1,232 matches
-
al II-lea al pieselor sale) ca să afle adevărul gol-goluț. Ea plânse, își smulse părul, leșină, susținând pe toate tonurile că-i rămăsese credincioasă fiindcă îl iubea ― și-l iubise totdeauna. Într-un cuvânt, femeia se apără cu prea multă înverșunare ca să fie crezută. Soțului nu-i fu greu să-și dea seama că actrița juca teatru și acasă, nu numai pe scenă. Cedând unor reminiscențe ale educației religioase, o tîrî într-o biserică punînd-o să jure în fața Sfintei Fecioare că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Bărbatul năvăli în cuibul îndrăgostiților și cinci gloanțe de revolver curmară viața rivalului. ...Acum se judeca procesul. Toți eram de părere că acuzatul avea să fie achitat, chiar dacă crima fusese premeditată. Doamna Bogdan însă (Amely, cum îi spuneam) osândea cu înverșunare pe soția infidelă. ― Cum a putut, ticăloasa, spumega ea, cum a răbdat-o inima să jure în fața icoanei că-i nevinovată?... ― Nu, Amely, nu trebuie s-o condamni astfel, zise Mihaela, nu știi ce s-a petrecut în sufletul ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
punctele de vedere. Căftăniți sufletește și spiri tual, nu doar economicește. În ce măsură se simt aceștia din urmă încurajați în România și, în general, într-o Europă care-i vânează ca pe infractori, îi impozitează des frânat și le vizează cu înverșunare micșorarea salariilor - asta-i altă întrebare. Nici acum, de pildă, la peste două decenii de câștig în libertate, nu avem o lege zdravănă a mecenatului. Iar actele filantropice sunt fie mereu suspectate ca fiind simple măști ale cinismului mercantil, fie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
puteau fi siguri că nu vor fi biruiți. Dar și acolo cu condiția să-și supravegheze bine visele și să-și reprime rușinoasele momente de slăbiciune. Sprijinindu-se pe mărturiile unor bărbați învățați și chiar sfinți, autorul broșurii dorea cu înverșunare să apere "vitejia" masculină de perspectivele înfrîngerii și să demaște momeala folosită de diavol pentru atragerea spiței bărbătești în Infern, dar "vitejia" aceasta arăta foarte prost în demonstrațiile lui. Ea nu reușea decât să-mi trezească dorința de a mă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
celor rătăciți. Seine se numea alesul. El provenea de la mănăstirea Saint Jean, care aparținea de episcopatul Longres. Seine făcea parte din falanga eroică a călugărilor, recunoscuți ca fiind singuratici și cutezători. Aceștia erau deosebit de fideli credinței lor și luptau cu înverșunare împotriva păgânilor și a celor considerați sălbatici. Aceștia din urmă trăiau împreună cu viețuitoarele codrului și nu cunoșteau preceptele religiei catolice. Propovăduitorii s-au făcut repede remarcați, atât prin faptele lor, cât și prin înfățișare. Erau bine cunoscute pletele lor buclate
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
chestie în România și a atitudinii legitimă și corectă în care să ține opoziția: mărturiri care sunt foarte importante din partea acelui ziar, care din capul locului și până acum n-a // încetat să ne prigonească și să ne acuze cu înverșunare din cauza opunerei noastre la o soluțiune conformă cu interpretările și pretențiunile Alianței Izraelită. Primiți salutările mele P. Mavrogheni {EminescuOpXVI 641} [IACOB NEGRUZZI] Iașii 2/14 oct. 880 Iubite amice! Îți scriu cu dorința de a avea un răspuns, prin urmare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Gheorghiu concluzionează: ‘’Lehuțan Tăutul, călărețul disperat implora ajutor, ca să nu le fie satul prefăcut în cenușă de către evrei.’’ (vz. pag. 39) Gheorghiță Savel își amintește că și în munții Crimeii au fost întâlniți evrei ‘’luptând împotriva românilor cu o înverșunare pe care nu am întâlnit-o niciodată la soldații ruși’’... cum spune Virgil Gheorghiu: ‘’50 % din armamentul cu care luptau împotriva noastră, acești evrei români, era armament românesc. Trăgeau în noi cu mitraliere românești...le furaseră din Basarabia în 1940
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
legat să cheme dreptatea peste acest pământ însângerat. Și...câte n-ar mai fi de spus despre acest volumaș, dar mă opresc la poemul ,,Ispite”. Aici scoate încă o dată în evidență rolul scriitorului în lumea noastră. ...Să mergi înainte cu înverșunare, să veșnicești limba neamului tău în cântece nemaiauzite...că ești dator să veșnicești neamul și limba în care ai gângurit pe când te alintai la sânul maicii tale și de aceea să arzi cu înverșunare, să preschimbi ,,limba în altar al
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
lumea noastră. ...Să mergi înainte cu înverșunare, să veșnicești limba neamului tău în cântece nemaiauzite...că ești dator să veșnicești neamul și limba în care ai gângurit pe când te alintai la sânul maicii tale și de aceea să arzi cu înverșunare, să preschimbi ,,limba în altar al neamului.” Las la latitudinea fiecărui posibil cititor să descopere noi și noi perle ale gândirii unui scriitor care ,,Arde” pentru graiul românesc și pentru neamul din care face parte. Cu aceste ultime cuvinte extrase
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
duc, probabil, complexul inferiorității mele sociale la limite și mai rele, unde, cu resentimente de plebeu furios, aș fi ajuns să detest oamenii bogați, să-i urăsc pe aristocrați. Din fericire, nu s-a întîmplat așa. M-am oprit la înverșunări sentimentale. N-am iubit niciodată Lisa mai mult ca arunci și, probabil, tot atunci am devenit conștient că-mi iubeam părinții. 57. Canicula s-a prăbușit brusc. S-a făcut aproape frig. Probabil, a nins la munte. A și plouat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
atât de disperat. De fapt, nici forțele de care dispunea nu erau destul de puternice pentru a profita de miracol. Chiar dacă se întreba, ca într-o agonie, cum ar putea intra în Linn și în casă, începu să se dedice cu înverșunare instrucției de război a armatei. Circula o veche zicală în armata linneană care spunea că în timpul primei luni, un recrut, dacă era aruncat în bătălie, putea provoca moartea camarazilor lui instruiți. În timpul celei de-a doua luni, soldatul împiedica retragerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
trecerea ei prin timp, făcând vădite eforturi de a disprețui toate preocupările celor din jurul lui. Se revolta parcă împotriva trecutului său, când fusese sclavul obedient al unei familii cu pretenții, iar într-o zi se revoltase chiar față de prieteni cu înverșunare împotriva armatei; mai târziu, când se întorsese în camera lui, își dăduse deja seama că spusese niște lucruri prostești, cu multă obrăznicie, care l-ar fi dat gata pe tatăl său dacă le-ar fi aflat. Nu era nicidecum cinic
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
a compromisului. SÎnt, probabil, cei mai conservatori oameni de pe fața pămîntului, au un profund respect față de autorități, tradiții și conducători, dar, cînd au luat o hotărîre, o respectă ferm, iar dacă hotărîrea Înseamnă luptă, atunci luptă pînă la capăt cu Înverșunare. PÎnă nu demult, acești locuitori au rămas aproape neatinși de migrațiile „străinilor“ veniți fie din alte state, fie din Europa: chiar și În ziua de astăzi numărul cetățenilor „născuți pe alte meleaguri“ este neglijabil; statul acesta avînd cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care se instala. Rulotele galbene, cu aspect vesel și confortabil, În care locuiau și dormeau artiștii, cufundate acum În Întuneric și liniște, mari, grele și neclintite, erau trase pe șine În șiruri lungi. Iar În jurul lor, În Întuneric, răsuna cu Înverșunare zarva de la sosirea circului. Bolta liliachie a nopții care pălea treptat și se Îndepărta răsuna de răgetul fioros al leilor, de mîrÎitul feroce, neașteptat, al pisicilor mari ale junglei, de țipetele elefanților, de tropotul cailor, totul fiind Învăluit În mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sună. Breemeg păru să nu fi auzit comentariile lui Gosseyn. Continuau să meargă, în timp ce Gosseyn se gândea că numele avea în el, o frumusețe feminină. A doua idee consta dintr-o serie de amintiri fragmentate care-i produseseră o subită înverșunare. Amintirile erau despre Gosseyn Doi în acțiune pe planeta Prezicătorilor, pe planeta Gorgzid, cea mai importantă din Imperiul lui Enro. Această conștientizare îi aduse acel început de înverșunare care era atât de nouă pentru el. Erau lucruri pe care trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
consta dintr-o serie de amintiri fragmentate care-i produseseră o subită înverșunare. Amintirile erau despre Gosseyn Doi în acțiune pe planeta Prezicătorilor, pe planeta Gorgzid, cea mai importantă din Imperiul lui Enro. Această conștientizare îi aduse acel început de înverșunare care era atât de nouă pentru el. Erau lucruri pe care trebuia să le facă. Unde se afla, oare băiatul acela? Trebuia salvat, și imediat. Următoarele cuvinte ale lui Breemeg aproape că-i întrerupseră șirul gândurilor - sentimente. - Evident, spuse omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
că a fost distrusă capitala Tuul cu câteva ore în urmă de către invincibila noastră flotă. Aceasta nu este decât o victorie dintr-o listă interminabilă a celor repurtate de oamenii noștri și armele noastre asupra unui dușman care rezista cu înverșunare. Continuă lupta, amirale. Inima poporului și încrederea guvernului dumitale te însoțesc." Tuul? Gosseyn, cu ajutorul amintirilor lui Ashargin, recunoscu numele. Tuul, fortăreața celui mai puternic stat din grupul Ligii. O planetă dintr-o mie... dar eticheta de "capitală" va avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pîraiele din mlaștină pe fundul ei, unde se prăvăleau și șopoteau printre bolovani, frunze și cîntecele mierlelor, dar Thaw nu dădea atenție peisajului. Gîndurile îi căpătaseră o aromă plăcută. Pe față i se așterneau rînd pe rînd expresii de batjocură, înverșunare și înflăcărare, iar uneori își mișca imperativ un braț. Odată rosti cu un surîs sumbru: „Regret, doamnă, dar nu ați înțeles în ce situație vă aflați. Sînteți prizoniera mea“. Trecu ceva vreme pînă să-și dea seama că lăsase viroaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu reputația ta nu-și poate permite să aleagă. — Șeful i-a făcut un raport prost? întrebă Monboddo. — Foarte prost. Urmă o tăcere în timpul căreia Lanark simți că un lucru vital îi era luat într-un mod nedemn. Continuă cu înverșunare: — Dacă raportul a fost scris de Ozenfant, n-ar trebui luat în considerare. Ne detestăm. — E scris de Ozenfant, murmură Munro. Monboddo duse vîrful degetului la frunte. Wilkins murmură: — Maestrul dragon. Un om plin de energie. — Știu, știu. Niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că a fost distrusă capitala Tuul cu câteva ore în urmă de către invincibila noastră flotă. Aceasta nu este decât o victorie dintr-o listă interminabilă a celor repurtate de oamenii noștri și armele noastre asupra unui dușman care rezista cu înverșunare. Continuă lupta, amirale. Inima poporului și încrederea guvernului dumitale te însoțesc." Tuul? Gosseyn, cu ajutorul amintirilor lui Ashargin, recunoscu numele. Tuul, fortăreața celui mai puternic stat din grupul Ligii. O planetă dintr-o mie... dar eticheta de "capitală" va avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
carnivor? îl întrebă Grosvenor. Animalul se agață de ea, nu-i așa? Ba chiar se bate pentru bucata de carne. Sunt convins că, în clipa când își va da seama că încercam să-l alungăm, inamicul nostru va rezista cu înverșunare. - Înțeleg, spuse McCann. Mai ales că, trebuie să recunoști, șansele dumitale de a câștiga în alegeri sunt egale cu zero. - Ba aș câștiga! replică Grosvenor. Poate că nu mă vei crede, dar în realitate e foarte ușor să convingi niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
își împărțiseră bucătăria folosind o formulă inedită. Paravane înalte de carton presat despărțeau spații de circa doi metri pătrați unde abia încăpeau o mașină de gătit, o măsuță pliantă, câteva rafturi pentru vase. Cristescu bănuia că granițele erau apărate cu înverșunare, orice încălcare stârnind scandaluri uriașe. Chiar și o privire superficială îi putea distinge imediat pe proprietari. Valerica Scurtu avea un aragaz strălucitor, oalele erau roșii cu buline albe, în colțul șervețelelor care atârnau pe un cuier, apretate și călcate, fuseseră
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
groază și limba i se tot învîrtea formulînd rugăminți de îndurare. O vreme asta n-o deranjă. Era doar firul poveștii sale despre Kershaw și Neelan și... Și Neelan! Oftă manifestîndu-și înțelegerea. Vai de ce zid de nepătruns al voinței și înverșunări se izbise ea! I se păru că relația aceea explică rezistența neașteptată pe care i-o opusese, deși tot nu era nici o explicație asupra felului cum localizase el nava. Oricare ar fi fost detaliile, realitatea era certă: la numai cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
pus tot felul de întrebări ocolite rudelor și vecinilor, fără să mă dau de gol, până ce am aflat adevărul. La drept vorbind, nu înțeleg prea bine ce s-a petrecut cu mine atunci și de ce m-am răzvrătit cu atâta înverșunare împotriva unui mort. Fapt e că m-am pomenit deodată gelos la culme pe Dinu și că zâmbetul lui îngeresc mi-a devenit nesuferit, dîndu-mi o poftă devoratoare de a semăna unui diavol. Eram pregătit, fără îndoială, prin temperament și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am descoperit și în mine incapacitatea de a iubi altminteri decât în chip egoist. Îl înțeleg ― avea destule motive să vrea să se descotorosească de mine ― și câteodată mă gândesc cu tandrețe la el. Dar atunci vorbea în mine numai înverșunarea. Tocmai găsisem într-o revistă și prinsesem pe perete, deasupra patului, alte două fotografii. Una înfățișa un pământ roșcat, cu fire de iarbă rară, uscată și o gaură în care se strecurase și înainta un om căruia nu i se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]