2,651 matches
-
lui Serah era legat de ultima convorbire dintre acesta, Arhiereul Caiafa și socrul acestuia, arhiereul Anna. Învățătorul de lege ascultase cuvintele lui Serah iar acum medita la cele spuse de acesta dând ușor din cap. Rabinul Gamaliel, nepot al marelui învățat Hilel, era cunoscut în Ierusalim ca un mare expert al legii iudaice, foarte doct și foarte pedant în metodele de predare a cunoștințelor iar școala sa era recunoscută ca fiind cea mai bună din Ierusalim. Faima lui Hilel dar și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
lui Serah era legat de ultima convorbire dintre acesta, Arhiereul Caiafa și socrul acestuia, arhiereul Anna.Învățătorul de lege ascultase cuvintele lui Serah iar acum medita la cele spuse de acesta dând ușor din cap.Rabinul Gamaliel, nepot al marelui învățat Hilel, era cunoscut în Ierusalim ca un mare expert al legii iudaice, foarte doct și foarte pedant în metodele de predare a cunoștințelor iar școala sa era recunoscută ca fiind cea mai bună din Ierusalim. Faima lui Hilel dar și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
popoare europene; 4.Fiind una din condițiile care duce la ruperea echilibrului, amestecul raselor revigorează, fertilizează și favorizează formarea spiritului creator. De reținut că prin ideea cu amestecul raselor, Nicolle se întâlnește nu doar cu una din convingerile notabile ale învățatului Robert Sommer: „Amestecurile etnice joacă un rol important în apariția formelor culturii”, ci și cu concluzia de căpetenie a cărții lui Negulescu: „Nu există culturi și civilizații rasiale!” Referință Bibliografică: RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC / George Petrovai : Confluențe Literare
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
nu constituie un regicid”, ba chiar propune un proiect de umanizare a sistemului funciar de la acea vreme - organizarea rațională a familiilor țărănești și desființarea șerbiei prin împărțirea pământului. Tot așa, în tratatul „Destinul omenirii”, gânditorul român P.P. Negulescu prezintă îngrijorarea învățaților europeni din perioada interbelică vizavi de „uniformizarea, depersonalizarea și mecanizarea omenirii”, proces în desfășurare prin care „omul nu mai este decât o anexă a mașinii; mai mult încă, devine el însuși o mașină, sau și mai puțin, o mică piesă
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran... cultura... sau ca un poet... țărâna... A... că ea îmbrăca și haina și suflet de perechi... Nu e totuna... să compui cu același, sau cu opus, sentiment... învățați și de Ion Zamfirescu... Ei bine, fără ei nu ar fi existat, probabil, nici latină, nici limbile romanice, nici mitologia romană, nici greacă, la Craiova. Ar fi rămas, oare, numai Pelendava? Păi, te-ar fi lăsat? Toate muzele inspirațiunii, din
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran... cultura... sau ca un poet... țărâna... A... că ea îmbrăca și haina și suflet de perechi... Nu e totuna... să compui cu același, sau cu opus, sentiment... învățați și de Ion Zamfirescu... Ei bine, fără ei nu ar fi existat, probabil, nici latină, nici limbile romanice, nici mitologia romană, nici greacă, la Craiova. Ar fi rămas, oare, numai Pelendava? Păi, te-ar fi lăsat? Toate muzele inspirațiunii, din
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
1. Cărți: 1. Predica ocazională (pareneza), Teză de doctorat, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 262 p.; 2. Introducere în Omiletică (Curs pentru Teologie Pastorală), Edit. Universității din București, 2001, 362 p.; 3. Mergând, învățați... (predici), Editura Univ. din București, 2001, 330 p.; 4. Biserica și Școala. Analize omiletice, catehetice și pastorale. Editura „Christiana”, București, 2003, 444 p.; 5. Introducere în Catehetica Ortodoxă, Edit. „Sophia”, București, 2004, 240 p.; 6. Mergând, învățați... (Predici pentru toate
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
p.; 3. Mergând, învățați... (predici), Editura Univ. din București, 2001, 330 p.; 4. Biserica și Școala. Analize omiletice, catehetice și pastorale. Editura „Christiana”, București, 2003, 444 p.; 5. Introducere în Catehetica Ortodoxă, Edit. „Sophia”, București, 2004, 240 p.; 6. Mergând, învățați... (Predici pentru toate duminicile și sărbătorile de peste an), Ediția a II-a, revizuită și completată, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 498 p.; 7. Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor, vol. I, Edit. Sophia, București
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
sale (coautori: Pr. Lect. Univ. Dr. Adrian Ivan și Pr. Lect. Univ. Dr. Nicușor Beldiman). Amintim faptul că până în prezent, odată cu studiile și alte cărți de specialitate, Părintele Vasile Gordon a mai publicat următoarele volume cu predici și cateheze: „Mergând, învățați... Predici, cu un adaos de pilde din Pateric și alte istorioare ilustrative” (Ed. Universității din București, 2001), „Mergând, învățați... Predici la toate Duminicile și sărbătorile de peste an” (EIBMBOR, Ediția a II-a, revizuită și completată, București, 2006) și „Cateheze pastorale
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
prezent, odată cu studiile și alte cărți de specialitate, Părintele Vasile Gordon a mai publicat următoarele volume cu predici și cateheze: „Mergând, învățați... Predici, cu un adaos de pilde din Pateric și alte istorioare ilustrative” (Ed. Universității din București, 2001), „Mergând, învățați... Predici la toate Duminicile și sărbătorile de peste an” (EIBMBOR, Ediția a II-a, revizuită și completată, București, 2006) și „Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor” (Ed. Sophia, București, 2012). Iată că în cursul anului 2015 Părintele Profesor îmbogățește literatura omiletică a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
-i exilul sau chiar moartea. -Ce l-a făcut totuși pe Tiberius să vă încredințeze această misiune și de unde a auzit vorbindu-se de galileeanul Iisus? întrebă Ponțiu Pilat aparent stăpân pe sine. -La Capri au fost chemați mai mulți învățați de către Tiberius Claudius Thrassylus, astrolog și sfătuitor apropiat al împăratului. Acesta a aflat acum mai mult timp în urmă de un mare eveniment ceresc care se va produce aici pe cerul Iudeei. O întunecare a soarelui și o așezare în
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
a aflat acum mai mult timp în urmă de un mare eveniment ceresc care se va produce aici pe cerul Iudeei. O întunecare a soarelui și o așezare în linie a celor cinci planete. Acesta a chemat deci mai mulți învățați, filozofi, geometri, considerând că acesta trebuia să fie un semn de mare binefacere pentru toată lumea. Și am fost chemat și eu datorită rudeniei familiei mele cu Aka, soția lui Tiberius Thrassylus care este prințesă de Commagene. Probabil însă că ceva
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
17 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu ceva timp înainte de a fi răstignit la Ierusalim Iisus din Nazaret, în insula Caprae la reședința împăratului Romei, fuseseră chemați și aduși acolo de către Tiberius Thrassylus și la porunca împăratului Tiberius, mai mulți învățați și savanți ai vremii. Se aflau acolo astronomi, astrologi, matematicieni ori geometri vestiți dar și profesori și filosofi din marile universități din vremea aceea, din Alexandria, de la Roma ori din Athena. Împăratul Tiberius pusese la dispoziția celor chemați tot ceea ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
scurtă ceremonie în care garda imperială germană îmbrăcată în platoșe aurii fu postată în semicerc în spatele unei estrade. Așezat pe jilțul său aurit înălțat pe estradă și înfășurat în toga sa princiară, Tiberius Cezar Augustus ridicase o mână salutând adunarea învățaților, urându-le bun venit în insula Caprae. Aceasta fusese toată ceremonia. Împăratul ceru însă tuturor celor sosiți, adresându-se consilerului său Tiberius Thrassylus, ca prin ceea ce aveau de făcut să se ajungă cât mai rapid la un răspuns. În decursul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
ar putea depinde de ceea ce veți afla! Tratați deci cu seriozitate orice idee. Spunând acestea împăratul plecă într-o mică plimbare însoțit de garda germană și nu-i mai deranjă pe cei veniți acolo cu prezența sa. În zilele acelea, învățații vizitară insula Caprae și atracțiile ei naturale, mergând la pescuit în jurul insulei, ori odihnindu-se la umbra copacilor sub foișoarele aflate la intersecția aleilor principale, vopsite în alb și încadrate de ghirlande florale unde tăvi imense pline cu gustări și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
spuselor care afirmă că suntem condamnați la această viață obișnuită în care se va întâmpla totul și nimic. Suntem deci ,,condamnațiˮ la realitatea cotidiană cu toate aspectele ei banale, obișnuite... -Se prea poate să aveți dreptate magistre! spuse un alt învățat. Aș vrea însă să știu ce înțelegeți totuși prin noțiunea de realitate de care vorbiți! Sau realitate cotidiană ... mă rog! Toți întoarseră capul către cel care vorbise. Cel căruia i se pusese întrebarea stătu puțin pe gânduri. Tăcură toți așteptând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Terminând ce avea de spus, magistrul primi aplauzele celor din jurul său iar el se înclină în fața tuturor. -Felicitări Posidonius! exclamă Thrassylus aplaudând și el! Un stoic adevărat! -Suntem deja, cum altfel?...pe teritoriul mult prea sofisticatei filosofii eline! spuse un învățat de la Roma care se știa despre el că avea origini nordice. Să revenim la astre totuși, prieteni! -Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel, Zenon, Epicur și alții au pus aceste probleme în operele lor. Le reluăm sau le repetăm? completă cineva! -Hm
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
care tăcuse până atunci. Asta ar însemna însă că cele două persoane slujesc una celeilalte printr-o devoțiune fără fisură și fără margini! Și asta fără a se vorbi de obediență ci doar de devoțiune! -Intervin și eu spuse un învățat din Spania. Dacă ar exista două persoane perfecte, după cum spuneți magistre, gândesc că nu e de ajuns aceasta. Cei doi înțeleg doar între ei ce se petrece, adică uniunea lor perfectă, care n-ar fi însă de ajuns dacă n-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
spun că deși nu putem ști adevăratele însușiri ale realității, vom face un pas înainte considerând însușirile realității ca fiind altele decât cele cu care suntem obișnuiți să le vedem sau percepem. -Subscriu la aceasta cu o adăugire, interveni un învățat elin. Realitatea pe care o percepem pare a fi după părerea mea ca oglinda unui lac, având acces doar la pelicula de deasupra apei iar sub ea existând o lume pe care noi nu o vedem de fapt. Marginea realitatății
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Mergând în grupuri mici începură cu toții să discute între ei. O voce însă îi acoperi după un timp și toți tăcură pentru a auzi ceea ce se spunea. -Sunt deci zeii voștri stăpâni ai realității din spatele realității? spuse cu voce tare învățatul evreu care vorbise cu puțin înainte. Nimeni însă din grupul lor nu-i răspunse în primă instanță însă toți se priviră între ei.. Ajunseră cu toții în fața unui chioșc frumos decorat unde Tiberius obișnuia să ia uneori prânzul la iarbă verde
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
ele guvernate de niște zei. Nu în ultimul rând orice izvor, orice râu, orice apă, are un zeu sau o zeiță. Veștile își au și ele zeul lor. Apoi sunt zei care au fost de fapt niște simpli oameni, spuse învățatul evreu cu curaj făcând aluzie la deificarea împăratului Octavian Augustus și a marelui Iulius Cezar. Așteptau acum cu toții să audă unde dorise învățatul evreu să ajungă. -Atotputernicul Octavianus de pildă, continuă el. Divinul, cum îi mai spuneți. Și-a căpătat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
au și ele zeul lor. Apoi sunt zei care au fost de fapt niște simpli oameni, spuse învățatul evreu cu curaj făcând aluzie la deificarea împăratului Octavian Augustus și a marelui Iulius Cezar. Așteptau acum cu toții să audă unde dorise învățatul evreu să ajungă. -Atotputernicul Octavianus de pildă, continuă el. Divinul, cum îi mai spuneți. Și-a căpătat locul în Pantheonul Romei. L-ați proclamat zeu. Asemeni și cu Caius Iulius Cezar cuceritorul Galiei ați făcut la fel, sau cu întemeietorul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
o urâciune la fel de mare ca și închinarea la zei. Iată o altă realitate opusă realității pe care voi o credeți a fi exactă. Rabinul din Alexandria, fiindcă despre el era vorba, tăcu, însă replica nu se lăsă așteptată. Cineva dintre învățații Romei se ridică din locul unde stătuse păși înainte, aranjându-și toga. -În accepțiunea religiei noastre un anumit om poate ajunge la mărirea de zeu, rabinule! Faptele sale cu totul și cu totul deosebite îl pot ridica pe acesta la această
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
celor mulți! Iar pentru aceasta, răsplata lui este ridicarea la noblețea de zeu, iar acest lucru poate fi stabilit nu oricum, ci în urma consultărilor unui colegiu sacerdotal pentru a nu mai fi nici un dubiu. -Jertfa noastră este împlinirea legii, spuse învățatul evreu. Singura comoară pe care o avem este credința noastră, dată nouă de Dumnezeu, unul cel sfânt, și atotputernic! Ceilalți ascultară cele spuse de rabin însă nimeni nu interveni cu nici un fel de dezaprobări, însă în alte condiții aceștia s-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
care o avem este credința noastră, dată nouă de Dumnezeu, unul cel sfânt, și atotputernic! Ceilalți ascultară cele spuse de rabin însă nimeni nu interveni cu nici un fel de dezaprobări, însă în alte condiții aceștia s-ar fi manifestat contra învățatului evreu prin proteste sau poate chiar mai rău. Tiberius Thrassylus impusese tuturor o polemică civilizată și exprimarea pură și neîngrădită a părerii fiecăruia, fără deosebire. Și se părea că toți cei chemați acolo păreau să respecte cele convenite. Pedeapsa impusă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]