17,900 matches
-
pe Dumnezeu și în întuneric (Ieș. 24, 15-18, poate și 33, 20-23). Acum, învățătura pe care o desprindem de aici este următoarea: mișcarea noastră de a ne retrage de la toate cele ce sunt strâmbe și greșite reprezintă o trecere de la întuneric la lumină. Aceasta este urmată de o conștientizare a apropierii lucrurilor de taină, care călăuzesc sufletul prin fenomene accesibile simțurilor spre lumea nevăzută. Iar conștientizarea aceasta este asemănătoare cu un nor [...], care călăuzește sufletul cu răbdare și îl deprinde să
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
conștientizarea aceasta este asemănătoare cu un nor [...], care călăuzește sufletul cu răbdare și îl deprinde să caute și să găsească ceea ce este ascuns. După aceea, [...], sufletul pătrunde în cămara de taină a cunoașterii dumnezeiești. Aici este luat în primire de întunericul cel dumnezeiesc. Astfel, sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță inițială, se trece prin lumină și se ajunge la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță inițială, se trece prin lumină și se ajunge la întunericul cel adânc - nu putem vorbi despre o identitate deplină, în cazul celor două lucrări. De pildă, în ambele se vorbește în termeni similari despre primul pas, dar pasul al doilea este numit în In canticum ... „nor”, iar în De vita
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
primul pas, dar pasul al doilea este numit în In canticum ... „nor”, iar în De vita Moysis, „întunecime”. La aceasta mai putem adăuga un lucru deosebit de important, și anume faptul că în In canticum ... stadiul al treilea are loc întru întuneric și se bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se petrece tot în întuneric, însă cu insistență mai degrabă pe ideea infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
aceasta mai putem adăuga un lucru deosebit de important, și anume faptul că în In canticum ... stadiul al treilea are loc întru întuneric și se bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se petrece tot în întuneric, însă cu insistență mai degrabă pe ideea infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor două ascensiuni este diferită. Pe de altă parte
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor două ascensiuni este diferită. Pe de altă parte, este adevărat și faptul că în De vita Moysis ideea de întuneric este bine integrată în ansamblul lucrării, dar nu același lucru se poate spune despre In canticum ... . Aici, sesizarea naturii nemărginite a lui Dumnezeu joacă un rol mai puțin important<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 171-172. footnote>. Folosind aceeași imagine a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea naturii Sale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC. footnote>. Întunericul sau noaptea dumnezeiască se raportează, cum spune el deseori, pe de o parte, la măreția dumnezeiască iar pe de altă parte la neputința sufletului de a cunoaște ceea ce este Dumnezeu în ființa Sa, iar Dionisie Areopagitul îl va tâlcui, mai
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în ființa Sa, iar Dionisie Areopagitul îl va tâlcui, mai târziu, ca o revărsare abundentă de lumină. Chiar făcând abstracție de precizările ce au fost aduse în această problemă de Sfântul Grigorie Palama, se poate deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc nu poate fi înțeles în sens propriu, cum îl interpretează Daniélou și, în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 519520 . footnote>. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii. Pentru a facilita acest demers, filosofia conținută în Cântarea Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
obstacolul final în fața uniunii și trebuie abandonate<footnote A se vedea, de exemplu, Avraam, în Contra Eunomium, GNO, I, 252, 1-253, 28 și mireasa în In Canticum canticorum, VI, 182.2, 183.15. footnote>. Pentru ca omul să pătrundă în Cântarea Cântărilor, întunericul sanctuarului interior, trebuie să abandoneze orice rațiune<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 516. footnote>. În viziunea gregoriană, „sufletul care este călăuzit către piscuri, abandonând lucrurile
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 516. footnote>. În viziunea gregoriană, „sufletul care este călăuzit către piscuri, abandonând lucrurile de jos, atât cât este posibil naturii umane, intră în sanctuarele cunoașterii mistice înconjurată din toate părțile de întunericul divin. Acolo, toate aparențele fiind lăsate afară (ἕξω), singure care mai rămân a fi propuse contemplației sufletului sunt invizibilul (τὸ ἀόρατον) și incomprehensibilul (τὸ ἀχατάληπτον), în care este Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Pasajul ne prezintă același progres: separarea de impietate, care corespunde vieții curățitoare, aplicația la cunoașterea realităților (προσοχή) care reprezintă viața iluminativă. Depășind toate aparențele, nu doar ale sensibilului, ci și ale conceptualului (καταλαμβανόμενον), adică depășind orice activitate naturală a sufletului. Întuneric este obscuritatea totală a sufletului în fața realității divine care îi este invizibilă (ἀόρατον, ἀθέατον) și incomprehensibilă (ἄληπτον). Această stare este formulată în termeni negativi, nu pentru că ar fi o negație. Dimpotrivă, este foarte pozitiv. Dar realitatea sa, excedând natura, nu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
formulată în termeni conceptuali. Sfântul Grigorie precizează în continuare: „adevărata cunoaștere a celui care caută, este de a înțelege că a vedea înseamnă a nu vedea, pentru că transcende orice cunoaștere, fiind separat din toate părțile de incomprehensibilitate ca de un întuneric”<footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
care Mirele l-a declanșat în ea: dorința ascendentă. Astfel, aceasta este dimensiunea logofatică a experienței apofatice: prin virtutea uniunii apofatice a miresei cu Cuvântul, discursul său preia puterea și eficiența Cuvântului Însuși. Din perspectiva miresei, apofaza este ridicată în întunericul necunoașterii, dincolo de limbajul și conceptele care ar încerca să-L surprindă pe Dumnezeu, dar din perspectiva însoțitoarelor, care urmăresc experiența apofatică a miresei, ele experimentează „logofaza”, manifestarea Cuvântului în faptele și discursul ei. Atunci, „apofaza” (ἀπόφασις) implică o mișcare dublă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de neexaminat, incomprehensibil. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice nu este limitată la cea a miresei; experiențele apofatice ale lui Pavel și ale Preaiubitului Discipol relevă și ele această dimensiune a „logofazei”. Sfântul Pavel, „căruia i s-a conferit strălucire din întuneric”<footnote Ibidem, II, GNO, 48.15. footnote>, este, din multe puncte de vedere, o figură apofatică pentru Sfântul Grigorie. În omilia a treia asupra Cântării Cântărilor, el îl vede pe Sfântul Apostol Pavel inițiat în inefabil, unde acesta aude ce
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
uitat toate modurile de înțelegere, L-am descoperit pe Preaiubitul meu prin credință. Nu-L voi mai lăsa să plece odată ce L-am descoperit prin îmbrățișarea credinței”<footnote Ibidem, p. 183.5-9 footnote>. Textul abundă în motive apofatice: înălțarea în întuneric, gesturi afairetice care abandonează nivelurile de cunoaștere conceptuală. Coincidența cunoașterii și necunoașterii, toate culminând în uniunea dincolo de concepte prin intermediul unei facultăți rezervate pentru exact acest scop<footnote Martin Laird („By Faith Alone: A Technical Term in Gregory of Nyssa” în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit serviabilpeste măsură. Plecăm în plin întuneric. De frica zeppelinelor nu e voie să se facă lumină în tren și nici în stații. La Ploiești, când noi suntem debarcați și așteptăm altă posibilitate de călătorie, gara e plină de lume, care mișună prin întuneric, numai Vidi ca
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Plecăm în plin întuneric. De frica zeppelinelor nu e voie să se facă lumină în tren și nici în stații. La Ploiești, când noi suntem debarcați și așteptăm altă posibilitate de călătorie, gara e plină de lume, care mișună prin întuneric, numai Vidi ca un licurici își duce aprinsă lumina la brâu. E foarte măgulit că toți se învârt în jurul lui, fiecare cu dorința de a-și vedea la mica lumină, ba biletul, ba bagajele. Și toți sunt foarte recunoscători, îndopându
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
își are funcția proprie acolo unde obiectul dorinței nu a fost obținut. După cum îi spune Socrate lui Agaton, dorim ceea ce nu avem, nu ceea ce deja avem. Macrina realizează o comparație între acest aspect și dualitatea lumină-întuneric: cel care este în întuneric, dorește lumină; dar când ajunge la lumină, nu o mai dorește, pentru că deja se bucură de ea. Plăcerea posesiunii înlocuiește dorința. Nu mai este loc pentru impulsul care tânjește și așteaptă cu nerăbdare<footnote Catharine P. Roth, „Platonic and Pauline
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dacă s-ar eradica dorința pasională din căutarea uniunii, nu ar mai exista uniune. Dorința corespunzător educată este cea care permite miresei să-și caute Preaiubitul trecând din tărâmul transcendent în tărâmul necunoscut, unde, în sfârșit, își găsește Preaiubitul în întunericul credinței<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, VI, 182.18-183.8. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, există o continuitate fundamentală între înțelegerea noetică-erotică întoarsă spre ea însăși și lipsa de înțelegere noetică-erotică care, metamorfozată, este adusă în Sfânta
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
acesteia. Von Balthasar continuă vorbind despre filosofia chipului și a iubirii la Sfântul Grigorie. Dar în opera Sfântului Grigorie, filosofia devenirii și dorinței nu e niciodată singură ci e doar un mod pentru Sfântul Grigorie de a vorbi despre experiența întunericului divin făcută în suflet. Ea „exprimă faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins, că sufletul nu poate ajunge la o cunoaștere definitivă a lui Dumnezeu, că dorul său după Dumnezeu nu va fi niciodată satisfăcut pe deplin: experiența lui Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
va fi niciodată satisfăcut pe deplin: experiența lui Dumnezeu făcută de suflet îl va inspira mereu să năzuiască spre mai mult. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu e departe de suflet și nu poate fi atins niciodată. Din contră, în întuneric Dumnezeu Se face prezent sufletului, iar sufletul este unit cu El. Învățătura despre ἐπέκτασις exprimă o latură a experienței lui Dumnezeu făcută de suflet: caracterul ei inepuizabil, imposibilitatea oricărei sațietăți. Dar Sfântul Grigorie are cel puțin trei teme care exprimă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este unit cu El. Învățătura despre ἐπέκτασις exprimă o latură a experienței lui Dumnezeu făcută de suflet: caracterul ei inepuizabil, imposibilitatea oricărei sațietăți. Dar Sfântul Grigorie are cel puțin trei teme care exprimă experiența prezenței lui Dumnezeu pentru suflet în întunericul divin: oglinda sufletului, simțurile duhovnicești și sălășluirea Cuvântului”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129-130. footnote>. Nu există nici o urmă de frustrare în întâlnirile divine ale lui Moise sau ale miresei din Cântare
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este aceea că, pentru Sfântul Grigorie, Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet. Cum înțelegem și evaluăm insistența Sfântului Grigorie asupra imposibilității sufletului de a rămâne într-o stază finală în cunoașterea deplină a lui Dumnezeu? Pentru Sfântul Grigorie, sufletul tinde spre întunericul divin, pierzându-și propria putere de a vedea doar pentru a se bucura de un mod mai măreț de a percepe prezența lui Dumnezeu. Deci, pe de o parte, Dumnezeu satisface sufletul. Dar eshatologia Sfântului Grigorie este rezumată într-un
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]