5,364 matches
-
chiar și afirmații ce azi ar părea ușor hilare, așa cum este cea a lui S. Passarge 117, care face o legătură între apariția și dezvoltarea vieții cerebrale cu pierderea părului de deasupra capului: "Prin această schimbare toate substanțele din sânge întrebuințate pentru hrănirea părului, au rămas disponibile pentru hrănirea creierului, iar urmarea a fost o dezvoltare excepțională a volumului și a funcțiilor acestui organ" . Iată de ce, în glumă, putem afirma și în zilele noastre că oamenii care au păr puțin pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
timpului pe care salariatul îl oferă capitalistului.413 Un alt clasic, David Ricardo, definește banii ca fiind "mijlocul prin care se exprimă întotdeauna prețul"414. Ludwig von Mises definește banii ca fiind "un mijloc de efectuare a schimburilor, care este întrebuințat ca atare în mod curent"415. De asemenea Mises completează: "Mijloacele de efectuare a schimburilor și banii sunt fenomene de piață. Ceea ce face ca un lucru să fie mijloc de schimb sau monedă este comportamentul părților implicate în tranzacții de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
banii sunt fenomene de piață. Ceea ce face ca un lucru să fie mijloc de schimb sau monedă este comportamentul părților implicate în tranzacții de piață. Un lucru devine monedă numai în virtutea faptului că cei care tranzacționează bunuri și servicii îl întrebuințează în mod curent ca mijloc de efectuare a schimburilor"416. După cum se vede, economistul austriac ne oferă o definiție bazată pe funcția de mijloc de schimb a banilor. De altfel, economiștii austrieci nici nu cred în existența celei de-a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care ea declară că o reprezintă. Întrebuințarea hârtiei în loc de aur înlocuiește un agent cât se poate de scump, cu unul cât se poate de ieftin și permite țării ca fără nicio pagubă pentru nimeni, să dea aurul pe care-l întrebuințează pentru circulație pe materii prime, unelte și alimente, prin folosirea cărora și bogăția și mulțumirile acelei țări sunt sporite. Din punct de vedere național nu are nicio importanță dacă emisiunea acestei hârtii bine reglementată este făcută de stat sau de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o scurtă discuție despre conceptul de clasă socială. Există oare clase sociale? Dacă da, ce este o clasă socială? Ce confuzii face socialismul în legătură cu înțelesul de clasă socială și la ce au dus aceste confuzii ?. Dacă "marxismul este obscur când întrebuințează cuvântul stat"1169 atunci putem spune că este de asemenea obscur atunci când folosește și cuvântul clasa socială. Socialismul se raportează în mod eronat, profund nedrept, la patron ca la o ființă care nu poate fi numită om și care exploatează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
efectuare a schimburilor. Ea este cel mai comercializabil bun sau pe care-l achiziționează oamenii pentru că doresc să-l ofere în acte ulterioare de schimb interpersonal. Moneda este lucrul care servește drept mijloc de efectuare a schimburilor unanim acceptat și întrebuințat de toți. ACEASTA este singura sa funcție. Toate celelalte funcții care li se atribuie banilor de către oameni nu sunt decât aspecte particulare ale acestei funcții, primare și unice, aceea de mijloc de efectuare a schimburilor", Ibidem, p. 301. 336 Considerăm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a trimis degeaba în străinătate sau că proprietarii ei au făcut-o cadou națiunilor străine. Ei o vor da în schimbul unor bunuri străine, de diferite feluri, destinate pentru consumul vreunei alte țări sau pentru acela din țara lor. Dacă ei întrebuințează această cantitate de aur și argint pentru cumpărarea de bunuri străine pentru a satisface consumul altor țări, sau pentru a face ceea ce se numește comerț de transport, profitul ce rezultă din acest comerț se adaogă la venitul net al acelor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
l impună. Tot ceea ce au produs aceste intervenții guvernamentale au fost distorsiuni, de obicei în folosul celor puțini și pe cheltuiala celor mulți. Un om de stat care ar încerca să-i îndrume pe particulari în ce sens să-și întrebuințeze capitalurile (...) și-ar asuma o autoritate care nu numai că nu s-ar putea încredința fără risc unei singure persoane, dar nici măcar unui consiliu sau senat, și care n-ar fi nicăieri atât de periculoasă ca în mâinile unui om
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și ciclicitatea lor, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 29. 903 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 424. 904 " Există însă situații în care metodele legale și tehnice asociate expansiunii creditului sunt întrebuințate în vederea unei proceduri care, din punct de vedere catalactic, este radical diferită de expansiunea propriu-zisă a creditului. Considerentele politice și instituționale fac uneori să fie avantajos pentru oficialități să se folosească de facilitățile sistemului bancar ca substitut pentru emisiunea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o ambiție, trebuia să înving ispita, ce face încă atâtea victime printre scriitori, de a recurge la cât mai multe cuvinte locale sau regionale. Sunt nespus de puține cuvintele regionale sau locale pe care m-am văzut nevoit să le întrebuințez. " (" En ce qui concerne l'usage du moț local, plastique ou d'atmosphère, j'ai lutté moi-même avec une telle ambition ; je devais vaincre la tentation, qui fait encore tânt de victimes parmi leș écrivains, de recourir le plus souvent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
feministe și pentru a promova o miscare culturală în acest sens. Au colaborat A. D. Xenopol, V. A. Urechia, Cincinat Pavelescu, Virginia Micle-Gruber, Maria Cunțan, Cornelia din Moldova, J. B. Hétrat, D. Karnabatt, Elenă Sevastos, Smara. De fapt, Adela Xenopol scria, întrebuințând numeroase pseudonime (Stâncă, Zina Bucov, D. Elgard ș.a.), aproape întreaga revista. Din literatura Elenei Văcărescu, a Iuliei Hașdeu, a Louisei Ackerman se traduc versuri. D. a publicat și multă literatura populară, dar fără preocupări științifice. Încercările de critică literară ale
DOCHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286807_a_288136]
-
în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
barbar, care ar fi fost tot de grai romanic. Pe de altă parte, Statul, care era cel roman de răsărit, nu putea cunoaște decât tradiția latină pură, ulterior a trecut la norme grecești în biserică, școală și în instituțiile politice. Întrebuințând tot ce se făcuse în domeniul limbii latine în mai vechile teritorii de peste Dunăre, Dacia populară este aceea care a fixat, dezvoltat și păstrat limba românească. Dacă nu se poate stabili în constituirea limbii românești nici originalitatea absolută a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au păstrat nu pe valea Dunării, unde i-ar fi putut aduce, în mod firesc, valul de emigrație din Peninsula Balcanică, ci în regiunea vestică a Banatului și a Transilvaniei. Astfel, avem cuvinte ca "nea", "păcurar", "june", "curechi", "moare", "pedestru", întrebuințate în această zone. Păstrarea acestor cuvinte latine denotă că limba română este cea mai apropiată dintre toate limbile romanice de vorbirea populară și cea mai puțin influențată de latina clasică, deoarece biserica și administrația (statul) s-au dezvoltat în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zale sau veste de piele, arcuri și săgeți, săbii, topoare de luptă, sulițe, lăncii, arbalete. Pentru asedierea cetăților se foloseau baliste și catapulte ce provocau distrugeri și incendii. Ca materiale inflamabile erau utilizate uleiul, sulful, petrolul, asfaltul. Aceste arme erau întrebuințate, în aceste secole, mai ales pe plan european, dar majoritatea lor erau cunoscute și de autohtoni de la Dunăre și Carpați-în depozitul de unelte și arme de la Dragosloveni-Vrancea s-au descoperit 5 topoare de luptă și un vârf de lance, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-aceasta îi permitea o viitoare însușire a teritoriilor de peste Olt. Astfel, la începutul domniei tânărului rege Ladislau, prin 1273-1274, conform documentelor regești ungare din 1285 și 1288, Litovoi se revolta împreună cu frații săi. În această luptă, pentru stăpânirea Hațegului, se întrebuințau români contra românilor: Litovoi și Bărbat erau înfrânți de un magister Gheorghe, fiul lui Simon. S-ar putea ca Litovoi, crede Iorga, să fi pornit un atac împotriva regelui în înțelegere și cu acei cumani rebeli, urmăriți de rege până în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Periodicul e condus, la fel cu gazeta politică și literară „Traian”, pe care o continuă, de B. P. Hasdeu. În primii ani (1870-1871) predomină preocupările politice, Hasdeu păstrând, în bună măsură, nu numai direcția de acțiune, ci și mijloacele publicistice întrebuințate până atunci. Este criticat guvernul de coaliție conservator-liberal, este atacat deseori M. Kogălniceanu, ministru de Interne, acuzat de a fi instaurat un regim personal; împotriva lui Carol I și a celor ce îl susțin se scriu diatribe necruțătoare, deși uneori
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate ca într-un film mut. În perioada constructivistă, atât Vinea cât și Voronca experimentează procedări ostentative, exhibiționiste, întrebuințând la propriu limbajul alfabetului Morse, manipulând clișee de limbaj modern tehnic, birocratic, monden, sportiv, medical, mimând teatralitatea, recurgând la aberații tipografice. Ștefan Roll și-a făcut un instrument poetic din cabotinism, din acrobația verbală, din clovnerie. Mihail Cosma parodiază personaje
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
deloc. Ca și Iuliu Cezar Săvescu, ca și Ștefan Petică, ca și Alexandru Petroff și alții, el a izvorât din mișcarea culturală și de simțiri a «Literatorului» și este un premergător, iar nicidecum o coadă oarecare desprinsă din ea și întrebuințând fără nici un rost sonoritatea împerecherii literelor și culoarea imaginilor. Venit în literatură după Ion Theo, azi Tudor Arghezi, cel care a îndrăznit pe această cale mult, pentru că înseamnă mult, și după Alexandru Petroff al cărui grai e desprins din al
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
au avut pentru mine influență colorantă. Întâi am făcut muzică și după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoțit cu credință, până azi. Am făcut și compoziții pentru mine. Pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am încercat să le redau cu inteligență, prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum, în urmă, m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdii. De aceea ultimul volum
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
scop complică narația, ramifică acțiunea prin episoade adiționale, mai mult sau mai puțin aderente la trunchiul epic, introduce situații neașteptate, surprinzătoare, provoacă întorsături ilariante de situații, deznodăminte imprevizibile, îmbină tragicul și comicul, dramaticul și grotescul, recurge la încifrări, la travestituri, întrebuințează „măști”, inclusiv animaliere. Poetica b. vizează impresionarea bruscă, producerea de uimire, de meraviglia. În terminologia estetică actuală, termenul b. e concurat de cuvântul „manierism”, propus de Ernst Robert Curtius, adoptat de G.-R. Hocke. Discuțiile referitoare la delimitarea sferei semantice
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
la București „Dimineața copiilor”, al cărei director va fi doisprezece ani, până în iulie 1936; o alcătuia mai mult singur, așa cum va proceda și la „Universul copiilor”, la care trece, tot ca director, din septembrie 1936, pentru alți nouă ani. A întrebuințat pseudonimele Ali-Baba, Ali-Bei, Boemus, Bucureșteanul, Dâmb, Dinu Dumbrăveanu, Dinu Pivniceru, Dorina Grădinaru, Ion Vantea, Maica Lina, Maria Savel, Marcu Ionescu, Marin Opreanu, Moș Nae, N. Macedoneanul, P. A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu și multe altele. Ziaristul B. abordează
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
că, de vreme ce o literatură valoroasă depinde nemijlocit de calitatea limbii literare, eforturile celor care scriu se cer călăuzite în această direcție. Încă din 1854, anticipându-l pe T. Maiorescu, C. a criticat cu asprime mediocritatea veleitară, pe acei autori care, întrebuințând neologisme inutile, denaturează limba. Preocuparea pentru purificarea exprimării literare de ceea ce filologul blăjean consideră a fi elemente străine se vădește și în Elemente de poetică, metrică și versificațiune (1860), cea dintâi poetică românească amplă. Alcătuită în spiritul retoricilor antice, cartea
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
din ceri aruncă o umbră pe pământ Și acea umbră pală, stafia lui, eu sînt! {EminescuOpVIII 163} Ce mare!... Și cu toate astea daca asta n-ar fi decât masca trădărei ce mă pîndește!... Acel Petru Rareș!... Ce mijloc să-ntrebuințez ca să-l gonesc din mintea mulțimilor?... Mărirea?... (cu desgust) E! ce sec, ce gol e sufletul meu! De-aș muri mai curând... Viața mea, o noapte neagră... abia o stea mai luce pe cerul ei... numai una... Ea... Cine-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
teatru. HISTR[IO] Unde? Aci? FELICE Dar sub un nume străin. {EminescuOpVIII 430} HISTR[IO] Or să te cunoască. FELICE Ași! Nu mă cunoaște nimenea. HISTR[IO] Să dea D-zeu să-ți iasă-n bine! Destul de rușinos de-a întrebuința astfel de mijloace. FELICE (privindu-se-n oglindă) HISTR[IO] Ce nume să-mi dau oare? HISTR[IO] Dar daca te-ar cunoaște? FELICE Aș! O să fac toate ca străin. (se pregătește să iasă) HISTR[IO] Dar cum? Chiar acuma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]