai multe, se îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
cel care s-a aflat “din întâmplare”, tot timpul prin preajma noastră? Destul de greu de răspuns. Oricare ar fi fost adevărul, nu trebuie să ne lăsăm purtați de valul prostiei și a răutății gratuite. La urma urmei, ar trebui să ne îngrijim mai degrabă de situația noastră și de ce anume am putea schimba la noi, pentru ca în viitor să nu fim nevoiți a invidia sau râvni la binele celor din jur. Doar în noi am putea (re)găsi puterea, dar numai printr-
DESPRE INVIDIE ŞI URĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1421143828.html [Corola-blog/BlogPost/374291_a_375620]
-
de păcate-nfrântă. Dator sunt să-i iubesc pe cei din jur, să lupt tot timpul pentru-a lor dreptate, să nu îi necinstesc,să nu îi fur, să îi ajut cu drag și bunătate. Dator sunt,Doamne Sfânt,să mă-ngrijesc ca trupu-mi să nu calce căi pierdute și al meu suflet să-l împodobesc cu fapte cât mai bune,cu virtute. Dator sunt ca iubire să îi port, cu sufletul curat, Sfintei Biserici, să nu precupețesc niciun efort de-a
RUGĂCIUNI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429035989.html [Corola-blog/BlogPost/367458_a_368787]
-
ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu vor fi îngrijite aceste flori, vor invada incontrolabil artificialitatea, managementul muzical cu orice preț, amatorismul... Dacă mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină cu sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica artistă Maria Șalaru, mâine vom asculta
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
să știu, Apoi, îl trimit la tine, iar dacă-ți faci un pic de timp, Te rog să vii...el îți va spune. Să nu crezi, că nu te-aud, chiar dacă taci Nevrând să-mi stingherești locul, pe care-l îngrijești, Ba dimpotrivă, spune-mi ce gândești, eu pot să te ajut, Măcar să treci peste inc-un hop. Chiar dacă sunt aici,nu sunt acolo, unde-aș vrea să fiu, Vântul mereu e lângă noi și-acum, adie frunze, flori, pământul Și
TRISTEŢE de COSTI POP în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1402001278.html [Corola-blog/BlogPost/340619_a_341948]
-
a ne învăța să fim cu toții gata înainte de sfârșitul vieții. Domnul a vorbit mult despre fecioare și despre femei - și fecioria are mult merit și este într-adevăr mare - dar pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească și de celelalte virtuți și mai cu seamă de milostenie, prin care se vădește strălucirea fecioriei, Domnul nostru Iisus Hristos spune pilda aceasta. Pe cinci din ele le numește înțelepte, căci împreună cu fecioria au avut și multul și îmbelșugatul untdelemn
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
multul și îmbelșugatul untdelemn al milosteniei. Pe celelalte cinci le numește nebune, căci deși ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeași măsură și milostenia. Deci sunt numite nebune, pentru că au săvârșit cea mai mare virtute, dar nu s-au îngrijit de cea mai mică, așa că în nimic nu se deosebesc de desfrânate. Desfrânatele sunt biruite de trup, iar ele au fost biruite de bani. Pe când se scurgea noaptea acestei vieți, au adormit toate fecioarele, adică au murit. În adevăr, moartea
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
un răspuns, atunci când generalul Mircea Chelaru va găsi de cuviință să-și scrie memoriile. Până atunci însă, după un vechi obicei ostășeșesc, nu putem spune decât : Onorul la General! Și, desigur, toate urările de bine Marianei Cristescu, celei care a îngrijit și coordonat volumul punând ”o bucățică” din sufletul ei mare la temelia uni asemenea demers lăudabil. NICOLAE BALINT
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/semnal-editorial/ [Corola-blog/BlogPost/92705_a_93997]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > AGATHA GRIGORESCU -BACOVIA Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Soția lui George Bacovia, literat și iubitor de frumos, îngrijind opera bacoviană făr de spleen. Din opera Agathei răzbat ecouri ca adieri lirice de peste timp. Am strâns la piept toată durerea ta pe buze ți-am sărutat întreg veninul O comemorăm de 8 Martie cu iz de Clipe ce trec
AGATHA GRIGORESCU -BACOVIA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1488953980.html [Corola-blog/BlogPost/362675_a_364004]
-
în familie. Căuta tovărășia animalelor din curte. Stătea de vorbă cu ele în timp ce le dădea să mănânce ori le adăpa. Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă acasă cu ele sătule. Să le vadă burta umflată până peste șira spinării și ugerele pline de greutatea laptelui. Multe povești spunea Gabriel și câinilor și pisicilor, în timp ce‑i îngrijea și avea răgaz să se mai joace
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă acasă cu ele sătule. Să le vadă burta umflată până peste șira spinării și ugerele pline de greutatea laptelui. Multe povești spunea Gabriel și câinilor și pisicilor, în timp ce‑i îngrijea și avea răgaz să se mai joace cu ei. La școală era mai simplu. Lumea nu se schimba, era aceeași. Se simțea în largul lui. Coleg și prieten cu toate fetele și băieții în aceeași măsură, participa binevoitor la toate
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
Este singurul loc din România unde femeile nu au voie să intre! Vei avea surpriză să constați aici enigmatica prezenta a actorului Dragoș Pâslaru, acum preot aici. Doru Popescu, văr al actorului Florin Zamfirescu, părintele Ghenadie de la Frăsinei, l-a îngrijit pe Dragoș Pâslaru după evenimentele tragice din Piață Universității. Iernile la Călimănești sunt blânde iar împrejurimile oferă priveliști spectaculoase ca acelea de la Voineasa, Puru sau Malaia unde zăpadă există pe tot parcusul întregii ierni. Atracția locurilor e splendida încât lipsa
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
elevii și profesorii de specialitate. În cadrul acestei ample manifestări a fost prezentat caietul cu compuneri redactate de elevii clasei a VIII, îngrijit de profesoară Corina-Daniela Lupuțan și albumul cuprinzând lucrări de pictură ale elevilor, intitulat” Clujul, orașul comoara al Transilvaniei “, îngrijit de Voros Alpar și Szekely Geza. Din discuțiile purtate cu elevii și profesorii acestui liceu a reieșit interesul acestora pentru cunoașterea literaturii române contemporane. Victor Roșianu Referință Bibliografica: Întâlnirea scriitorilor cu elevii de la Liceul Teoretic APACZAI CSERE JANOS din Cluj-Napoca
ÎNTÂLNIREA SCRIITORILOR CU ELEVII DE LA LICEUL TEORETIC APACZAI CSERE JANOS DIN CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1400853190.html [Corola-blog/BlogPost/346920_a_348249]
-
unui salon gândindu-se de ce religie este cel din patul spitalului. Noi nu alegem pacienții, așa cum boala nu alege bolnavii după religie. Chiar dacă unii or fi avut la început o suspiciune despre un spital catolic, felul nostru de a-i îngriji egal pe toți a risipit repede orice temere. Vincent de Paul... în București Numele de Vincent de Paul nu îmi era străin. În copilărie, auzisem despre sanatoriul cu același nume din București, devenit Institutul de Endocrinologie C.I Parhon. Am
„Noi nu alegem pacienții, așa cum boala nu alege bolnavii după religie...” Un exemplu despre cum se pot reconcilia spitalele cu catedralele by https://republica.ro/znoi-nu-alegem-pacientii-asa-cum-boala-nu-alege-bolnavii-dupa-religie-un-exemplu-despre-cum-se-pot-reconcilia [Corola-blog/BlogPost/338750_a_340079]
-
când am aflat acest lucru. - Cine altcineva l-a mai vizitat în ultimul timp? - De două ori pe săptămână îi făcea menajul doamna Toma, o femeia trecută de patruzeci și cinci de ani, liniștită, respectoasă și harnică. Și omul care îngrijește grădina: Petre Stoica. Apoi urmă câteva clipe de tăcere. - Aaaa! exclamă fata: și scriitorul! - Ce scriitor? întrebară amândoi polițiștii deodată. - Ștefan Deleanu. Îi promisese bunicului că îi va scrie biografia. Tudor era foarte mândru de acest lucru. O denumea secretul
PROMISIUNEA DE JOI (II) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_ii_gina_zaharia_1359481198_essh7.html [Corola-blog/BlogPost/348892_a_350221]
-
Recent, pe strada Lupeni, în spatele Hotelului Dunărea, s-a deschis Tapas Bar. În general, tapas sunt gustări robuste și nepretențioase. Se bazează mult pe imaginație și creativitate în utilizarea diverselor ingrediente; aromele și gusturile sunt robuste, dar prezentarea lor este îngrijită, cât mai aproape de impecabil. Uneori aceste gustări sunt numite “pinchos”, pentru că au o pincho, adică o scobitoare înfiptă în mijloc ca să fixeze bine gustarea de pâine. Tapas sunt foarte apreciate și pentru abilitatea de a aduce oamenii împreună, la discuții
Tapas Bar by http://www.zilesinopti.ro/articole/2912/tapas-bar [Corola-blog/BlogPost/99316_a_100608]
-
o lădiță cu galbeni de la un necunoscut pentru creșterea pruncului până se va face mare. - Du-te acasă și fă socoteala ce-ți mai lipsește! Am să-ți dau o bucată de pământ să-l cultivi, iar muierea ta să îngrijească copilașul. Dar să-ți ții gura că dacă află tâlharii din codru despre galbeni, nu numai că te jefuiesc, dar te și omoară... Opriți cât vă trebuie pentru traiul vostru, iar restul banilor să-i îngropați într-un loc știut
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
iar în ochișorii lui se oglindește universal iubirii nețărmurite la care... orice mamă, tată, frățior, surioară, oameni de bine (cu suflet nobil), li se topește inima de dor și admirație, iar efortul pe care-l depun în a-i ajuta, îngriji și păzi de de cele rele, este o binecuvântare de milă și dragoste a Mântuitorului, a cărei învățătură ne îndemană să ne iubim aproapele, pe micuții noștri îngeri care ne fac viața să aibă frumusețe și sens. În întâmpinarea programului
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395641391.html [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
Caligula are mulți prieteni de pe când era un copilandru, prin legiunile conduse de ilustrul său tată, Germanicus! Servindu-se de renumele tatălui său legiunile îi vor cădea la picioare. ,,Famam multi curantum pauci conscienciam”, completă Irod cele spuse. (Mulți se îngrijesc de faimă, puțini de conștiință!) Acesta este Caligula! -,,Nimium tentendo funem abrumpis!” fu replica procuratorului. ( Funia mereu întinsă se rupe!) Irod zâmbi cu ironie. Cuvintele rostite erau adresate lui? Sau se refereau la Caligula? -Voi fi atent la tânărul Agrippa
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
pentru talentul literar deosebit” și că a fost primită în USEM, adică în Uniunea scriitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. În fine, este prezentă cu poezii în fiecare număr al revistei Banchetul, și, împreună cu Lilia Manole, de la Bălți, se îngrijește de netezirea căii scriitorilor basarabeni către revistă. Comunicarea a curs și se desfășoară și pe direcția poeziei, și pe cea de la om la om. Se știe că pe Ion D. Sîrbu nu-l interesa să scrie altfel, ci despre ceea ce
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
Cunoașterea mediată, 1929-1930; Istoria metafizicii ca tipologie a culturii, 1930-1931; Curs de logică generală, 1934-1935; Logica colectivelor, 1934-1936. Între cursurile naeionesciene publicate după 1990 se numără: Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. 1. Cunoașterea imediată. 1928-1929; Cunoașterea mediată. 1929-1930, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1991; Prelegeri de filosofia religiei, Ediție îngrijită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1993; Curs de filozofie a religiei. 1924-1925, Prefață de Nicolae Tatu, Postfață de Mircea Vulcănescu, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
generală, 1934-1935; Logica colectivelor, 1934-1936. Între cursurile naeionesciene publicate după 1990 se numără: Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. 1. Cunoașterea imediată. 1928-1929; Cunoașterea mediată. 1929-1930, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1991; Prelegeri de filosofia religiei, Ediție îngrijită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1993; Curs de filozofie a religiei. 1924-1925, Prefață de Nicolae Tatu, Postfață de Mircea Vulcănescu, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Eminescu, București, 2007. 18. Ștefan Iloaie, Nae Ionescu și ortodoxia românească. Cu bibliografie
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Cunoașterea mediată. 1929-1930, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1991; Prelegeri de filosofia religiei, Ediție îngrijită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1993; Curs de filozofie a religiei. 1924-1925, Prefață de Nicolae Tatu, Postfață de Mircea Vulcănescu, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Eminescu, București, 2007. 18. Ștefan Iloaie, Nae Ionescu și ortodoxia românească. Cu bibliografie din și despre Nae Ionescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003, p. 20. 19. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj-Napoca
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]