5,014 matches
-
aibă performanțe slabe și sunt expuși unui risc sporit de delincvență juvenilă, sarcină și eșec școlar (Newcomb & Felix-Ortiz, 1992). Pe scurt 10.1 Drogurile cel mai frecvent consumate de adolescenți și tineri și simptomele de intoxicație specifice Denumire Mod de întrebuințare Denumiri colocviale Simptomele intoxicației Marijuana Cei mai mulți utilizatori preferă să fumeze țigări de marijuana (joint-uri) iarbă, buruiană, pot, Gandj, kiful Starea de euforie dispare, în general, în 2-3 ore. Marijuana cu fenciclidină Marijuana amestecată cu PCP Loveboat Simptome de paranoia, probleme
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ar fi trebuit ca vorbele să fie articulate cu totul altfel, să fie șoptite, să fie țesute în zgomotele înserării, în razele asfințitului. Din nou simțeam în mine misterioasa gestație a acelei limbi atât de diferite de cuvintele tocite de întrebuințare, o limbă în care aș fi putut spune încet de tot, întâlnind privirea Charlottei: - De ce mi se strânge inima când aud chemarea îndepărtată a Cucușkăi? De ce o dimineață de toamnă la Cherbourg, de acum o sută de ani, clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
este o condiție esențială, într-adevăr indispensabilă pentru atingerea progresului economic și social în țările sub-dezvoltate. Când iluzia planificării dezvoltării a încetat să mai anime cercurile academice, experții Băncii Mondiale și politicienii din Lumea a Treia, statul a dobândit alte întrebuințări holistice. Astfel, dezvoltarea sustenabilă, concept mult prea larg pentru analiza economică necesită noi atribute ale statului: ecologice, nutriționale, metrologice, tehnice etc. Interpretarea cea mai răspândită a dezvoltării sustenabile pune pe primul plan protecția mediului într-un sens foarte restrictiv și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ca furtuna... judecata-i e măreață... (către Irimie) De se-ntîmplă-n astă țară vre o mare fărădelege Cine poate fi de vină... Lăpușneanu, se-nțelege. TEXTE AFERENTE 1 [PLAN] 2254 Din Alecsandru Lăpușneanu s-ar putea face un Makbeth românesc cu întrebuințarea, mai ales în ultimul act, a novelei lui Negruzzi. ACTELE 1, 2, 3, Uzurparea tronului. Luarea în căsătorie a Rocsandei. Tăierea boierilor. Act IV Scena ult[imă] Alecsandru se roagă să-l călugărească și apoi moare. Act V 1. Călugărul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arabii, deși urăsc electricitatea s-o simță asupră-le, le place însă să o studie asupra unui european, dar, slavă Domnului!, că până să mi se facă tălmăcirea îmi trecu și durerea, și brațul și piciorul [î]și luară iar întrebuințarea. {EminescuOpVIII 579} HENRIETA DE SERREY de Armand de Lagniau Clopotele suna în zborul cel mare, o gloată multă de norod împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a regelui bulgar, uzurpă orașul Tesalonic, ocupă câteva provincii apusene, își puse titlul de împărat și despot, arogîndu-și astfel din propria lui putere neatârnarea deplină și rangul de împărat, lucruri pe care căuta să le dovedească mai cu samă prin întrebuințarea de scrisoare roșie în hrisoavele sale. Dar și pe acest regent Ioan Asan îl cruță cu mărinimie, poate pentru că îi era rudă și-l credea mai puțin periculos, drept care îi arăta iubirea de pace și moderațiune, nu-l împresură cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regele Bela IV ca să-i câștige pe cumani, iar priorului ordinului predicanților îi dete instrucția ca să sprijine energic opera convertirei cumanilor începută de arhiepiscopul Granului și să trimită între cumani frați ai ordinului destoinici pentru lucrul acesta. Iar cât despre întrebuințarea mai multă ori mai puțină de mijloace de siluire nu se prea punea de pricină într-o vreme în care regelui i se impunea din Roma datoria cu jurământ de-a stârpi cu orice preț pe eretici și pe schismatici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
statului și fiindcă cel ce stăruia să ocupe vreun însemnat post public al statului trebuia să fie de neam de boier pământean, de aceea noțiunile boier și funcționar înalt al statului se acopereau într-adevăr până la un punct oarecare în întrebuințarea lor practică și lăsau să se întrevază o organizație aristocratică. Această organizație însă dovedește întîi că stările de jos erau în așa de adâncă necultură și slăbiciune morală încît nu erau harnice a ocupa vro funcție mai importantă a statului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
formele sânt anume pentru (depins) pictură și (desemnat) desemn ceea ce e vocea pentru actor. În tot același înțeles înseamnă Aristotel artea dramatică în Rhetorica lui, 3, 1, când zice: "Ea se bazează pe voce, dupre cum e (cu putință) posibilă întrebuințarea acestia la mișcările simțirei ". Ritter în emerita sa edițiune nouă a Poeticei vrea să șteargă din ea ca neautentice locurile citate mai sus, pentru că, după cum crede el, aci ar fi vorba numai de materia imitandi, vocea însă e instrumentum imitationis
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a ne sensibiliza intuițiunea aceea pe care neapărat o naște-n noi coprinsul. Transferând prin ton asupra auditorului sufletul dinlăuntru al celor grăite și întrupînd oarecum tonul, el e accentul simbolic. Abia acest accent aparține artei, și dezvoltarea precum și întrebuințarea sa e una din prodatele cele mai esențiale pentru artistul reprezintător. Dominarea liberă asupra lui produce efectele cele mai mari, pentru că aicea artistul se arată inițiat în secretul cel mai adânc a toată artea, acela de a ști crea totdeuna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
graiului) și conține totodată toate elementele unei tehnice adevărate a acestui teren. Aceste legi a declamațiunei artistice câștigă deplina lor realizare naturalminte abia în deosebitele speții ale poeziei, a cărei culme, poezia dramatică, și pretinde pătrunderea cea mai vie și (întrebuințarea) aplicarea cea mai creatorie a cîtortrele momentele. {EminescuOpXIV 284} Artea reprezintațiunei dramatice însă silește, în 1) conformitate cu natura ei, la apărere sensibilă, la incorporare a intuițiunei poetice. Încolo de elementul ideal al vorbei ea îndegetează și la elementul real
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așa de stricte față cu alții când acei alții au de-a-i trece cu vederea atât de multe în astă privință. Următoarele vorbe a lui Arndt, dictate de focul cel mai curat (în scrierea lui: Despre ura poporului și despre întrebuințarea unei limbe străine, 1873) sânt încă și astăzi pe deplin adeverite: Cine vede, vă întreb, germanilor, și v-o aduc aminte ca să vă fie rușine, cine vede într-alt loc undeva fenomenul pe care noi îl putem vedea în toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui ce care în aparința sa nu se prezintă ca estrem. Fiecare estrem trebuie așadar în arte cel puțin să avizeze încă afară de sine, astfel încît pentru simțământ ca estremissim rămâne suspins. Acest fondal mistic îl pretindem așadar și la întrebuințarea nălțimei și profundității tonului. Cicero zice în această privință: Fiecare voce are un ton de mijloc oarecare care-i e propriu. Că vocea încet-încet se ridică de la acest ton mijlociu nu numai că e plăcut, dar e și favorabil pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe cântătorul de flaut acasă (făcînd aluziune la oratorul L. Gracchus, care în genere când vorbea avea după el un om espert cu un mic flaut de fildeș, care prin tonul fluierului său trebuie să-l rețină de la estreme întru întrebuințarea vocei sale), atunci el nu esprimă cu aceasta decât cerința unei domniri libere asupra vocei până și la întrebuințarea înălțimei și, a profundității estreme. Numai în această libertate vedem noi garanția cumcă vorbitorul în urcarea și coborârea tonurilor nu ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un om espert cu un mic flaut de fildeș, care prin tonul fluierului său trebuie să-l rețină de la estreme întru întrebuințarea vocei sale), atunci el nu esprimă cu aceasta decât cerința unei domniri libere asupra vocei până și la întrebuințarea înălțimei și, a profundității estreme. Numai în această libertate vedem noi garanția cumcă vorbitorul în urcarea și coborârea tonurilor nu ni va arăta o silință sforțată. 2. PORTAMENTUL ȘI VOLUBILITATEA Cultura tonului în înălțimea și profunditatea sa, adică a volumului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nimicește plane până și cele mai obicinuite întretăieri și pauze gramaticale si ne reprezintă întregul ca un spectacol mare, ce influințează asupra-ne cu lovituri din ce în ce mai tari. Aicea actorul caută să prindă numai, cum am zice, momentul respirărei care, prin întrebuințarea puterei de care are nevoie vocea sa, se sfârșește lesne și care iar nu se poate restitui decât totuși numai ca în zbor, fără de-a-ți [fi] permis să arăți în acest proces silință or chiar oboseală, căci aceasta ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se modereze accentul. Cu cât însă forma vorbirei e mai plină de fantazie, cu cât se presimte mai mult coprinsul ei în intuițiunea sensibilă cu-atîta mai energic va trebui să vină accentul simbolic la îndreptățirea sa. Cu formarea și întrebuințarea accentului simbolic actorului i se deschide un teren foarte întins și fertil. Poetul are facultatea intuitivă de-a privi cugetările în formă sensibilă; e tot astfel treaba actorului de-a întrebuința cu libertate accentul simbolic. Acest accent simbolic se bazează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a simboliza prin ton nesensibilul, lumea noțiunilor, el încearcă prin en[ergia] tonului de-a transpune oarecum cugetarea însăși în intuițiune. Asta-i forma cea mai grea, dar și cea mai naltă la care să poate sui accentul simbolic, și întrebuințarea sa cere cea mai însemnată măsură de simț simbolic și de putere creatorie. Espresiunile cari înseamnă fenomenele lumei sensuale și a universului natural sânt mult mai înrudite cu materia (Inhalt ) lor prin sine însele, adică prin natura elementelor lor, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avut în gând decât priceperea clară a acestei noțiuni atât de importante pentru actor și de puțin băgate în seamă, noțiunea accentului simbolic în treptele importanței sale și a creșterei puterilor sale creatorii. Se vede din dezvoltarea noastră că pe întrebuințarea accentului simbolic se bazează cele mai adânci impresiuni asupra sufletului nostru, se vede însă totodată că, cu cât apare mai creatoriu, precum anume în stadiul lui al treilea, cu-atîta se sustrage mai mult facultății de-a-l învăța si de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bazează cele mai adânci impresiuni asupra sufletului nostru, se vede însă totodată că, cu cât apare mai creatoriu, precum anume în stadiul lui al treilea, cu-atîta se sustrage mai mult facultății de-a-l învăța si de-a fi învățat. În întrebuințarea sa cea mai succesă el e semnul unei înalte puteri artistice, care, asemenea fulgerului, pune în ton o sumă de imagini și luminează deodată cu aceste intuițiuni sufletul auditorului. E adevărat că puterea creatorie pe care o presupune accentul simbolic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca declamațiunea să i-l păstreze. O nimicire totală a ritmului ne-ar transpune iarăși în forma prozei, fără însă de-a ne da cu asta esteriorul cel mai ușure al prozei în compozițiunea propozițiunilor, în constelațiunea vorbelor și în întrebuințarea eptitetelor. Ritmul iambic răsuflat în vorbire și redus la simplă proză ne-ar rumpe din direcțiunea ideală pe care o trezește în noi ritmul în genere, pe când întreaga compozițiune a vorbirei ar contrazice acestei rele impresiuni. După întîmplătorul coprins pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
abstractă oarecare. {EminescuOpXIV 323} Noi avem a face-aicea cu arta dramatică, care, ca cea mai multilaterală, este acea speție de poezie care întrunește în sine cea mai mare mulțime de situațiuni și simțăminte și de-aceea implică în sine și întrebuințarea cea mai variată a tempoului corect. Din însăși natura noțiunii rezultă o împărțire în trei momente. Momentul întîi coprinde măsura generală cu care are să se declameze opera dramatică peste tot. Acest moment se desparte naturalminte în cele două speții a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lirică ea le are în sine ca pe niște momente ale ei. Declamațiunea dramatică constituie așadar culmea părții întîie, ce tratează despre arta vorbirei în genere. Fiindcă vorbirea e pentru artist mijlocul necesar pentru realizarea caracterelor, de-aceea firește că întrebuințarea ei cea liberă și mai multilaterală e în declamațiunea dramatică. Această declamațiune presupune, se-nțelege, atât concepțiunea caracterelor cât și cunoașterea afectelor și a modului de-a le manifesta, de-aceea ea anticipează oarecum partea a treia a reprezentărei caracterelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie să se combine amândouă la reprezentarea unei figuri antice. Deși e ne-ncunjurat de trebuință o esercitare varie în purtarea și punerea hainei, precum și o privire atentă a anticelor, totuși și aicea nu se poate ajunge o deplină frumusețe în întrebuințarea lor decât numai prin puterea fantaziei, a fantaziei care, prin costumul, prin înconjurul ei și prin poet, se simte transportat în lumea antică chiar. Fără această energie a fantaziei, care pentru ea desființează și timp și spațiu, actorul se va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e un element etic neatîrnător de gustul întîmplător a individului singular - o teorie pe care Gothe a dezvoltat-o atât de admirabil în Simbolica colorilor - [de aceea] acest element, în pictură și arta reprezentării dramatice, ocupă un loc însemnat. O întrebuințare sigură a acestui moment e cu deosebire a simțului aceluia care ghicește mai mult prin instinct și tact decât prin conștiință relațiunea secretă dintre obiectele sensibile și închipuirile noastre. De-aceea aceasta e asupra a orce regulă. Se poate însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]