4,923 matches
-
Credincioșii sunt invitați „să vadă mormântul” lui Cristos, mormânt gol. Căci Cristos este în „a treia zi” a veșniciei, și întru „cele de sus” ale gloriei lui Dumnezeu, soarele fără apus al zilei și luminii nesfârșite. „Mergeți și spuneți... A înviat din morți”. Nu numai femeile evlavioase, dar și apostolii au ascultat de această poruncă peste care stă acel cuvânt: „Așadar, mergeți și faceți ucenici din toate națiunile” (Mt 28,19). Vestirea apostolilor, cu entuziasmul și îndrăzneala lor, este de neconceput
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
explicată cu speculații sau experiențe interioare, mistice. În îndrăzneala și noutatea sa, vestirea apostolică primea viață de la forța de nestăvilit a unui eveniment pe care nici un om nu l-a visat și care întrecea orice imaginație: Isus din Nazaret a înviat. Un predicator anonim din secolul al V-lea, pe care Tradiția l-a confundat multă vreme cu Sfântul Augustin, își începe astfel predica de Paști: „Natura, care până acum era moartă, sărbătorește învierea împreună cu Domnul. Gingașa frumusețe a pomilor ce
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
multe culori, formează împreună un unic semn de bucurie. Cerul, trist până acum și apăsat de umbra groasă a norilor rătăcitori, acum zâmbește către pământ. Bolta cerului și suprafața pământului cântă împreună lui Cristos Dumnezeu și om adevărat care a înviat din morți” ( G. Ravasi, Secondo le Scritture, Ed. Piemme, pag. 97-98). Venim și noi cu vocile noastre slabe și păcătoase și ne unim cu lauda pe care o aduce lui Cristos Înviat întreaga creație împreună cu toată Biserica răspândită pe tot
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
lui Cristos Dumnezeu și om adevărat care a înviat din morți” ( G. Ravasi, Secondo le Scritture, Ed. Piemme, pag. 97-98). Venim și noi cu vocile noastre slabe și păcătoase și ne unim cu lauda pe care o aduce lui Cristos Înviat întreaga creație împreună cu toată Biserica răspândită pe tot rotogolul pământului. Tuturor credincioșilor, călugărițelor și călugărilor, persoanelor consacrate și preoților, precum și celor de bunăvoință, Sărbători fericite de Sfintele Paști, pace și binecuvântare! Cristos a Înviat! + Ioan Robu Arhiepiscop-Mitropolit de București
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
pe care o aduce lui Cristos Înviat întreaga creație împreună cu toată Biserica răspândită pe tot rotogolul pământului. Tuturor credincioșilor, călugărițelor și călugărilor, persoanelor consacrate și preoților, precum și celor de bunăvoință, Sărbători fericite de Sfintele Paști, pace și binecuvântare! Cristos a Înviat! + Ioan Robu Arhiepiscop-Mitropolit de București
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
a acelei țări din cărți, țara foștilor oameni și-a fostelor libertăți, e un melancolic Cîntec la Odesa: "Umblu pe străzile Odesei/ Mai mult poet decît ostaș./ Cît de părăduită-i toamna/ Aici în marele oraș!". Și, tot în paragină, învie umbre. Umbre neputincioase, care nu asta au visat: "Mă întîlnesc în port cu Pușchin;/ Un secol în priviri și-a tors,/ Dar visele'n corăbii negre/ S'au dus și nu s'au mai întors." Nu e mare măiestrie literară
Campania din Rusia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7029_a_8354]
-
Coreea de Nord? Ba! Atunci Chină? Nici nu vor să audă de dinozauri comuniști. Până la urmă Israelul se indura și accepta să ofere locuri de veci: - Noi îi îngropam cu plăcere, dar vă avertizam că am mai înmormântat pe unul și a înviat după trei zile... Un automobilist pe autostradă ia în mașină o țipă bine. Normal că tot drumul scăpa mină de pe schimbătorul de viteze pe picioarele tipei, așa că abia intrat în București, țipă, excitata la culme, îi spune: - Am chef de
BANCUL ZILEI: Băsescu şi copilul () [Corola-journal/Journalistic/68597_a_69922]
-
îmi sunt / chiar și pașii / o biată femeie tresărind / sub vîntul hohotitor al Dobrogei / în locuri unde-am supt / sucul roșu al rodiei / cu gust de pămînt / mereu așteptînd să se întîmple ceva / norul să picure ceară / vindecătoare/ epavele să învie cernite din sufletul / morților / polenul să se adune ca purpura / în talerul lunii / să învăț să dibui prin întuneric / malul bunei speranțe" (Înfățișare). Așteptările pe care le adnotează au candoarea unor intimități ("pe acoperișe / luna desculță seduce un arbore // în
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
Cristina Alexandrescu Casa Regală a publicat o fotografie cu familia regală și lumina sfântă căreia i-a alăturat un mesaj pentru toți românii. "Bucuria Învierii Domnului să vă aducă pace în suflet în aceste zile de sfântă sărbătoare. Hristos a înviat!", este mesajul publicat de Casa Regală alături de fotografia care înfățișează familia regală.
Paște 2014: Fotografie inedită cu familia regală. Ce mesaj transmite by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79260_a_80585]
-
catolicii și cu celelalte confesiuni. Pentru ortodocși, mai cu seamă, Învierea este momentul central al anului. Învierea este speranța creștinilor! Iar pentru creștini există "Învierea" din fiecare zi. Aș vrea să găsim toți puterea de a spera, adică de a "învia" puțin în fiecare zi, așa cum, în temeiul credinței în Hristos și în Învierea lui, simțim întotodeauna că există salvare, că există mai bine! Această putere, această credință, acest înțeles al Paștelui îl doresc din tot sufletul fiecăruia dintre noi! Cu
Paște 2014: Crin Antonescu- "Aș vrea să găsim puterea de a învia în fiecare zi" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79259_a_80584]
-
dintre noi! Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale, vă transmit gândurile mele bune, alături de cele mai calde urări de sănătate, fericire și împliniri! Fie ca Lumina Învierii să vă călăuzească și să vă aducă în suflet pace și bucurie. Hristos a Înviat!".
Paște 2014: Crin Antonescu- "Aș vrea să găsim puterea de a învia în fiecare zi" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79259_a_80584]
-
suflet în timpul vieții pământești este un însemn sau o dovadă a prezenței iubirii lui Hristos în viața noastră. Învierea lui Hristos, cel răstingnit pe nedrept de oameni păcătoși, ne arată că dreptatea lui Dumnezeu nu piere niciodată. Dumnezeu l-a înviat din morți și a dăruit lui o slavă și o cinste mai presus de orice slavă. Aceasta arată că sensul vieții noastre se află în Hristos cel Înviat. Istoria este locul în care noi, în ciuda păcxatului, a răutății și a
Paște 2014. Patriarhul Daniel către credincioși: Omul nu a fost creat pentru moarte, ci pentru viață veșnică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79262_a_80587]
-
lui Hristor ne arată că toți vom fi judecați ca persoane și ca popoare în ziua de apoi, potrivit criteriului iubirii noastre față de semenii noștri. De aceea. slujba de Înviere ortodoxă conține în ea ideea profetică de judecată de apoi. Înviază Dumnezeu și se risipesc vrăjmașii Lui și fug de la fața Lui, cei ce-L urăsc pe El. Este un psalm profetic care se referă atât la învierea lui Hristos, cât și la învierea universală. Dreptatea lui Dumnezeu se arată împotriva
Paște 2014. Patriarhul Daniel către credincioși: Omul nu a fost creat pentru moarte, ci pentru viață veșnică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79262_a_80587]
-
l-ai căutat pe Paraschiv, care dezertase de pe frontul unde fusese trimis și pribegea ascunzându-se cine știe pe unde!... Dacă nu, cumva, acum, e ascuns în sicriul pe care e scris numele său cu creion chimic... și vrea să învieze când s-or duce toți la pomană, he, he... Nu, nu fă pe uluitul cu mine!... Cel mai sigur e sigur: că generalii armatei nu vor să recunoască faptul că Paraschiv și-a luat coada la spinare, de pe front, că
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
da, numai două,/ Și sâni numai doi, numai doi.// Două urechi ai, da, numai două,/ Și două sprâncene lungi, prelungi, urâte,/ Doi umeri, da, și șolduri numai două,/ Dar gemete, dar scrâșnete, dar chiote, cîte...". (Două) Poanta sugrumată de simboliști învie, iată, cu delicii. O rugăciune păgînă, păstrînd ceva din schepsisul romantic al iubirii ademenite cu ură, e În codrul crud: În codrul crud am omorât o mierlă/ Ce fluiera pe-o creangă'n vârf cu rouă/ Și-am sugrumat cu
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
cineva familiarizat cu imaginea catacombelor francmasonice, menite să înlocuiască peșterile antice egiptene, din cultul inițierilor secrete în misterele lui Isis sau cu tabloul infernului labirintic, dominat de Proserpina, unde subiectul (mystul) coboară pentru a obține "creanga de aur", murind și înviind succesiv, acest episod nu este neapărat unul neobișnuit. Poe schițează o criptă cu valențe inițiatice indiscutabile. Presupunerea e întărită și de neașteptata turnură pe care dialogul dintre cei doi o ia la un moment dat. Pierdut printre zecile de enigmatice
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Iat-o pe Simona Popescu, inducându-ne cu atâta talent încrederea în viață și regenerare: "Prietenul meu C. a cumpărat/ înainte de Crăciun un bonsai mort/ - un bonsai uscat, uscat. Fără nici o șansă (...) Acum câteva zile bonsaiul cel uscat/ uscat a înviat/ Numai când ne-am apropiat de el am văzut/ micile semne verzi/ cât vârful de ac. / Înaintea noastră le văzuse pisica. / O zi întreagă acolo a tot stat. Poate l-a-nviat pisica, mi-a trecut prin cap./ Cum mă gândesc la
Din lumea paralelă a pisicilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7683_a_9008]
-
urmă este o Vienă de uz personal, care poate avea prea puțin de-a face cu metropola istoriei reale. Numai că aceasta este o mistificare binevenită făcută din rațiuni de retrăire memorialistică. Și nu doar binevenită, ci inevitabilă. Nu putem învia trecutul unui oraș decît schimbîndu-l după cerințele fanteziei personale. De aceea, după Viena te simți nostalgic chiar dacă nu ai fost niciodată acolo, și în consecință încerci să-i redeștepți aerul extrăgîndu-l din farmecul documentelor de epocă sau din masa mărturiilor
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
soție, Tamara, a intrat în mitologia vieții literare autohtone. Ce rămâne după o mare iubire, domnule Emil Brumaru? - Rămîn versurile scrise în perioada acelei iubiri. Și experiența destul de dureros căpătată. Și mai rămîne speranța că dragostea nu e consumată niciodată, învie cînd nici nu te aștepți! Din cea veche bagi la tărtăcuță cam cum trebuie să o protejezi pe cea nouă... A păstra o dragoste este esențial, e totul. - Dacă ar fi să alegeți între a deveni cel mai mare poet
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
trecând în Opera la alb. "Pasărea albă ciugulind/ lumina neagră a ochilor". Evident, pentru cititorul cunoscător de poezie românească nu poate fi evitată apropierea de Bacovia: "Într-o cameră albă/ doar pianul negru ține de urât insomniei, /orgoliului său de-a-nvia fantomele verii./ Pe clape se așează râuri,/ coline de piatră,/ și vise pentru încă două vieți. / Totul. Nimic. Și iarăși totul./ Clape albe, clape negre, lupi de catran/ ce sugrumă demonii somnului (...) Mâna ce se așează pe umăr/ e de
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
pentru înșelat timpul, referirile la "soarele mai adevărat", zoroastric, se fac de-a dreptul. "O, mâna ta cu degete de alabastru/ cu vene transparente, nervure de sidef/ (și ochiul cercetând pe Zoroastru/ ori ocolind cu teamă pe Aleph),/ ce năluciri învie și ce drumuri/ deschide văzului închis sub pleoapă?/ și ce otrăvi dezleagă din parfumuri/ ce nimeni nu e-n stare să priceapă? / și cărei dimineți îi face reverență/ pieptul tău fraged, bumbii-i de agat/ pe care rareori a așteptat
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
camerele noastre goale DA Dayadhvam: Am auzit cheia Cum se întorcea în ușă o dată, doar o dată Ne gândim la cheie, fiecare-n a lui închisoare Gândindu-ne la cheie, fiecare își confirmă o închisoare Doar la lăsarea nopții, zvonuri eterice Învie pentr-o clipă un învins Coriolan DA Damyata: Barca răspunse Vesel, mâinii experte cu pânza și vâsla Marea era calmă, inima ta ar fi răspuns Vesel, la semn, bătând supusă Mâinilor ce o cârmeau. Ședeam pe țărm Pescuind, cu-arida
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
trenul/ Insa aflai ca m-a ucis/ La Iași, Codreanu cu catrenul". E-adevărat, pe confratele Păstorel, fie și-n glumă, l-o fi ucis, însă pe-atîția alții, scuzînd ce e de scuzat, și remițîndu-le vremurilor tipicul lor, i-a înviat. Admirîn-du-i stîngaci, și prețuindu-i drept.
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
spun io, pentru doar o clipită,/ Numai și numai pentru o clipită,/ Mama mea.// Și apoi să predea ștafeta mai departe. O cabină micuță/ Și cochetă,/ O cameră de artistă, cu subretă și trusă de machiaj,/ În care mama mea învie, oricine ar intra.// Sunt fericit, da, fericit, pentru că oricât voi trăi,/ Voi fi atât de iubit. Și le mulțumesc celorlalte mame c-au înțeles/ Să fie în sfârșit mama mea./ Tot ce-mi doresc este doar să fiu tatăl meu
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
vreme inventez metaforele și simbolurile mele - aceste cămăși de nuntă pe care o idee trebuie să le îmbrace o singură dată și să nu le împrumute alteia... Sunt convins că metaforele trăiesc și mor, se nasc, iar mor și iar înviază, căpătând noi sensuri, cu anii și cu poeții. Multe cuvinte mitice acum nu vor mai avea nici o însemnătate majoră peste sute de ani. Cum, - se vor întreba, - de ce, ne spune nouă atât de mult un cuvânt ca săgeată, piatră, frunză
Măsura câmpiei române by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7340_a_8665]