958 matches
-
tine / Românie / cu â din i” (Apa trece). Volumul Ukulele (1967) propune o altă sintaxă poetică, simplificată, o linie melodică inspirată de ritmurile hawaiene, în poeme imagiste, concentrate, unele fals descriptive ori narative, de fapt deghizări ale sentimentului de melancolie, însingurare, neîmplinire, ceea ce îndreptățește eticheta de „imagist sentimental” pe care i-a aplicat-o Dumitru Micu. Poemele poetului singur (1980), antologie a poemelor scrise în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice; universul se transformă într-o lume interioară, profund personală și
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
imediate, pe care scriitorul le consemnează așa cum alții le adună într-un jurnal de uz personal. Poemele, elaborate în diverse popasuri ale deselor sale călătorii - la Paris, Petrograd, Kiev, dar și la București, Botoșani, Bârlad - au ca note dominante meditația, însingurarea, iubirea și ignoră orice tangență cu exprimarea în formă clasică. Realitățile dure ale războiului, rememorarea unor clipe de viață sau comentarea filosofică a existenței îi prilejuiesc monologuri uneori ostentativ construite sau compuneri abrupte, exprimate într-o particulară amalgamare a poeziei
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
A devenit mai puțin sociabil, mai interiorizat. Poate și mai profund în înțelegerea împrejurărilor și rigorilor cărora trebuia să se supună. Doar mândria, adese manifestată printr-o demnitate excesivă, se vedea cu ochiul liber. Făcuse o pasiune din clipele de însingurare și de meditație. Un ochi așezat ar fi văzut în comportamentul lui germenele unui viitor artist. Poate poet. Numai că în adâncurile ființei sale crudane mocnea o altfel de lavă, cu un altfel de zăcământ. Cadetul Buonaparte nu manifesta interes
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Etiopia. Totul era regizat festiv, ca la operetă și mahalagiii dădeau buzna veseli în stradă, îngrămădindu se să nu piardă acest spectacol gratuit de carnaval. Doar în privirea grecului se putea citi o undă de neînțeleasă melancolie și o nesfârșită însingurare. Adevăratul spectacol se desfășura înăuntru, în casă, dar nimeni în afară de Dimitrios și de cei doi paji negri nu-i trecuseră vreodată pragul. Cu toții își îndreptau privirile și atenția spre ferestrele de la etaj ale iatacului, pentru a surprinde ceva, cât de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
povestește întâmplări din viața lui, unele chiar cu femei, îl plimbă apoi prin port, pe plajă, la vechea vamă, îi arată un apus de soare, și seara îl aduce înapoi la orfelinat, lăsând porțile mari de fier să zăngăne în urma însingurării lui, pentru o altă săptămână prea lungă și chinuitoare..." "Filip gardianul! Și încă plătit! Oare de ce o făcea? Ca să nu-și piardă o slujbă bună? Cine știe? Poate la început din cauza asta. Apoi din conștiinciozitatea unui funcționar corect. Apoi pentru că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul ca un făt în gestație refuza instinctiv să părăsească pântecul comod al însingurării. De altfel, de-a lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Etiopia. Totul era regizat festiv, ca la operetă și mahalagiii dădeau buzna veseli în stradă, îngrămădindu se să nu piardă acest spectacol gratuit de carnaval. Doar în privirea grecului se putea citi o undă de neînțeleasă melancolie și o nesfârșită însingurare. Adevăratul spectacol se desfășura înăuntru, în casă, dar nimeni în afară de Dimitrios și de cei doi paji negri nu-i trecuseră vreodată pragul. Cu toții își îndreptau privirile și atenția spre ferestrele de la etaj ale iatacului, pentru a surprinde ceva, cât de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
povestește întâmplări din viața lui, unele chiar cu femei, îl plimbă apoi prin port, pe plajă, la vechea vamă, îi arată un apus de soare, și seara îl aduce înapoi la orfelinat, lăsând porțile mari de fier să zăngăne în urma însingurării lui, pentru o altă săptămână prea lungă și chinuitoare..." "Filip gardianul! Și încă plătit! Oare de ce o făcea? Ca să nu-și piardă o slujbă bună? Cine știe? Poate la început din cauza asta. Apoi din conștiinciozitatea unui funcționar corect. Apoi pentru că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul ca un făt în gestație refuza instinctiv să părăsească pântecul comod al însingurării. De altfel, de-a lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nedreptate socială, hoțul, haiducul sau străinul misterios, patima erotică & boierul seducător, plictisul provincial & satira mahalalei, a funcționarilor și a notabililor târgului și, în fine, motivul singuraticului (pădurar, vânător sau pescar). Aproape toate motivele enumerate mai sus implică o doză de însingurare socială, nemaivorbind de condiția însăși a personajelor. Raymond Queneau spunea undeva: „Voyager, c’est attendre!“, iar la Sadoveanu aproape toată lumea călătorește sau se află în drum spre ceva, gata venit sau, dimpotrivă, gata de plecare. Prin urmare, nu e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Dar nu m-a afectat niciodată cu adevărat - îl aveam pe Shane și stăteam înfășurați în lumea noastră ca într-un cocon și îmi închipuiam că așa va fi pentru totdeauna. Apoi Shane s-a despărțit de mine. Dincolo de tristețea, însingurarea, suferința și umilința ce însoțesc de obicei o inimă frântă, m-am simțit trădată: Shane se tunsese, ajungând să aibă un aer aproape respectabil și intrase în afaceri. Ce-i drept, era vorba de o afacere super, ceva legat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Mi-a dat tăria de a trăi din lefuri de nimic, de a mă hrăni cu fărâmituri și de a nu-i invidia altuia reușita. Mi-a dăruit adevărata putere de a nu fi singur, chiar în grele clipe de însingurare. M-a adunat Biblioteca din risipiri, m-a primit întotdeauna răbdătoare, îngăduitoare, lăsându-mi mereu lumini în cele mai pustiitoare rătăciri ale beznei. M-a adunat mereu din risipiri, redându-mă din cioburi, sprijinindu-mă să mă înalț, să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de singurătate. Absența unei comuniuni sufletești în interiorul grupului familial, inexistența unor fluxuri afective pozitive care să circule între membrii grupului și să determine relații de prietenie, de respect și de dragoste reciprocă, pot provoca stări de frustrare, de izolare și însingurare pentru unul sau altul dintre componenții familiei. Singurătatea este considerată o suferință psihică ce poate genera multe rele: tulburări de comportament, exprimate în manifestări și atitudini ciudate, în deformări și alterări ale caracterului, în scufundarea în concepții și practici mistice
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
este considerată o suferință psihică ce poate genera multe rele: tulburări de comportament, exprimate în manifestări și atitudini ciudate, în deformări și alterări ale caracterului, în scufundarea în concepții și practici mistice, în adoptarea de prejudecăți și idei aberante, în însingurare și izolare de societate. Cei atinși de aripa morbidă a singurătății au nevoie de ajutor medical și psihologic pentru a-și păstra sănătatea mentală și sufletească, pentru a ieși din sfera nenorocirilor care îi pândesc. O persoană care trăiește în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Lucian Blaga", Sebeș, Tărâmul poeziei. De primăvară ... S-au prelins cu picuri grei zăpezile de ieri Topindu se în mângâierea noii primăveriîmpovărând pământul cu umedul sărut, S-au dus, de parcă n-ar fi fost și nu ne-ar fi durut. însingurări prelungi cusute-n fir de gheață își pierd veșmântul cerșind o nouă dimineață, Iar gânduri ce au zăcut o iarnă-n amorțire Renasc dorindu-și haină nouă de iubire. Se înalță dintre sloiuri murmure de seară, Pe umeri aburește zvon
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
revăzută, Editura Alfa, Iași, 2007. limba noastră pornind ca interjecție, a parcurs un lung traseu până a fi substantivul „doina” de astăzi, cântând dorul, bucuria, iubirea și ura, suferința și întristarea, ea fiind cântecul suferințelor sufletului românesc. Doina e poezia însingurării și a dorului, e glas de jale și de dor, e viers cu foc, e un dor al despărțirilor și al îndepărtării, iar rădăcinile ei stau la temelia dăinuirii noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri. În spiritul celor scrise anterior ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
obscuri membri ai sectei. O fi deprinzând, printre atâția exemplari membri ai Organizației-model, eficiența mută. Doar mimică și cod? N-ar fi decât desăvârșirea, de fapt, a premisei de caracter, revelată încă în urmă cu 40 de ani? Opacitatea, frustrarea, însingurarea, lipsa de umor? Furia contra lumii frivole, complicate, meschine care reușește să se strecoare și să se descurce? Ura contra frumuseții la care râvnea și a inteligenței care îl umilea și a bunătății, în care nu credea? Să fie ASOCIAȚIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lunecaseră în hău și se pierduseră în cerul gros, fără cer, al pustiului. Încă mai purta, pe ultimele trepte ce urcau dinspre tunelul de lumină al metroului spre gura beznă astrăzii, zâmbetul copilăresc. Bucuros să reintre în marea noapte a însingurării. Durere fericită, o clipă, cât mai durăm, o clipă, atât. Întuneric. Nu se distingea nimic. Nici case, nici străzi, nici oameni. Totul în beznă: economie de electricitate, economie de viață, economie de energie. Letargia supunerii și somnului și a uniformizării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de dor de codru verde, iar la o adică-i o boală, care de buna seamă c-o avea un nume în tratatele de specialitate și de care ne-am molipsit unul de la altul, la fel ca și de sărăcie, însingurare, înstrăinare. Cu aceeași trudă și umilință, învățăm pe pielea noastră cât de străini suntem în lumea asta, mereu pe fugă și pe picior de plecare, împărtășindu-ne din mers din dulceața cărnii; plăcerea se plătește, dragostea mea, dar pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
întregi în pat din cauza ei, chiar și în dimineața nunții noastre venise să îmi umbrească fericirea, zăcusem în patul meu de fetiță până după-amiază, cu ochii închiși, cu o cârpă umedă pe frunte, în casa aceea veche care devenise casa însingurării tatălui meu, golită de dorințe și obiecte. Pisici flămânde își ascuțeau ghearele pe fotoliile pline de păr, până ce s-au dezintegrat cu totul, parcă ar fi fost lipsite de orice utilitate, pereții și-au dezbrăcat podoabele, urmele tablourilor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
simt cum tristețea mă amuțește și deodată nu mai am ce să spun, aș vrea să plâng, să îmi pun capul pe masă și să izbucnesc în plâns fără un motiv clar, fără justificări, ce are ea în comun cu însingurarea adevărată, totală, nimic, este doar Noghi a mea, singura mea copilă, care sparge zgomotos între dinți pizza aceasta crocantă, fața ei este încă albă ca laptele și moale, câți pistrui noi o pătaseră, buclele ei aurii îi încadrează fața ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
general, se simte în dificultate când este în prezența altora, mai ales în prezența persoanelor de sex opus și emană o neîncredere de fond. De fapt, aceasta este caracteristica sa de bază: neîncrederea și nesiguranța, lucruri care îl conduc la însingurare. Persoana schizoidă este indiferentă la laude sau la critici și exprimă foarte puține emoții. La prima vedere, poate da impresia că totul este la locul său, dar, discutând cu ea, se poate observa că de fapt ceea ce spune nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Poe, Don Quijote / Cavalerul Tristei Figuri, prințul Mâșkin etc., în compania cărora își creează poemele, aprinse solilocvii, protejându-și astfel integritatea visului, fiindcă Nimeni nu pleacă prea departe de sine. Existența nutrită de vis și dedicată acestuia sporește însă sentimentul însingurării, laitmotiv la nivelul întregului volum, care-și găsește una dintre cele mai elocvente expresii în Evanghelia după Corbu, o elegie a singurătății, a neliniștii, a neîmplinirii, venind din convingerea supremației zădărniciei: trece totul în contul meu Doamne / cine știe dacă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
exploatat. Ea își ridică ochii spre el, cea mai singură femeie pe care o cunoscuse vreodată, înnebunită după o legătură, după o dovadă că toată existența asta nu era doar o creație a minții ei. El ascultă noaptea, ascultă zgomotul însingurării ei. Dar la fel ca martorul secret al lui Mark, care scrisese bilețelul, rămase nemișcat, sperând să nu fie băgat în seamă. Se smulse de sub privirea ei întrebătoare și se duse spre mașină. Când ajunseră la mașina închiriată, deja nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
până la maturitatea actuală, pusă să locuiască pe meleaguri aspre din punct de vedere climatic și cu alte legi de desfășurare a vieții cotidiene, ca rezultat al depărtării imense de locurile de origine, a asprimii unei clime deosebite și a unei însingurări lingvistice. După recenta vizită făcută fiicei mele la Paris, într-un anumit moment mi-a scris cele ce urmează: 20 decembrie 2010 Stimate domnule Mânăstireanu, în inocența noastră, de copii, fiecare dintre noi (cred) avem momente când spunem fără să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]