2,352 matches
-
bărbatul, Dacă el n-a auzit, Ceea ce știa tot satul, Că era îmbrobodit! Terapie inutilă N-are rost să iei pastile De disfuncții erectile, Când mai bun e-un panaceu Cu ochi mari și decolteu! Tandrețe. Uneia Cade greu la învoială Chiar tratată cu blândețe, C-ar vrea altă socoteală, Dar plasată cu tandrețe! SCURTISIME La discotecă Într-o sferă De-ntuneric, Ea Veneră, El...veneric! Fecioara De mirare: Fată mare E-o fecioară, Solitară! Deochi La un ochi, Frumușel, Îl
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
lui și de la chicotelile de acolo a căror țintă mi se părea, din ce În ce mai mult și mai dureros, că deveneam chiar eu.) —Emily, termină, te rog. Em decapitează pliculețele de zahăr și le varsă peste tot pe masă. Cădem la o Învoială: poate să facă un munte de zahăr pe care să poată schia brelocul ei cu Minnie Mouse, dar numai dacă-și mănâncă porția de quiche și trei păstăi de fasole verde. Nu, mai bine cinci păstăi de fasole verde. OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cultivare a pământului) în această perioadă se poate remarca o creștere a arenzilor. Cu toate că prin legile de la 1866, 1872, 1882 și 1893 s-a încercat reglementarea raporturilor între marii proprietari de pământ și țărani privind lucrarea pământului pe baza unor învoieli agricole, marii proprietari au reușit să ocolească, de cele mai multe ori, prevederile acestor legi. Principalele tipuri de învoieli care se încheiau între proprietarii de pământ și țăranii muncitori, pe bază de contract erau: munca salariată țăranul primea bani iarna, când nevoile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1866, 1872, 1882 și 1893 s-a încercat reglementarea raporturilor între marii proprietari de pământ și țărani privind lucrarea pământului pe baza unor învoieli agricole, marii proprietari au reușit să ocolească, de cele mai multe ori, prevederile acestor legi. Principalele tipuri de învoieli care se încheiau între proprietarii de pământ și țăranii muncitori, pe bază de contract erau: munca salariată țăranul primea bani iarna, când nevoile sale erau foarte mari iar munca sa era depreciată , în schimbul prestării unor munci la câmp în sezoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
echipa noastră de oropsiți ai sorții, ridicându-și iar capul între noi veninoasa zâzanie, că atunci Enea Căpută a propus ca să-i dăm lui Ali Străilaș o bucată mai mare de pâine, iar cine cedează din porția lui prin bună învoială, să capete slănina refuzată de ascultătorul legii lui Mahomet Și stând noi toți la gânduri și nimenea hotărându-se la negustoria aceasta, atunci s-a propus Enea Căpută, el singur, să-și scadă din porția lui de pâine, ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cădea la examen ( a nu reuși la examen), a cădea pe mâna cuiva (a ajunge la discreția cuiva), a cădea pe capul cuiva ( a veni nedorit la cineva), a-i cădea cuiva drag ( a-i deveni drag), a cădea la învoială ( a ajunge la o înțelegere). În limbajul artistic diferența dintre sens propriu și figurat, dintre denotație și conotație se accentuează, dând uneori chiar impresia de nonsens, de absurd, dacă aplicăm numai criteriile limbajului curent, denotativ. Versurile eminesciene din poeziaFloare albastră
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
carte și fără onestitate, cari în toate țările formează contingentul demagogiei orășenești? [16 noiembrie 1877] [, "ROMÎNIA LIBERĂ" VORBEȘTE DESPRE POLITICA INTERNĂ... "] "Romînia liberă" vorbește despre politica internă a Franției și pe "arena ziarelor" ne dă și nouă răspuns la revista învoielii dintre d-nu Cogălniceanu și colegii săi în predmetul arenzii unei moșii. "R. L. " constată că sânt trei păreri, și anume: "R. L. " crede că legea nu-i calcată, " Timpul" crede contrariul, "Presa" - - c-ar fi mai de preferit ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
popor sunt supuse unor legi fixe, cari lucrează în mod hotărât și inevitabil. Scriitori cari în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintați au renunțat totuși de-a mai crede că statul și societatea sunt lucruri convenționale, răsărite din libera învoială reciprocă dintre cetățeni: nimeni afară de potaia de gazetari ignoranți nu mai poate susține că libertatea votului, întrunirile și parlamentele sunt temelia unui stat. De sunt acestea sau de nu sunt, statul trebuie să existe și e supus unor legi ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate acestea sânt considerațiuni făcute față cu o eventualitate asupra căreia stăruim a fi în îndoială. Oricât de mulți oameni răi s-ar găsi în această țară, nu se găsește nici unul care ar cuteza să puie numele său sub o învoială prin care am fi lipsiți de o parte din vatra strămoșilor noștri. Guvernul rusesc a putut să facă o încercare, a trebuit însă să se încredințeze că în zadar a făcut-o. Mai departe nu va merge! Noi nu pretindem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se pare cel puțin curios și tot atât de curioasă este deci si teoria cumcă Basarabia s-a cucerit de Rusia de la turci și de la tătari. Teritoriul pe care locuiau în Moldova le era dat în arendă, plăteau hacul pământului, cum zice învoiala, era o colonie de străini pe pământul moldovenesc, cari n-aveau proprietate, ba nici capacitatea juridică de a o avea. Dar cea mai vie dovadă că în acest veac erau în Basarabia români este desigur existența eparhiei Brăilei. Vechiul Proilabum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
istorice ale acestui veac apropiat trebuie să fie neapărat foarte limpezi și asupra oricărei îndoieli. Cronicarii noștri cari descriu acest veac au trăit în lăuntrul lui, ei nu sânt copiatori de izvoade bătrâne, ci martori oculari ai evenimentelor; luptele și învoielile Ecaterinei a II [-a] cu împărăția turcească stau deschise și pe față, nefiind nici un punct care ar admite controversă; în predmetul cesiunei Bucovinei avem corespondența dintre Thugut, ambasadorul austriac la Constantinopole, și Kaunitz, cancelariul Imperiului habsburgic; cu un cuvânt materialul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ani - văzând și făcând ― s-ar preface apoi în zece și în o sută, pentru că splendidul regat bulgar e plăsmuit așa de frumos pentru ca să rămâie proprietatea ohavnică rusească. {EminescuOpX 75} Se stabilește principiul ca Basarabia să fie cedată prin liberă învoială, ceea ce presupune că sîntem în drept de a o ceda sau de a n-o ceda. Ne hotărâm de a n-o ceda și Rusia a ocupat-o astăzi pe deplin. În fine, susțiind dreptul nostru, vedem ivindu-se colții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trenurile noastre cu munițiuni sânt oprite în drum, c-un cuvânt Rusia a început a întrebuința mijloacele ci civilizatrice pentru a ne intimida. Nu deprindem frica și pace bună. Teamă ne e numai ca Imperiul habsburgic să nu cadă la învoială cu Rusia, căci despre Anglia nu e vorbă. Ea este în stare a ținea război până ce Rusia-si va fi zvârlit în vânt cea din urmă rublă metalică. Dar contele Andrassy a făcut propuneri de împărțeală și aceste propuneri prefac
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
schimbări sau rectificări au de presupunere fundamentală că statele învecinate au rămas idealiter proprietari ai locurilor inalienabile pe care le-a uzurpat unul de la altul. Deci nu e vorba de schimb (echange) al teritoriilor uzurpate, ci unul, recunoscând prin bună învoială și cu bună-credință drepturile celuilalt, își rectifică granițele, restrîngîndu-le ici, lărgindu-le dincolo. Asemenea schimbări sau rectificări nu se fac însă niciodată pe locuri unde granița e bine determinată prin râuri, prin valuri de pământ etc., ci numai pe acolo
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poduri pe uscat și șosele pe apă și câte comedii toate. De aceea revenim la ideea noastră emisă de a se consulta populația și de a vedea sub ce condiții voiește să se țină de statul român. Să fie o învoială, nu o cucerire. Departe de a {EminescuOpX 132} voi să deznaționalizăm deosebitele elemente de acolo, noi sîntem din contra, de părere că școala elementară trebuie să fie confesională și că în ea turcii să învețe turcește, tătarii tătărește; căci aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de neamul nostru, încît actele de eliberare succesivă au privit pe grecii, bulgarii, sârbii, albanezii și deosebiții redactori ai "Telegrafului". Pururea românul a fost în țara românească pe deplin liber. Claca sau boierescul n-a fost decât o formă de învoială economică; dar nu se știe caz ca un clăcaș la noi în țară, în orice timpi ar fi trăit, să nu poată ajunge la cele mai nalte vrednicii ale statului, numai vrednic să fi fost. Egali nu erau românii, dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și caractere întîlnești, aici unde un parvenit bulgar ca d. I. C. Brătianu și un grec parvenit ca d. C. A. Rosetti conduc destinele acestei nefericite țări, aici unde oameni ca aceștia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliți, stăteau ieri la învoială cu Warszawsky ca să-i vânză sufletele din opt ținuturi, stau azi la învoială cu Alianța izraelită ca să-i vânză țara toată și să desființeze printr-un trafic mârșav o nație și un stat pe cari zeci de popoare barbare nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un grec parvenit ca d. C. A. Rosetti conduc destinele acestei nefericite țări, aici unde oameni ca aceștia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliți, stăteau ieri la învoială cu Warszawsky ca să-i vânză sufletele din opt ținuturi, stau azi la învoială cu Alianța izraelită ca să-i vânză țara toată și să desființeze printr-un trafic mârșav o nație și un stat pe cari zeci de popoare barbare nu le-au putut desființa, aici nici un cuvânt nu e destul de aspru, nici o lovitură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai inice condiții. Trebuie să vedem diferitele tocmeli agricole cu grelele condiții pentru ca să înțelegem că ruinarea lor e sigură, că sub regimul libertății sătenii au trebuit să ajungă într-o stare mult mai rea decum fusese înaintea legii rurale. Găsim învoieli după care săteanul se obligă: 1) să lucreze numai trei pogoane din cele proprii (!! ) ale sale, iar pîmîntul ce-i va mai trebui să-l ia prisoase de la arendași; 2) să facă fiecare om câte un pogon arătură fără plată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unul sau două transporturi, iar în lipsă de boi să lucreze două zile; 6) să plătească 2 lei noi de vită mare (v. I. Ionescu, Agricultura din județul Mehedinți, p. 532). Găsim că în județul Mehedinți s-a executat următoarea învoială, deși nu se primise de săteni în regulă: de-a da din toate sămănăturile de cereale din două una, pusă în magazie; pentru iebrăritul de vită mare 7 sfanți; fânul pe jumătate cărat și îngrădit sau 40 sfanți pogonul; pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care să nu fie pe deplin convinși de aceasta. Din norocire pentru țară e speranță că angajamentul luat de guvern pentru împămîntenirea unei mase de evrei împărțită pe categorii nu se va putea îndeplini. Camerele de revizuire nu vor ratifica învoiala făcută între guvernul "patriotic și național" al d-lui Brătianu și Alianța izraelită universală. [26 iunie 1879] ["MAREA MAJORITATE... "] Marea majoritate, aproape unanimitatea românilor - zice organul oficios al guvernului - nu-și dă încă seamă de mărimea pericolului în care și-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu soarta chedivului, ba cu a Poloniei chiar. Sîntem noi datori a primi art. 44? Am contractat noi vrodată obligațiunea aceasta, ca chedivul datoria sa publică? Deloc. Nu sîntem datori nimănui nimic și totul se reduce la o propunere de învoială între noi și puteri, liberi fiind și unii și alții de a voi sau de a nu voi. Voim art. 44, avem recunoașterea independenței; de nu, nu. Abia e nevoie de-a adăoga că independența este un fapt care există
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în contra târgului făcut și sforile politice radicale se încurcă de astă dată mai grozav ca totdauna. "Unire, înfrățire! Să imităm pe strămoșii noștri! " sânt vorbe frumoase, dar nu fac, din nenorocire, efectul dorit. Ministerul se remaniază; puterile, hotărâte odată asupra învoielii cu categoriile ori cu listele nominale, resping orice nouă tocmeală și sforile se încurcă și mai rău. Refrenul reîncepe, neavând nici acum mai mult răsunet decât în rândul trecut. Majoritatea, nestrămutată și dânsa în hotărârea ei, răspunde: "Unire și înfrățire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale Alianței izraelite. Noi, răspunzîndu-i la acestea, ziceam: ... Sîntem noi datori a primi art. 44? Am contractat noi vrodată obligațiunea aceasta ca chedivul datoria sa publică? Deloc. Nu sîntem datori niminui nimic și totul se reduce la o propunere de învoială între noi și puteri, liberi fiind și unii și alții de-a voi sau de-a nu voi. Voim art. 44, avem recunoașterea independenței; de nu, nu. Abia e nevoie de-a adăoga că independența este un fapt care există
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plăti și cele 44 500 000 6 procente cu 33 1/3 peste sută, plus un premiu de 2 - 3 procente, plus, în fine, un provizion gras, veți obține această combinație. Poate, și acest poate este natural, ca să cădeți la învoială cu Landau, cazul cel mai fericit ca să curmați neînțelegerea, plătindu-i primitivele al pari și prioritățile mai știm cu cât peste sută, însă această combinațiune, mai repetăm, nu atrage lichidarea. Altminteri țara va plăti 3 1/2 procente și 8
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]