3,589 matches
-
eu „afară” și sprijinindu-mi copilul! Am aflat de curând, cu bucurie, desigur - deși simțeam eu că nu-i a bună, că se deblochează locuri de muncă în administrație, în regiile de stat, pe care încă nu au pus mâna „întreprinzătorii” care nu te angajează decât dacă, citez: „ai până-n 25-30 de ani, ești fără obligații, ai disponibilitate la program... prelungit (oare?), ești «flexibilă», plăcută la înfățișare” și, aș mai adăuga eu - ca particularitate în ceea ce mă privește - nu trebuie să
MĂ SIMT STRĂINĂ ÎN PROPRIA MEA ŢARĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345882_a_347211]
-
ceașcă din licoarea neagră și am avut posibilitatea de-a cumpăra ceai veritabil. Aici am mai aflat că pliculețele de ceai de Cellyon sunt practic „gunoi” și nici o fabrică ce se respectă nu pune în vânzare așa ceva. Doar că anumiți „întreprinzători” folosesc acest deșeu al fabricilor , îl ambalează și se pare că își rotunjesc cu ușurință conturile din bănci. O plimbare pe aleile plantației a fost binevenită. În general, plantațiile de ceai sunt asociate cu plantații de piper, așa că am împușcat
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 936 din 24 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Morăritul, este printre cele mai vechi și mai importante meșteșuguri românești. În secolul al XIX-lea, o dată cu creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare de instalații de morărit
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
meșteșuguri românești. În secolul al XIX-lea, o dată cu creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare de instalații de morărit este inevitabilă. Acestea aduceau și importante venituri devenind mai atractive pentru noii întreprinzători care se adaugă celor tradiționali(comunitățile moșnenești, boierii și mânăstirile). Se poate spune că morăritul a fost unul dintre domeniile principale unde au avut loc, încă din perioada de după Revoluția de la 1821, dar și înainte, importante plasamente de capital. Dispunând
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți, spre exemplu se construiau două tipuri de instalații hidraulice de morărit, făcaia și moara. Mai mică și cu capacitate redusă de prelucrare, având o construcție simplă și nu atât de costisitoare, făcaia, de regulă cu o piatră și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
20. Datorită indicelui sporit de rentabilitate oferit în general de mori, construirea, achiziționarea și exploatarea instalațiilor de morărit este un domeniu care atrage în această perioadă foarte mulți proprietari și arendași, pe moșnenii și locuitorii satelor și orașelor, pe alți întreprinzători. Spre exemplificare arătăm că numai în trei luni ale anului 1831 la moara de la Obârșia din plasa Câmpul, moară cu trei pietre , a postelnicului Vasile Plopșoreanu, are NOTE 1. Șt. Olteanu, C. Șerban, Meșteșugurile în Tara Românească și Moldova în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
era deja îmbrăcată și el simțea de aceasta cu mult înainte de revoluție. După cum se vede, vremurile erau tulburi, complicate, însă oamenii erau în măsură să le înfrunte. Cu atât mai mult cei din elita boierească sau unii dintre fruntașii și întreprinzătorii proveniți din celelalte stări sociale, așa cum s-a văzut la Revoluția din 1821, precum și în deceniile următoare. TUDOR VLADIMIRESCU a dat, prin FAPTA și MARTIRIUL său, o deschidere necesară unei NOI LUMI al cărei purtător de profunde și uneori neînțelese
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Era o eroare impardonabilă și ea, femeie de onoare, se retrase rapid la rudele din Țăndărei. Ferdinand, ajuns acum mărișor și numit, nu se știe de ce, Nelu, avea însă ambiții mult mai mari. Prin urmare, se alătură entuziast unor tineri întreprinzători din cartier și începu pregătirile pentru viața adevărată. Mai întâi ca spărgător de case, fiind el subțirel și abil, apoi trecu la jafuri, tâlhării, omoruri și sechestrări de persoane. În scurt timp, dând dovada unor calități de excepție, luă comanda
EROAREA JUDICIARĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376672_a_378001]
-
agăță de neuroni o frântură de gând: cine-o mai fi și amărâtul acesta? Nu mă interesează, îl plătesc regește, ca să-mi stea la dispoziție. Ăștia, d-aia s-au născut: să fie slugi credincioase și să servească pe importanții întreprinzători, care le asigură subzistența. Să priceapă amărâtul că nu este muritor de foame numai datorită lui, marele întreprinzător, om de afaceri. Numai că „amărâtul” de lângă el, gândea altceva, că doar și el era patron. De taxi. Și el avea vise
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
plătesc regește, ca să-mi stea la dispoziție. Ăștia, d-aia s-au născut: să fie slugi credincioase și să servească pe importanții întreprinzători, care le asigură subzistența. Să priceapă amărâtul că nu este muritor de foame numai datorită lui, marele întreprinzător, om de afaceri. Numai că „amărâtul” de lângă el, gândea altceva, că doar și el era patron. De taxi. Și el avea vise capitaliste. Desigur, visele lui pluteau pe nivele inferioare, stabilite de nivelul „afacerii” sale. Dumitrache Mototolea se gândea că
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
Uruguay. Peruanii vorbesc cel mai corect limba spaniolă din America Latină, o vorbesc normal, doar că vorbesc mai încet și folosesc „pe” în loc de „po” specific chilienilor, cum ar fi „no(a)” la ardeleni. Octavian CURPAȘ: Care este politica tării privind micii întreprinzători? Sunt încurajate afacerile în această țară? Georgia BLIDAR: Sunt și nu prea, dar am observat că în domeniul informaticii e mai ușor să ai propria afacere pentru că nu e așa scump, dar e greu oricum, e cam ca în țara
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
de a falsifica totul, și liste electorale, și alegeri, și forme parlamentare, și idei economice, și știință, și literatură. De aceea nu ne mirăm dacă vedem acest proteu al unui universalism incapabil și ambițios îmbrăcînd toate formele posibile: miniștri, financiari, întreprinzători de lucrări publice (cu capital de palavre), deputați, administratori, membri la primărie, soldați (care au luat Grivița cu gura), actori, totul în fine. Nimeni nu se va mira daca-i vom spune că în țara noastră se află advocați profesori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cel puțin al Europei Centrale. De aici, de la fotografia de pe peretele atelierului, pot pleca... negațiile, ne-plăcerile. Iată cîteva: - strada de-acum e-o stradă, cum să-i spun, e-o stradă (pardon) rufoasă; alături de tînărul cu aerul prosper, de întreprinzător, pe carura căruia totul arată nou și bine, pășește grăbit și dezordonat rufosul; discrepanța e izbitoare; comunismul a răvășit o mare parte a populației, sărăcind-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atelierului repetau, pe aceeași terasă, schema eclipsei. Străini de angoasa generală. Amorul ca antidot la răzvrătirile planetei. 10 februarie Printre semenii ce-i văd curent se numără, adesea, și oameni de afaceri, patronii unor firme, într-un cuvînt la modă, întreprinzătorii. Culmea: nefiind, la rîndu-mi, nici afacerist, nici patron, nici întreprinzător. Ba, să nu mă pripesc: într-un fel, sînt întreprinzător, pentru că ce fac în atelierul meu de pictură, de vreo patruzeci de ani, decît să "întreprind", să născocesc mereu alte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pictură nu-i arde. Celui prosper îi arde, dar... dar... cum să spun, într-un al patrulea, al cincilea, al șaselea rînd. Și asta după acaparantele și devoratoarele proiecte. Dacă aceste proiecte se conturează, se derulează normal, atunci harnicul întreprinzător (pentru că întreprinzător leneș e un nonsens) își poate îngădui mica/marea plăcere a achiziționării unei lucrări de artă. Dar, vai, cît de puțini sînt acești semeni care, într-o structură statală atît de la începuturile ei, din nou capitalistă, încearcă nelucrativa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de formare a pieții naționale, unice, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, impuneau îmbunătățirea condițiilor de transport. Concomitent cu preocupările tot mai frecvente și stăruitoare menite să înlesnească transportul terestru, s-au ridicat glasuri care au cerut și întreprinzători care și-au propus navigabilizarea râurilor într-o măsură care să le facă accesibile nu numai plutăritului, aflat deja într-o continuă dezvoltare, ci și pentru ambarcațiuni capabile să transporte produsele cerealiere și animaliere ale gospodăriilor agricole legate de piață
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
opune unor astfel de planuri, pentru că altfel turcilor li s-ar crea înlesniri să scoată și mai mult din țară, să facă vizite inoportune, să pună mâna pe produsele țării ș.a. Între principalele probleme cu care aveau să fie confruntați întreprinzătorii, erau înlăturarea obstacolelor naturale și stabilirea măsurii în care râurile Moldovei erau navigabile sau puteau fi făcute navigabile. Măsura în care râurile Moldovei erau navigabile, sau puteau fi făcute navigabile, n-a făcut obiectul unor studii aprofundate până în epoca regulamentară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a apelor Moldovei pentru transport, de către străini, au devenit posibile o dată cu proclamarea libertății de navigație pe fluviile Imperiului Otoman, pentru ruși la 1774, iar pentru austrieci la 1784. De altfel, austriecii au început primele sondaje imediat după anexarea Bucovinei. Un <întreprinzător> Hörne proiecta să folosească Prutul și Siretul în vederea scurgerii produselor galițiene către Marea Neagră. În 1782, încercarea a fost repetată de către prințul de Nassau Siegen, care dorea să-și trimită grâul și lemnul la Ackerman. În 1784, prințul August Sulkowski proiecta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Duclos și cât timp anume a funcționat acea asociație. În vara anului 1844, se semnalează o altă tentativă de navigare pe Siret. Nu cunoaștem dacă ea era în legătură cu societatea mai sus amintită. La 18 iulie 1844, Alecu Aslan, unul din întreprinzătorii acelei tentative, într-o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate mai ales pe studii nu îndeajuns de serioase, sunt contradictorii, cercetările au dovedit că pentru a se ajunge la navigația pe Prut și Siret era nevoie de curățirea acestor râuri, de dragarea lor, de îndiguirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401 galbeni. Castaing opina că pe Siret era preferabil să se combine transportul cu șeicile, trase de cai, și cele cu vasele, deoarece râul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrare a produselor cerealiere și animaliere. În al doilea rând, se preconiza, pornindu-se tot de la abundența de materii prime și rentabilitate, dezvoltarea industriei textile, a industriei hârtiei, a industriei forestiere etc. Promotorii acestor din urmă ramuri industriale vor fi întreprinzători care nu dispuneau de mari domenii agricole: Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, reprezentanți ai burgheziei străine, franceze, engleze și austriece. I. Industria extractivă La jumătatea veacului al XIX-lea, în condițiile dezvoltării rapide a economiei de mărfuri, industria prelucrătoare era deja
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșterea viermilor de mătase și prepararea borangicului, mai ales în ținuturile Putna, Tecuci, Covurlui, Vaslui, Fălciu. La Șerbești, în ocolul Crasna, ținutul Vaslui, funcționa în 1851 un atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cooperația capitalistă simplă la manufactura capitalistă, care reprezintă un progres pe plan economic și social, are loc în anumite împrejurări istorice. Pentru înfăptuirea ei sunt necesare, în linii mari, două condiții: a) acumularea unui suficient de mare capital în mâna întreprinzătorilor; b) existența unui mare număr de oameni liberi. În felul acesta se creează posibilitatea ca din micile stabilimente industriale „să răsară” manufacturile, care-și întemeiază producția pe relații tipic capitaliste și în care procesul de producție capătă un caracter social
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care, firește, o parte din banii plătiți lucrătorilor le reveneau pe această cale. Funcționarea acelei zalhanale a găsit un important sprijin în târgoveții din Huși, care s-au opus intenției Departamentului din lăuntru care, pretextând, în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]