685 matches
-
de pe glob, un loc în care sezonul este permanent din ianuarie până în decembrie, un loc unde soarele răsare din mare și apune după munții pe care-i poți vedea-n zare în timp ce înoți, un loc pe care omul l-a înverzit, l-a curățat, i-a dat consistență și esență. Un loc de vis, un Paradis. Acum nu mai știu dacă am scris totul despre această excursie sau nu. S-ar putea ca mai târziu, când totul se va fi așezat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
totul s-a petrecut firesc, acolo am sfâșiat țesătura imaginației și am gustat realitatea. Întrucât unchiul meu lipsea de acasă În acel an, am putut rătăci În voie și prin parcul lui imens, des, bisecular, cu lespezi clasice de piatră Înverzită pe aleea principală și cu potecile de labirint ce porneau În raze de la fântâna centrală. Ne plimbam „legănându-ne mâinile“, cum era obiceiul la țară. Am cules pentru ea dalii de pe marginile aleii cu pietriș pentru trăsuri, privit cu bunăvoință
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
neîncrezător. Și... și cum de nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze... Cu rădăcină cu tot, îngână Isaia îndurerat. Mi-era groază să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și cum de nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze... Cu rădăcină cu tot, îngână Isaia îndurerat. Mi-era groază să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze... Cu rădăcină cu tot, îngână Isaia îndurerat. Mi-era groază să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l hodinească... Atunci au plătit cu capul și boier Lazea Pitic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cădea pe rând Frică-n inimi semănând, O să urle-amarnic vântul De s-o cutremura Pământul, Și-or hui înfiorător Valurile marilor, Multor oameni zbuciumarea, Groază le-or curma suflarea, Cei ce răbdători vor fi Mântuire vor găsi. Cand smochinul înverzește Știți că-al primăverii timp sosește, Tot așa, văzând aceste, Voi să știți că-aproape este, Vine Sfântă împărăție, Nu mai are să-ntârzie. De va spune cineva: „Iată-L pe Hristos colea! înăuntru, în chilie... Sau departe-i, în pustie
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie s-au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la rădăcină plângând și cerând o minune de al Dumnezeu. „Așa vă treceți dragi, bătrni, cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
urgență și, echipați cu pelerine de ploaie și cizme de cauciuc, am plecat să ajutăm oamenii care aveau apă în gospodărie. Apele s-au retras destul de repede, fără prea mari pagube în realitate, dar cu mari pagube raportate. Copacii au înverzit parcă mai repede ca în alți ani, iar fânețele umezite de ploile căzute s-au umplut de iarbă și de flori. Țăranii au scos animalele dornice de libertate și de verdeață la pășunat. Oamenii erau veseli, mai siguri pe ei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
atunci și nu am regretat niciodată că nu m-am aventurat în necunoscut. OAMENI SIMPLI ȘI CURAȚI LA SUFLET În satele acelea așezate pe marginea șoselei sau pe dealuri, mulți săteni se ocupau de creșterea oilor. Primăvara șesurile și pășunile înverzeau, iar oile însoțite de miei și de câini erau pretutindeni. Oile pășteau pe pășunile repartizate fiecărui sat. Fânețele, fertilizate cu îngrășăminte chimice sau cu gunoi de grajd, erau păzite să nu fie păscute de animale înainte de a fi cosite. Dacă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se întindea; prin mijlocul a căruia, apa Nilului din izvoarele de unde ieșia, spre bălțile ce-l sprijinea, lin și frumos cura. Iară pre șesurile câmpului aceluia, și pre o parte și pre altă parte, de apă atâta câmpul cu otavă înverzea, cât ochilor, preste tot, tot o tablă de zmaragd meree a fi se părea, în carile tot chipul de flori, din fire răsărite, ca cum cu mâna în grădină, pre rând și pre socoteală ar fi sădite, cuvios se împrăștia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corpul poemului e zidit, după metoda clasică, din descripții și figuri de atelier (Achil, Ector, Troia) în care se recunoaște vocația satirică. MIHAIL CUCIURAN Mihail Cuciuran (1819-1844) lamartiniza și el, prozaic: Lemne triste-ngălbinite, Ziua bună vă doresc, Pe voi iarăși înverzite În scurt oiu să vă privesc... și pastoraliza, și ce e mai tolerabil în O zi și o noapte de primăvară pe ruinele cetății Neamțu e tot din domeniul idilicului câmpenesc, scena anume a oierului: Buciumu lui răsună, eho din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la rădăcină plângând și cerând o minune de al Dumnezeu. „Așa vă treceți dragi, bătrni, cu rugi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști culese în cursul unor călătorii, bunăoară cele din Bruges: „Lagune-adânci își mișcă tentaculul fluid / Lent ruginind zăvoare și înverzind pereții / Și poduri gri de piatră arcadele-i închid / Sub pâcla violetă a nordicei Veneții”. Nu fără a comunica și impresii stârnite fie de mișcarea materiei (Plop în viscol), fie de realizări omenești extraordinare, pe pământ și în cosmos, iar
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
că regretă că a urmat facultatea. „Nu cei cu școală o duc bine azi”. În ceea ce-l privește, mai ia în mînă uneori cîte o carte, dar mai mult decît de lecturi se bucură cînd vede „cum răsare soarele, cum înverzesc copacii, cum crește porcul” etc. E complet ruralizat, și nu regretă. N-ar putea trăi ca noi ăștilalți ajunși în orașe mai mari, așteptînd la cozi, enervîndu-se pentru numeroasele mizerii zilnice, opțiune cu care, evident, n-am cum să fiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sătul de morală! Trebuie să depășim standardele morale! Natura Își are legile ei. Morala este Împotriva naturii.» Dintr-un cetățean supus și responsabil, care Îl ostraciza pe Bérenger pentru firea sa rebel-dezorientată, Jean devenise un delirant reacționar. El Începe să «Înverzească», treptat, denunțând structura socială pe care, ca om, o apărase cu atâta vehemență. Eliberat de Înfățișarea sa umană, Jean este despovărat de legile și regulile pe care fusese silit să le urmeze. Bérenger este terorizat. În fața sa stă omul care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
S. Ț.: Nu! Nu se manifestau neobișnuit, erau la fel ca toți ceilalți deținuți politici. De exemplu, era un băiat de prin Suceava al cărui tată lucra în sudul țării. Și acolo, unde era băiatul ăsta de la munte, venise primăvara, înverzise totul și a fost impresionat de aspectul general al naturii, încât i-a scris o scrisoare tatălui său: "Întoarce-te, e atât de verde și frumos, este o nebunie, nu mă pot exprima într-un fel să fiu înțeles cât
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
național? Gabriela Gavril, Fiecare cu Budapesta lui, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2007 Brandui-m-aș și n-am cum Recunosc cinstit: am început să invidiez o mulțime de orașe din România. Dacă e să dau cel mai recent exemplu, mi se înverzește inima de invidie când mă gândesc la TIFF-ul de la Cluj. Timp de o săptămână, m-am și enervat să deschid televizorul, să citesc ziarele, să aflu că publicul clujean s-a bătut pe bilete la cinema, că a avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
monștrii molateci ai sufletului,/ îi învîrteam, îi jupuiam că pe trupurile unor mînji bătrîni./ Ei miroseau a crin putred,/ nu făgăduiau nici un pic de căința/ și craniul mi-l sfărîmau cu ciocăne tîrzii./ Noaptea cădea în mine că un smarald,/ înverzea părul și buzele,/ eram o mică mireasă vestită-n amurg, cu venele amuțite./ Dar grea era tristețea, moartea și singurătatea,/ pecetluindu-se una pe alta cu iertare/ Umflată de roșu, inima tremura/ că o fată în fața unui gelos ucigaș./ Mi-
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
genunchi, cu privirea ridicată spre cer, pronunță de trei ori numele Isabelei și al lui Ferdinand. Lângă el, Rodrigo de Escobedo, notarul cu scris încet, întocmește actul. De azi înainte, totul aparține regilor îndepărtați: marea cu coralii ei, nisipurile, stâncile înverzite de mușchi, pădurile papagalii și oamenii aceștia cu pielea de culoarea laurilor, care încă nu cunosc hainele, nici vina, nici banii, și care urmăresc scena năuciți. Luis de Torres traduce în ebraică întrebările lui Cristofor Columb: - Știți unde se află
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
cobori aninat precum o steluță ce zboară ce pâlpâie nouă. Mesă Cel ce trage ceasul ca să răsară soarele și se ridică toate cele de dedesubt una după alta din pământul proaspăt afânat. Cel care doarme în iarba nouă până se înverzește și el. Cel ce aprinde în fugă cu un foc umed de seară una după alta fiecare stea. Cel care suflă în ele cu propria lui gură dimineața. Cel care bea laptele spumos al zilei de duminică în ușa deschisă
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
Thalia (în ; „cea veselă, cea înfloritoare”, din , "thállein"; „a înflori, a fi înverzit”), ortografiat și Thaleia, este muza comediei și a poeziei idilice. Numele ei înseamnă, în acest context, „cea înfloritoare”, datorită laudelor aduse permanent în cântecele închinate ei. Ea era fiica lui Zeus și a lui Mnemosyne, fiind cea de-a opta
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
siteuri specializate în albirea dinților în emisiunea sa "Richard Hammond's 5 O'Clock Show". Hammond a negat aceste presupuneri și i-a spus lui Clarkson: "Ai mei s-au albit în același fel în care ai tăi s-au înverzit". Această frază a fost auzită prima dată public la spectacolul MPH și a fost mai târziu repetată în emisiune. În 2003, Hammond a devenit vedeta emisiunii ; a fost însoțit de Jon Tickle iar mai apoi de Charlotte Hudson din seria
Richard Hammond () [Corola-website/Science/304245_a_305574]
-
1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principala este orientată spre N-NV, este lata de 9,5 m și înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuza până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge. În "Sală Liliecilor" săpata în brecie tectonica (foarte puține cazuri în peșterile din țară) se găsește o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
cu o desagă de boabe aurii. Flacăul tragea brazdă adâncă, iar fata arunca boabele în pământul roditor. Și din ziua aceea încolți dragostea lor. Și așa de gingaș și de curat se iubeau încât, pe unde treceau, izvoarele murmurau, câmpiile înverzeau, florile înfloreau. Și doar părinții s-au pus împotriva dragostei lor. Atunci cei doi îndrăgostiți într-o Luni dimineața au plecat de-acasă, luând cu ei un plug și o desagă cu grâu. Și acolo unde "...dealurile greoaie până-n cer
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]