748 matches
-
avea beregata tăiată de la o ureche la cealaltă. La fel ca necunoscuta din Molène. PM, adus Înapoi de brigada maritimă, fusese supus la un nou interogatoriu, Însă de data asta cărțile erau cu totul altfel distribuite: totul, absolut totul Îl Învinovățea. În consecință, opuse mai puțină rezistență. Tot mai descompus, recunoscu că se pusese de acord cu Ryan să-și drogheze tatăl și să-l ducă pe mare. - E fratele meu! Voia să-l terorizăm pe bătrîn ca să-l facem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
adevărul Mariei? - De ce aș fi făcut-o? Nici pe ea nu admiteam s-o pierd... Aș face orice pentru asta... Orice... Glasul tăcu, lăsînd-o pe Marie prăbușită. Deziluzia ei În legătură cu Christian era totală, mai ales cînd se gîndea cum se Învinovățise și se acuzase că-l trădase pentru Lucas... Ryan reîncepu să vorbească, Îl ghidă pe skipper să vorbească despre un alt naufragiu, cel din 1968... Marie Își ținu respirația. Ce avea să mai descopere? Glasul lui Christian se făcu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
omor. Toți am fost însă pedepsiți. Ea ne-a blestemat pe toți. Unii dintre frați s-au îmbolnăvit, alții și-au văzut copiii murind. Tata a pierdut orice speranță, iar eu am fost vândut sclav. Iosif a mai zis: - O învinovățeam pe sora mea pentru nenorocul meu, dar acum n-o mai fac. Dacă aș ști unde e înmormântată, m-aș duce și aș face libații și aș ridica o stelă în amintirea ei. Cel puțin eu am supraviețuit ticăloșiei fraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nimic. Acela a fost unul dintre puținele momente când mi-a fost rușine. În rest, am rămas credincios păcatului meu originar. O, știu cum m-aș putea apăra: că toți suntem inculpați! Chiar și cei mai cuminți. Dacă nu ești învinovățit că ești nepăsător, ești, sigur, învinovățit că ești prea sensibil; dacă nu ești învinovățit că umbli cu capul în nori, te trezești învinovățit că ești prea lucid. De scăpat, nu scapi. A muri nevinovat înseamnă doar a muri prea devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
rest, am rămas credincios păcatului meu originar. O, știu cum m-aș putea apăra: că toți suntem inculpați! Chiar și cei mai cuminți. Dacă nu ești învinovățit că ești nepăsător, ești, sigur, învinovățit că ești prea sensibil; dacă nu ești învinovățit că umbli cu capul în nori, te trezești învinovățit că ești prea lucid. De scăpat, nu scapi. A muri nevinovat înseamnă doar a muri prea devreme, înainte de a fi avut timp să păcătuiești. Dar există vinovății și vinovății. Când locuiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în felul meu, m-am împăcat. Nu intentezi proces mării că e nesfârșită, nu intentezi proces vântului că e nestatornic, nu intentezi proces pietrelor că sunt indiferente. Or, Dumnezeu e ca marea, ca vântul și ca pietrele. De ce l-aș învinovăți pe el pentru un rău al meu, care a existat în mine, care s-a copt în mine. Cel mult i-aș putea reproșa că m-a creat cum sunt. Nici destinul nu pot să-l acuz. Surditatea destinului e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
iertată. Ceea ce, în parte, era chiar adevărat. În nopțile ploioase, când vântul făcea să scârțâie gutuiul sălbatec de la poartă și aducea dinspre pădurea de sălcii mugetele cerbilor, se înfricoșa. Dumnezeu răscolea prin amintirile pe care ea vroia să le uite, învinovățind-o că nu-și luase de mână bărbatul, ca să-l aducă acasă cu forța. „Dar nu-l iubeam”, se apăra ea zadarnic. Nu reușea să închidă ochii până dimineața. De aceste nopți urâte și răzbunătoare o scăpase Aristide. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
seama cum s-a întâmplat. Pe cine să învinuiască atunci? Moașa simțise bine că n-avea nevoie să-mi interzică s-o văd pe Laura. Putea conta pe azil și pe slăbiciunile noastre, pentru ca dragostea mea cu Laura să se învinovățească doar pe ea însăși părăsind oaza pe care a vrut s-o cultive. A urmat recunoașterea cea mai dificilă și cea mai neplăcută, la care am fost constrâns totuși să ajung. Într-o dimineață m-am trezit cu sufletul uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe plajă, ca de obicei, iar eu îți voi duce scaunul, fiindcă ești așa de stângaci și de miop. Iubirea mea. — O, Doamne! zise Virgil Jones. — Nu-i vina ta, îi spuse el afară lui Vultur-în-Zbor. Te rog, nu te învinovăți. E răspunderea mea. Mea culpa. — Bineînțeles, o să rămâi cu ea, spuse Vultur-în-Zbor. — Nu, îi răspunse Virgil. Dacă-ți convine, plecăm mâine-dimineață. Vultur-în-Zbor simți nevoia să întrebe: De ce, domnule Jones? De ce m-ai ales pe mine? Domnul Jones zâmbi strâmb. — Dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
oftează ea, un altul, prostuțo. Vedeți, dacă nu poți cumpăra dragostea sau iertarea unui copil de cinci ani la Întoarcerea dintr-o vizită la un client, măcar poți cumpăra un fel de amnistie. Căteva minute Întregi când nevoia de a Învinovăți este vremelnic depășită de nevoia de a sfâșia ambalajul unui cadou dintr-un impuls de bucurie. (Orice mamă carieristă care spune că nu-și mituiește copiii poate să adauge calificarea de „mincinoasă“ la CV.) Emily are acum un cadou care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mai mult? Cel camaraderesc și neutru, al Europei, sau curtoazia asta deșucheată a bărbaților din Orient, care sodomizau băieței? Din fericire, Iranul era mai vigilent în privința acestor practici. La adăpostul Coranului, care cerea moartea pentru oricare pederast, dar nu îl învinovățea cu nimic pe vreun pedofil, se petreceau și la Teheran orgii cu copii, dar rămâneau camuflate în cercurile preaînstăriților din moschei. La Kabul, proxeneții de „distracție fragedă“ formau o industrie în înflorire. Nu se chema că ești păcătos dacă închiriai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
spînzure? Poate îl uzaseră alcoolul și ura. Poate, altceva făcuse să se rupă o coardă în sufletul lui. Niciodată nu mi s-a părut mai tulbure misterul morții. M-a izbit, însă, că nimeni nu-l compătimea pe sinucigaș. Îl învinovățeau că n-a procedat ca un bun creștin, spînzurîndu-se, și n-au îngăduit să fie înmormîntat în cimitir. Nu-și puneau problema că, poate, omul acela nu mai suportase ceva și nu găsise altă soluție. ― Pentru a trăi bine, îți
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
de cizme șic din piele. Dacă tot avea să poarte hainele altei femei, se gândea ea, măcar să-i facă plăcere. Orli lăsă hainele grămadă pe colțul patului, se răsuci pe călcâie și ieși în grabă. Maggie nu putea s-o învinovățească. Dacă Edward ar veni într-o zi la ea cu o altă femeie și i-ar cere acesteia să se dezbrace în apartamentul lui Maggie și apoi să dea iama în hainele ei, n-ar fi câtuși de puțin încântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
minciunii relevate. Voi ști s-o îndur? Voi ști s-o ocolesc? Voi ști măcar acum, în acești ultimi ani pe care îi mai am, să-mi urmez drumul pe care îl simt al meu? Nu am ucis. Nu am învinovățit pe cineva cu mărturie mincinoasă. Nu am făcut astea până acum. Ajute-mi Domnul să nu le fac nici de acum înainte. Tihna Bibliotecii cu puterea din atâtea și atâtea vieți închise în paginile acestea colbuite de ziare, cărți, manuscrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
gîndirea temnicerului său și cît de mult se desfăta să-și exercite puterea asupra victimelor sale, experimentînd o plăcere morbidă În a le domina, atît fizic, cît și psihic. De aceea, mintea lui era teribil de confuză și deseori se Învinovățea că se grăbise să ia decizia de a-și executa bătrînul tovarăș de cazne, Îmboldit fără Îndoială de o panică evident exagerată. Georges acționase vitejește atunci cînd se răzvrătise Împotriva monstrului și Își ridicase viața pentru a-i elibera, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de balamaua ușii unde o împingea trupul. Am întins o mână spre ea și i-am zâmbit din nou. —Stacey, am zis blând. Trebuie să mă lași să te ajut. Ben —B en, în nici un caz nu trebuie să te învinovățești. E prea demodat. Doar pentru că părinții tăi au fost toată viața atât de prostește de apropiați suporți așa greu. Vezi tu, cei mai mulți dintre noi iau chestia asta ca pe ceva normal. Așteaptă - o să se-ntoarcă. Și-apoi o să-ți dorești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
rele ale unora cu vorbe bune? - Dar și acesta este păcat, este participare la clevetire chiar de taci și nu spui nimic, dacă nu aperi numele celor ocărâți. Ascultă această pildă. Se spune că, într-o mănăstire, un frate era învinovățit de ceilalți frați de păcatul curviei. Cică vedeau cum venea noaptea la el o femeie, care era primită în chilie și ieșea de la el înainte de zori. Zvonul ajunsese și la starețul mănăstirii, care era un om înduhovnicit. Odată, doi frați
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a individului, cum ar fi zis Freud, nu își mai suge sevele din obsesia morții. Sărăcia este de departe factorul existențial care declanșează bolile psihice ale mulțimilor puternic urbanizate. Reprezentarea sărăciei poartă asprimile acuzației: săracul este fie neputincios, ceea ce îl învinovățește de ignoranță și de rea voință, de lene și de abominabilul dezinteres față de corpul social, fie iresponsabil, stricat, smintit, vicios - și atunci nu are nici o scuză. Nu ai dreptul să fii sărac, pentru că sărăcia trimite imediat cu gândul la moarte
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
mult, cât mai mult... * Cel ce nu vine, mai ales dacă nu va veni vreodată, poartă cu el, pentru tine, numai pentru tine, întreaga rătăcire și suprema fidelitate. * Nu veți binevoi să auziți cum mi se sfâșie trupul în implorare, învinovățind și dezvinovățind abstracțiunea unei himere pe care principiul neîntrupării a părăsit-o, nesățios de paradox și de schizofrenie impersonală - iată boala semantică a unei idolatrii care nu se poate mani festa decât descompunându-și delirul în logica unei întâl niri
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
unui adolescent. * De la un capăt la altul al vieților noastre, suntem manipulați de un Spirit care ne dă, cu porția, câte o linguriță de limpezime, atent clipă de clipă să nu se deconspire, cu disprețul atoateștiutorului. Am ajuns să ne învinovățim de lucruri care nu ne stau în putere, am ajuns să ne con damnăm pe noi înșine pentru minciuna în care ni se spune că suntem ținuți în viață prin grija pe care ne-o poartă, de parcă, vrând să trăim
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
și să nu mai ia niciodată legătura cu Bette sau cu Flora. Dombrowski îl considera un degenerat din punct de vedere moral, mostră a unei subspecii inferioare de organisme care nu îndeplineau condițiile pentru a fi numite umane, și îl învinovățea în mod direct pentru boala Florei. Era nebună pentru că Harry o inseminase pe Bette cu sperma lui de mutant bolnav și acum, că se dovedise pe deasupra a fi și mincinos și infractor, trebuia, după ieșirea din închisoare, condamnat la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
intra în casă, scoase din buzunarul de la surtuc puiul de lup și i-l întinse Anucăi, murmurând rar, abia șoptit, fără s-o privească: „- Na‟ ... să ai grijă de el!“, atât i-a spus, și-și căută de treabă... parcă învinovățindu-se de ceva... „Măi, da‟ ci blăniță frumoasă ai, măi...!“, se miră bătrânul Toma, om care văzuse multe în viața lui de pădurar și vânător, netezindu-l ușor pe spinarea sură-cenușie. Puiul de fiară, de-o săptămână, cel mult două
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
unde se află Abdul-el-Kebir depinde viața ta, îmi va spune unde este. Hassan-ben-Koufra se gândi la Tamat, la cei treisprezece ani de căsătorie și la cei doi copii și avu absoluta siguranță că targuí-ul are dreptate. Și n-o putea învinovăți, pentru că știa că el ar fi făcut la fel. în fond și la urma urmei, a dezvălui unde se afla Abdul-el-Kebir nu însemna punerea lui în libertate. — E în fortul de la Gerifíes, zise în cele din urmă. Gacel avu senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
vă gândiți la răul pe care ni-l puteți face nouă, femeilor, care rămânem acasă și suferim loviturile sorții fără să avem parte de bucuriile gloriei - plescăi din limbă, nemulțumită parcă de ea însăși. Dar n-am venit să te învinovățesc, zise. Ce-ai făcut e bun făcut, și cu siguranță că ai avut motivele tale. Am venit pentru că, în asemenea momente, un bărbat are nevoie de cineva... Ți-ar plăcea să-mi vorbești de ea? Dădu din cap. — E așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în penumbră... Asta era viața lui, cea căreia îi ducea dorul, singura pe care și-o dorise și pe care o pierduse pentru că nu fusese în stare să îndure o jignire adusă onoarei lui de targuí. Cine l-ar fi învinovățit că nu s-a înfruntat cu o armată? Cine nu l-ar învinovăți acum pentru că a făcut-o și și-a pierdut familia în această aventură? Nu știa cât de mare era țara sa. Nici măcar nu avea habar câți locuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]