1,698 matches
-
împărțirea puterii. Se reia, cumva, chiar și în actualitatea imediată, clișeul leninist iliescian al anilor 90: „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții”, par să spună urmașii comunist-liberali ai lui Iliescu. Într-adevăr, după recentele alegeri prezidențiale, discursul învinșilor, desemnând o falimentară alianță comunist-liberală, a rămas tot inflexibil și tot cantonat în refuzul de a împărți puterea și de a-și asuma responsabilități urgente și fundamentale pentru ieșirea României din criză și pentru modernizarea statului de drept. Teoria lui
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
să le sugereze ce ar trebui să facă pentru a se îndrepta. Ciprian și Adrian, eroii romanului, tată și fiu, au destine similare. Ei încearcă să se realizeze prin iubire, dar calea e dură și ei riscă să se lase învinși. Destinul implacabil, care a orânduit totul, face din omul supus greșelii o „păpușă de sticlă” care își dovedește fragilitatea spirituală și emoțională la orice încercare bruscă a vieții, în fața oricărui obstacol mai serios ce-i apare în față. Scriitorul și-
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
în curând ai să vii acasă și-mi vei aduce o sabie adevărată. Ne jucăm... «De-a robia» și trupa mea învinge mereu, dar nu suntem răi cu prizonierii... așa cum am auzit de la bunica și mama că pe front, cei învinși, sunt împușcați. Când îi pedepsim, noi îi obligăm să ne ducă în cârcă vreo câțiva metri, și să se recunoască învinși, și iar începem jocul nostru de copii... Oamenii mari de ce nu se joacă la fel!? Te pup! Băiatul matale
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
învinge mereu, dar nu suntem răi cu prizonierii... așa cum am auzit de la bunica și mama că pe front, cei învinși, sunt împușcați. Când îi pedepsim, noi îi obligăm să ne ducă în cârcă vreo câțiva metri, și să se recunoască învinși, și iar începem jocul nostru de copii... Oamenii mari de ce nu se joacă la fel!? Te pup! Băiatul matale, Marin” Am cumpărat un plic de la unchiul Constantin Pătrașcu și am scris la destinatar „Sergent Voican Ilie”, iar la adresă, neștiind
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
Acasa > Strofe > Timp > ASFINȚIT ÎNLĂCRIMAT Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ASFINȚIT ÎNLĂCRIMAT În asfințit este lumina Cerului ce s-a deschis Spre a lăcrima în seara Suferinței de ne-nvins. Este lacrima curată Izvorâtă din dureri, Mângâiată de tristețe, Răvășită de nevoi. Întunericul se lasă Peste parcul adormit. Iarna plânge la fereastră În straie albe de-argint. Elena TRIFAN Parcul Bucov, 30 I 2015 Referință Bibliografică: ASFINȚIT ÎNLĂCRIMAT / Elena Trifan
ASFINŢIT ÎNLĂCRIMAT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377030_a_378359]
-
unui pahar.” (Și totuși). Acest flux existențial aparent fără de reflux, se răsucește până la urmă în preajma personajului alter-ego probabil, până când ajungem să aflăm cum „János își ascunde cartea de vizită/ în portofelul gol confecționat/ din piele de crocodil,/ atașat de eternul învins/ acum îl bagă înapoi pe furiș/ în buzunarul interior al aceluia,/ bineînțeles adresa din cartea de vizită e falsă/ și numele e preluat de la cineva străin/ purtătorul lui nici măcar nu s-a născut/ e izgonit dintr-un science fiction/ dar
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
înapoi pe furiș/ în buzunarul interior al aceluia,/ bineînțeles adresa din cartea de vizită e falsă/ și numele e preluat de la cineva străin/ purtătorul lui nici măcar nu s-a născut/ e izgonit dintr-un science fiction/ dar János crede că învinsul îl va revedea/ și chiar va trage învățăminte din aceasta va putea aduna praful de pe mantaua sa/ și acea zgură familiară de pe adidașii tociți/ în clepsidra prescrisă a sorții.” (Cartea de vizită). Lirica lui Károly Fellinger nu este una neapărat
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
urcând Și lacrima din fluier azi mă doare, Mai obosesc și eu din când în când Și-atunci îmi reazem tâmplele de zare... Sărmanul Crai, pe rogojini întins, Acolo-n Munții cu miros de iască Își doarme Dorul, Unicul, ne-nvins, De Țara asta, pururi românească! La noapte, înspre zori, sub luna mută, Plin de durere și de nenoroc, AVRAM IANCU în văzduh se mută, Când pe pământ el nu mai are loc! Prea mulți dușmani îi stau aici în drum
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
caldarâmuri, ne înscriu în traiectorii largi, înguste sau perfide unde nimeni nu trișează dar se-aude cum respiră pătimașa - inima... Însă cum vom ști să ducem lutul adunat sub tălpi și pe unde va fi treaptă care face diferența între-nvinși și-nvingători? Viața, dans cu paparude și cu clovni ascunși sub măști, n-ai lăsat pe nimeni singur în această clocotire. Viața, dans nebun, sălbatic, curcubeu învolburat, vâlvătaie și iubire... Viața, ce ne-ai mai dansat! DANCE It is not
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
spre capătul vremii... de unde orice lucru începe să doară. Ploaia îmi cere adăpost Și iubirea se face biserică. Nici o inimă nu mai coboară: darul cel mare e în tine. Lângă palmele tale, mirifice leacuri, sosește cerbul din lupta să dăruiască învinsului sceptrul și apoi să moară. De aici izbândă începe să doară! JOURNEY There is dust even în leaves... Look around: The whole horizon is confused. No one walks too sane Through the world. We all seek remedies For a wound
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
volumul „Sfeșnic în rugăciune” capătă dimensiuni magice, cu bogății de sensuri și înțelesuri, purtate pe aripele metaforelor-simbol, care strălucesc în toți psalmii volumului. Așa curg psalmii săi pe „fir de rai”, unde „prohodul poeziei n-are capăt” și unde „orice învins e-nvingător”. Poezia „răbufnește” dureros în poet, ca un vulcan mereu clocotind „sublimă rană” în „taină și cântec”, iar cuvintele-i din versuri, poetul le vrea „spice în rugăciune-ngenunchiate/La porți de rai...” În credința sa, poetul hiperbolizează rugăciunea într-
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
spus, căci e-un război năvalnic Iar cel venit, decis e să câștige Și se repede strajnic și cu forță: Se-mping nervoși, cu coarnele-n cârlige, Pufnesc prin nări și ura-n ochi li-i torță! Bătrânul cerb a-nvins și-n alte lupte, Așa că lesne și-a răzbit intrusul Care-a-nțeles că nu-i loc să se-nfrupte Și, demn, cu răni, își acceptă exclusul... Întreaga turmă iute-l înconjoară Pe cel ce i-a rămas stăpânitorul; De-
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
vreme să-mi fie pereche... trăind, așa cred, o frumoasă poveste în doi. Totuși minunea se destramă ca ceața de peste crestele brazilor... Cantonamentele sale, gărzile mele și nu mai știu ce se duelează întâmplător. Din tăcuta și neașteptata confruntare, doi învinși apăruți se-nstrăinează irevocabil și pentru mereu, căci după divorț drumurile noastre nu se mai întretaie... Zidesc în amintiri miracolul iubirii mele, neputând s-o-nlocuiesc vreodată, lăsând să treacă ani de tăcere... și chiar de așteptare... * M-avânt. Alerg
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
spus, căci e-un război năvalnic Iar cel venit, decis e să câștige Și se repede strajnic și cu forță: Se-mping nervoși, cu coarnele-n cârlige, Pufnesc prin nări și ura-n ochi li-i torță! Bătrânul cerb a-nvins și-n alte lupte, Așa că lesne și-a răzbit intrusul Care-a-nțeles că nu-i loc să se-nfrupte Și, demn, cu răni, își acceptă exclusul... Citește mai mult CERBUL CARPATINMugește cerbul de răsună munțiiși boncănitul i se pierde
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
greu de spus, căci e-un război năvalnicIar cel venit, decis e să câștigeși se repede strajnic și cu forță: Se-mping nervoși, cu coarnele-n cârlige,Pufnesc prin nări și ura-n ochi li-i torță!Bătrânul cerb a-nvins și-n alte lupte,Așa că lesne și-a răzbit intrusulCare-a-nțeles că nu-i loc să se-nfrupteși, demn, cu răni, își acceptă exclusul...... VI. CRISTIAN PETRU BĂLAN - REVINE EMINESCU !, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
de povară Ce parcă nu se mai sfârșesc. Mă-ntorc cu gândul înapoi, Pe vremea când eram copii Și când orfanii de război Cerșeau pe stradă mii și mii. Atunci când sute de eroi Cu ,,V’’pe braț la colț cerșeau *) Învinși de foame și nevoi Ș-adeseori pe străzi mureau. Când pentru mii și mii de guri Uscate cojile de pâine Erau gustose prăjituri Și speranța lor de mâine. Mai văd copii moldoveni **) Aduși din satul lor uscat, ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
românesc,De dureri și de povarăCe parcă nu se mai sfârșesc.Mă-ntorc cu gândul înapoi, Pe vremea când eram copiiși când orfanii de războiCerșeau pe stradă mii și mii. Atunci când sute de eroiCu ,,V’’pe braț la colț cerșeau *)Învinși de foame și nevoiș-adeseori pe străzi mureau.Când pentru mii și mii de guriUscate cojile de pâineErau gustose prăjituriși speranța lor de mâine.Mai văd copii moldoveni **)Aduși din satul lor uscat,... VII. POLITICIENII, de Emil Șușnea, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
decât în virtutea stomacului său. Ea este de iertat. Dar, cum să ierți pe cei care ies din sânul ei, se proclamă elite, își impun salarii bune pentru galerie și în schimb sufocă, strivesc, fură, violează, omoară în tăcere” (Spovedanie pentru învinși, Ed. Dacia, 1990, pag.31 ). Cu trei zile înainte de împlinirea celor 80 de ani de la plecarea la cele veșnice, m-am dus la Cimitirul Bellu, la mormântul celui care a privit succesul din Franța al Chirei Chiralina de pe schelele muncitorești
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
și înfloriți Și azi eu Îi respir făptura Și-L simt în mugurii pe ramuri Răstigniți. Prin gânduri, sfânt și-nmiresmat, Mă viscolește, albă, floarea Și prin ungherele din suflet tulburat Mă răscolește, mai profund ca moartea, Învierea. Urcă ne-nvins misterul din pământ Cum urcă-n mine iarăși viața, Din rădăcini spre ramurile-n vânt Și cum El s-anălțat din noapte, Dimineața. Nu vezi cum înviază iar Cristos În fiecare frunză, floare, Și cum Îi cântă numele duios Murmuitoarele și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Fiul Sfânt natura.Din zarzării naivi și înflorițiși azi eu Îi respir făpturași-L simt în mugurii pe ramuriRăstigniți.Prin gânduri, sfânt și-nmiresmat,Mă viscolește, albă, floareași prin ungherele din suflet tulburatMă răscolește, mai profund ca moartea,Învierea.Urcă ne-nvins misterul din pământCum urcă-n mine iarăși viața,Din rădăcini spre ramurile-n vântși cum El s-anălțat din noapte,Dimineața.Nu vezi cum înviază iar Cristosîn fiecare frunză, floare,Și cum Îi cântă numele duiosMurmuitoarele și dulcileIzvoare?... XXVII. TE-AM
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
II-lea Arsacidul. După mult timp, planul lui Vitellius și a lui Marcellus a fost pus în aplicare iar romanii au reușit să-i atragă pe perși în capcana pregătită din vreme. Împăratul Artabanus al II-lea s-a declarat învins și s-a încheiat pacea, foarte favorabilă romanilor. Guvernatorul Vitellius a reușit să aducă înapoi și ultimele stindarde și însemne ale legiunilor romane pierdute în bătălia de la Carhae cam cu optzeci de ani în urmă, fapt ce i-a sporit
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
-l ce-ngrijește când o rană doare, Cel ce simte-n suflet, a Omeniei floare Și s-apleacă-n fața suferinței goale Cel ce știe-n viață cum se mișcă Roata Și ajută Omul, când îl apasă Soarta Lui, ce stă ne-nvins și mândru ca un pom, Mă-nclin cu respect și dragoste de OM! D. Theiss Referință Bibliografică: Mă-nclin cu respect și dragoste de OM! / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
Autorului https://youtu.be/q8Vz GFdgxM Lucina Hișu -interpretare Din chinul durerii Elena Buldum Și munții și zarea între noi legături... Eterne poteci înnegrite pe guri, (Curcubeul ca fierea amar e pe limbă) Când crucea pe umeri cu tine se plimbă. Învinși de dureri îmi stingi răsuflarea... Însetați cu iluzii întinse ca zarea, Lumini din lumină din cer s-au născut O clipă divină din tine a crescut Ai vrea să te vaiți între cer și pământ Ecoul îl stingi cu-o
DIN CHINUL DURERII de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362234_a_363563]
-
există nimic mai lipsit de sentimente morale decît națiunea indiană. Viclenia și șiretenia constituie trăsătura fundamentală de caracter a indianului: înșelătoria, furtul, jaful, omorul sînt pentru el obiceiuri; în fața stăpînului și învingătorului se tîrăște umil și slugarnic, iar față de cel învins și față de inferior este crud și lipsit de considerație. Este caracteristic pentru sentimentul de omenie al indianului faptul că, pe de altă parte, el nu omoară nici o vietate, întemeiază spitale destinate animalelor, îndeosebi vacilor și maimuțelor bătrîne, iar pe de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]