677 matches
-
populară, ediția a II-a adăugită, Editura Junimea, Iași, 2003 ; Literatură populară din județul Iași, Editura Tehnopress, Iași, 2006. Cărți de teologie: Rugăciune (I), Editura Fides, Iași, 1996; Rugăciune (II), Editura Fides, Iași, 1999; Rugăciune (III), Editura Tehnopress, Iași, 2004; Întrebătoare răspunsuri, Editura Tehnopress, Iași, 2006. Numeroase traduceri din Kleist, Trakl, Vergilius, Șestov, Matsuo Basho, J.-L. Chrétien, Michel Henry, J.-L. Marion, Paul Ricœur, Michel Foucault, Psalmi, Cartea morților tibetană ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1980). Premii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sensul ei catharctic și un azi al dezechilibrului, al cumpenei (câtă vreme timpul viitor rămâne de regulă unul al morții): "abia mă aflu/ printre degetele dureroase/ mușchii febrili/ ochii uscați/ abia mă descopăr/ alcătuire dureroasă de fibre și oase/ neliniștite/ întrebătoare/ formă fierbinte/ călătoare prin sahara/ maternității / văd viața/ în luneta antropofagă// zi incertă/ în care bobii nu-ți sunt hotărâți/ zi bolnavă/ de cumpănă/ măruntă ca viața// în centrul suferinței/ echilibrul/ cuielor din palmă" (Scintilații). Deloc întâmplătoare, din această perspectivă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Laplantine făcea distincție între a vedea și a privi. Vederea unui lucru sau fapt presupune prezența acelui ceva în față, un contact imediat fără o pregătire prealabilă. În schimb, a privi ceva presupune "o privire dacă nu neliniștită, cel puțin întrebătoare, pornită în căutarea semnificațiilor pe care le-ar putea avea variațiile"135. De altfel, noile curente sociologice au înțeles importanța unei astfel de tehnici. Astfel, dacă interacționismul studiază socialul și activitatea cotidiană "în primul rând ca o activitate de cunoaștere
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Obiectul:Limba și literatura română Subiectul: „Condeiele lui Vodă” după Boris Crăciun Scenariul lecției Moment organizatoric Evocare - „ Spargerea gheții” La ce te gândești când spui cuvântul „țară”? Realizarea sensului: Metoda “Predare/Învățare reciprocă” Se Împarte clasa În 4 grupe: clarificatorii, Întrebătorii, rezumatorii, prezicătorii. Clarificatorii vor explica cuvintele necunoscute și vor alcătui propoziții cu cuvinte ce au aceeași formă, dar Înțelesuri diferite. Întrebătorii vor formula cinci Întrebări, cărora le vor scrie și răspunsurile. Rezumatorii vor rezuma În trei propoziții conținutul lecției, iar
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
te gândești când spui cuvântul „țară”? Realizarea sensului: Metoda “Predare/Învățare reciprocă” Se Împarte clasa În 4 grupe: clarificatorii, Întrebătorii, rezumatorii, prezicătorii. Clarificatorii vor explica cuvintele necunoscute și vor alcătui propoziții cu cuvinte ce au aceeași formă, dar Înțelesuri diferite. Întrebătorii vor formula cinci Întrebări, cărora le vor scrie și răspunsurile. Rezumatorii vor rezuma În trei propoziții conținutul lecției, iar prezicătorii Își vor imagina continuarea textului. Metoda „Bulgărele de zăpadă” Elevii primesc individual sarcina de a scrie ideile principale. Fiecare elev
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
ca o confirmare a renunțării la propriul joc. În timp ce Moromete Își pregătește tacticos țigara, agentul Îi vorbește despre suma pe care trebuie să o plătească, Îi taie chitanța și i-o Întinde - convins fiind că amândoi joacă același joc. Privirea Întrebătoare și trasul „liniștit din Țigare” ar fi trebuit să-i comunice Însă agentului altceva: Moromete nu renunțase la jocul său. De aceea, atunci când agentul dă semne de grabă și Îi cere să-i dea banii mai repede, Moromete este mirat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte, opt servicii, dintre care trei, foarte importante concurează cu succes Între ele. P: Cu succesul cui? (cu o expresie ironică, Întrebătoare) H: Cu succesul .. rebuturilor zero ... Așa. Iar.. P: Doar nu cu succesul cetățenilor! H: Dle Popescu, iară nu știm multe. Păi dv. porniți de la ideeea că există vreo legătură Între toate astea și cetățean? P: Păi ... nu știu, dacă mă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
intenției comunicative inițiale, "ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui prin...?", "cum anume?", "poți fi mai explicit?", "ce exemplu ai în minte?", "la ce te gândești când spui asta?" etc.) sau nonverbal (sprâncene ridicate, privire întrebătoare) primit de la interlocutor. Într-o situație de comunicare didactică/educațională, locutorul-profesor poate folosi tehnica simplificării 46, utilizând anumite scheme/modele, cuvinte-cheie, idei principale prezentate într-un plan logic, conectori logici (numerotarea ideilor, sintagme de tipul "în primul rând", "în al
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
capului, zâmbet încurajator/de confirmare, coborârea pleoapelor Interlocutorul confirmă mesajul locutorului, își exprimă acordul 67 cu acesta. privire atentă către locutor, zâmbet, poziție relaxată pe scaun Interlocutorul își manifestă interesul față de actul comunicativ al locutorului și față de persoana acestuia. privire întrebătoare Interlocutorul solicită clarificări de la locutor. privire meditativă Interlocutorul se gândește la implicațiile mesajului receptat, neoferind încă un feedback explicit privind acordul sau dezacordul cu locutorul. gest rotativ cu mâna Interlocutorul solicită continuarea intervenției comunicative a locutorului. capul ținut drept Interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Sunt ale dumitale? - Da. Femeia a continuat să răsfoiască albumul. Apoi l-a Închis Încetișor și a rămas cu capul plecat, meditând. — Acum Înțeleg, a spus. A cuprins fresca Într-un singur gest și a rămas cu ochii la Faulques, Întrebătoare. - Pictez fotografia pe care n-am putut s-o fac, a spus acesta. Ea se dusese spre perete. Stătea lângă femeia care, În fața șirului de fugari, deschidea gura ca să strige, cu fața desorbitată, sub privirea de gheață a soldatului. - Știi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
viață și, uneori, deschide orizonturi neașteptate și minunate... deși sunt mereu grele. Câtă speranță v-a trezit în inimă papa Francisc? Înlăuntrul fericirii, despre care vorbeam cu puțin în urmă, și al speranței, ca perspectivă a viitorului spre care privim întrebători, locuiește și papa Francisc, ba, mai mult decât atât, în mod special papa Francisc, însă nu doar ca un simplu personaj. Papa Francisc cred că poate fi definit «un arbore de gesturi», așa cum se exprima Michel de Certeau vorbind despre
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
este de condiția gândirii (a subiectului) sau a obiectului acesteia, pentru că le luminează pe amândouă, condiționându-le astfel în sensul felului lor de a fi și al felului în care se strâng, printr-o anume legătură, chiar sub mintea noastră întrebătoare și judecătoare. Absolutul apare ca fiind cel ce trebuie (iată din nou o predeterminare, de natura dictaturii judicativului) gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un alt tip de demers, am putea spune cum ne apare el, trecând dincolo de acest spațiu desfășurat inițial în fața întrebării noastre despre non-judicativ, spațiu dominat de judicativul constitutiv. Acest travaliu trezește gândirea adormită în "prejudecățile" dictaturii judicativului și repoziționează conștiința întrebătoare. Fără îndoială, analogia nu poate opera în sens absolut. Dacă ar fi așa, problema non-judicativului ar fi fost rezolvată demult; sau, poate, nici nu ar fi existat. Drumul construcției judicative este complicat și de aceea el poate fi bătut, filosofic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între raționamentul corect și cel sofistic; acesta este scopul instituit ca atare de Stagirit în prima Analitică și ceea ce noi putem sesiza fără efort, oarecum natural, privind pentru o primă înțelegere către celelalte tratate de logică ale sale. Totuși, conștiința întrebătoare, uimită, totodată, de ceea ce constată la o primă vedere, conștiința care caută și alte rosturi ale disciplinelor logice (analitica și dialectica), preînțelegându-le și ca modele de discurs ale judicativului pe care l-am numit deja "constitutiv", trece dincolo de atitudinea "naturală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interesată de "rațiunile" proiectării discursului în aceste două forme. De asemenea, constatând că analitica și dialectica sunt atotprezente în spațiul logicului, al discursului, în genere, acolo unde prind sens toate regulile gândirii discursive, dar și ale rostirii și făptuirii, conștiința întrebătoare lasă la o parte istoria logicii, pentru a încerca dezvăluirea temeiului însuși al prezenței analiticii și dialecticii în orizontul logic ca atare, cel care se regenerează cu fiecare rostire a unui gând și cu fiecare făptuire. Face aceasta, însă, fără
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceea puternic în a atrage către sine "lucrurile" pe care gândirea le întâlnește. Corectitudinea raționamentului se raportează, în ultimă instanță, la cunoaștere, adică la ordinea (formală a) acesteia. Sensul descoperit (dezvăluit, scos la iveală, adus în lumina înțelegerii) de către conștiința întrebătoare, atunci când judecă asupra distincției dintre raționamentul corect și cel sofistic fiind vorba despre rostul instrumental al acestor tipuri de raționamente -, este legat de cunoaștere și se supune exigențelor valabile în orizontul acesteia; și, mai departe, el ține de gândirea însăși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
până aici în privința logicului, a logos-ului formal, a judicativului; fără a fi implicat deja gândul unei negații sau al unui salt către domeniul unui alt tip de autoritate "formală". Într-un astfel de orizont poate lucra cu folos conștiința întrebătoare, uimită de nefamiliaritatea "obiectului" arătat înlăuntrul său, conștiința care a descoperit problema "temeiului tuturor lucrurilor" și îl îndreaptă spre concept pe cel-ce-nu-se- află-printre-lucruri, căci acesta este temeiul în prima lui apariție, și îl numește nimic, pentru că, într-un fel, chiar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aristotelicieni, pe de o parte, discipline logice care se ocupă cu diferența dintre raționamentul corect (științific și dialectic) și cel incorect, sofistic, iar pe de altă parte, sunt tipare ale discursului, scenarii normative în care acesta se încadrează. Însă conștiința întrebătoare, constituantă (în sens fenomenologic), deoarece a constituit (poate doar a instituit) un sens pentru o preluare a tradiției aristotelice, conștiința "sensibilizată" față de problema temeiului (structurală logicii-organon), fie acesta gândit, deocamdată, ca nimic, ne poate da un sens despre un temei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mult preț pe părerea dumitale. - Stărui degeaba, prietene. Nu pot scrie nimic acum... mi-e cald... mă moleșește... aștept să rezolv niște chestiuni și plec la Sinaia. Spune și dumneata - și aici scriitorul se întoarse spre mine cu o mină întrebătoare - e asta o vreme de scris? Într-adevăr, căldura era înăbușitoare. Tot discutând, începeam să capăt impresia ciudată că anumite argumente devin nevalabile la mari temperaturi. Și iată după o cotitură micul nostru automobil galben opri brusc cu un țipăt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de artă acum. Ne-a invitat la o expoziție. Ar trebui să mergem! — Uau! Nu pot să nu zîmbesc În fața Încîntării lui. — Sună foarte bine! Mi-a prins bine să mai uit un pic de afacerile mele, clatină din cap Întrebător. Ar trebui s-o fac mai des. Să iau puțină distanță. Să mă mai relaxez un pic. Începe să-și desfacă nasturii de la cămașă. — Și seara ta cu Jess cum a fost? — Super! Ne-am uitat la un film și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bond, dînd din cap către modelul Lancôme. Merg cu Lula. Îmi stă inima. Ceai la Savoy? Eu n-am primit nici o invitație la ceai la Savoy. Poate că o să mi-o dea acum! Mă apropii de secretară cu un zîmbet Întrebător, cu mîna deja pe agendă, ca să văd cînd cade. Însă ea nu-mi Întinde nici o invitație. Luați un loc, doamnă Brandon, Îmi zîmbește și ea. Venetia vă va primi imediat. — Ăă... atît? Nu mai aveți nimic cu mine? Rămîn lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a zis tone de lucruri drăguțe. Plus că, atunci cînd l-au Întrebat, a știut de cine e făcut tabloul de deasupra șemineului din salon. N-am mai putut de mîndră! — Ne mutăm afară acum? o privește fotograful pe Martha Întrebător. — E o idee foarte bună. Ea Încuviințează și eu cobor scările, ținîndu-mi cu grijă rochia. — Să-mi pun rochia Oscar de la Renta? Stilista a adus cea mai uluitoare rochie de seară mov cu capă, care se pare că a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
poartă asupra unuia sau altuia dintre aspectele libertății mele, în celelalte două, asupra vieții mele și a utilizării libertății în ansamblul ei. Evident, în toate trei cazurile eu sunt singurul care e chemat să răspundă, iar în al doilea caz întrebătorul, obiectul întrebării și cel ce răspunde se identifică în persoana mea: eu întreb și eu răspund privitor la mine însumi. Alegerea, ca esență a libertății, comportă un risc : orice alegere poate fi bună sau rea, ea poate atrage după sine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertății) sunt diferite de la un scenariu la altul, după cum natura celui care întreabă și a judecătorului, condițiile interogării, riscurile, vinile, pedepsele și teama diferă, de la un caz la altul, în chip semnificativ. În primul caz, în cel al răspunderii sociale, întrebătorul e bine determinat, întrebările și circumstanțele în care ele sunt puse sunt precise, răspunsurile trebuie să fie și ele la fel, aria libertății e bine circumscrisă și răspunderea e punctuală, riscurile, vinile și pedepsele sunt concrete. Teama, la rândul ei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]