16,273 matches
-
Bula imobiliară tocmai începuse să se umfle, așa că n-a fost prea complicat să-și găsească de lucru. Ușor-ușor, a învățat toată limba franceză, inclusiv pronunția: acum graseiază mai accentuat ca Edith Piaf când cânta Laissez vous faire, milord. Din șantier în șantier, Lionel a ajuns cu cinci ani în urmă la Angers, unde și-a depus dosarul de naturalizare pentru a deveni cetățean francez. Îndeplinea toate condițiile cerute de Legea Sarkozy din 26 noiembrie 2003: era rezident în Franța de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tocmai începuse să se umfle, așa că n-a fost prea complicat să-și găsească de lucru. Ușor-ușor, a învățat toată limba franceză, inclusiv pronunția: acum graseiază mai accentuat ca Edith Piaf când cânta Laissez vous faire, milord. Din șantier în șantier, Lionel a ajuns cu cinci ani în urmă la Angers, unde și-a depus dosarul de naturalizare pentru a deveni cetățean francez. Îndeplinea toate condițiile cerute de Legea Sarkozy din 26 noiembrie 2003: era rezident în Franța de mai mult
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
grav. Cum v-ați dat seama? — Nemernicul a înfundat ghena cu cărămizi. Da-l prind eu: o să am grijă să fie expulzat. Lionel scade brusc în înălțime cu alți doi centimetri. Se uită la ceas. — Trebuie să plec, întârzii la șantier. La revedere, madame Agnès. — La revedere, domnule Lionel. Contez pe dumneavoastră. Și nu mai munciți atâta: azi mâine sunteți francez, ce naiba! Să nu uit: cu tot respectul, vă stă grozav de bine în gri. — Nu port decât gri, spune Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ce naiba! Să nu uit: cu tot respectul, vă stă grozav de bine în gri. — Nu port decât gri, spune Lionel mirat. — De aia sunteți un domn bine. Nu ca bosniacul de la șase. Lionel părăsește imobilul în grabă. Baraca șefului de șantier e așezată strategic, chiar la intrarea dinspre stradă. Deși în inventar e trecută banal „baracă“, clădirea are tot ce-i trebuie: aer condiționat, WC, chiar și o bucătărioară în care domnește o ordine desăvârșită. Lionel e șeful de șantier, așa cum
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de șantier e așezată strategic, chiar la intrarea dinspre stradă. Deși în inventar e trecută banal „baracă“, clădirea are tot ce-i trebuie: aer condiționat, WC, chiar și o bucătărioară în care domnește o ordine desăvârșită. Lionel e șeful de șantier, așa cum o indică o frumoasă plăcuță de alamă așezată pe biroul lui. Fereastra din spatele lui Lionel dă spre stradă, așa că lumina cade exact cum trebuie peste planurile clădirii rezidențiale pe care compania la care e angajat a început s-o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
imposibil s-o deformeze. Are mânecile de la cămașă suflecate și haina de la costum e pusă frumos pe spătarul scaunului. Aude un scrâșnet de frâne, dar n-are curiozitatea să vadă de unde provine. Nemulțumit de ceea ce citește într-o situație de șantier, mototolește hârtia. Când s-o arunce la coș, ușa de la baracă se deschide. Lionel vede intrând două perechi de bocanci militari, necunoscuți. Pune pe birou mingea de baseball și ghemotocul de hârtie. Își desuflecă rapid mânecile de la cămașă și-și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la liceul agricol din Chișinău. Așa e bine? Ionele, să nu mai pierdem vremea. Treaba stă cam așa: uită-te pe geam, în spatele tău, și spune-mi ce vezi. Lionel se uită printre jaluzelele verticale și vede parcat, vizavi de șantier, un autobuz vechi, de când lumea, pe care scrie mare, în românește: Vizitați castelele de pe Valea Loarei. Întoarce privirea spre Grișa, care-i explică: — Am 38 de salahori. Au terminat de construit socialismul în Moldova și acum sunt șomeri. Vor să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de căciulă la sfârșitul fiecărei zile. Dacă vine un control, i-am încărcat în autobuz și-am dispărut: vizităm Valea Loarei. Ziua aia nu mi o plătești. Batem palma? — Fără contracte, nu pot. Faci pe nebunul cu noi? Știi că șantierele mai iau și foc... Grișa se sprijină în cotul stâng de birou și-l privește amenințător. Vaniușka lasă canistra jos și-i deșurubează capacul. Scoate o cutie mare de chibrituri rusești, aprinde unul, se sprijină în cotul mâinii drepte de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în garsonieră, când îl apuca disperarea - și nu avea păreri politice. Cu femeile lucrurile se complicau. Nu că Lionel ar fi fost un afemeiat, ca să zici „Bă, da’ ce afemeiat e ăsta!“ Dimpotrivă: întotdeauna fusese ponderat în privința femeilor, viața de șantier nepermițându-i relații mai lungi de o lună cu șantieriste fără mari pretenții sentimentale, dar cu considerabile pretenții fizice. Asta în România. În Franța, moravurile erau și mai relaxate, dar nu pentru candidații la naturalizare. De aceea, Lionel nu putea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Nu uitați de controlul inopinat de după-masă! Mi-ați promis. — Contați pe mine, spune Lionel, care evitase, la milimetru, catastrofa. La revedere, madame Agnès. — La revedere, domnule Lionel. E ora patru după-masă. În baraca lui, în timp ce verifică o situație de șantier, Lionel își face exercițiile pentru mâna stângă cu mingea de baseball: vrea să încerce, în curând, să spargă cărămizi și cu această mână. Se deschide ușa. Vede intrând mai întâi o pereche de cizme de cauciuc, pe urmă o pungă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
instalații. Fără să fi trecut vreodată pe la facultate. A ajuns o forță a naturii și un inginer jalnic. Dar față de atâția alții de felul lui, după ce a terminat cu activitatea de performanță, în loc să se facă antrenor, s-a dus pe șantierele patriei, unde a învățat meseria de instalator, furând secretele de la meșteri adevărați. Cu diploma de inginer s-a șters efectiv la cur. După o diaree cruntă, făcută în urma unei beții cu alcool obținut din pâine mucegăită, filtrată prin pufoaică. Când
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
A trăit din ciubucuri, fiind chiar un instalator extrem de priceput. A ajuns până la urmă la Angers, unde Lionel a închis ochii și a strâmbat din nas la diploma lui, destul de îngălbenită și de urât mirositoare, și l-a angajat pe șantier. Trăia după principiul O viață avem, nu știm cât durează - mai bine să trăim fiecare clipă ca și cum ar fi ultima! Carpe diem! ar fi putut zice Roman, mai pe scurt. Dacă ar fi fost latin sau cult. Dar el era
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
rău. Liliane îi aduce o farfurioară cu fursecuri pe care Lionel le împarte cu Robespierre, deși acesta ar fi preferat niște langues de chat. — Am ajuns inginer. După umilințele de la orfelinat, liceu și facultate, au venit umilințele din stagiatura de pe șantierele patriei. Am dus o viață de râmă. Când am avut prima oară ocazia să plec în Franța - în 2002 -, mi-am propus să fac orice, numai să mi se piardă urma. Să uit de unde-am plecat și să devin francez
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
spre sediul companiei la care e angajat. Uneori, fără să și dea seama, bate câte un step scurt. La un moment dat, se intersectează cu o doamnă distinsă, de 75 de ani, care-i spune: — De acord. Trece pe lângă un șantier. Îi atrage atenția inscripția de pe un autobuz parcat vizavi: Vizitați castelele de pe Valea Loarei. Autobuzul are ușa din față deschisă, pe post de aer condiționat. Ceva îl face să urce. În autobuz, doi indivizi încearcă să joace cărți. Le e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bine țintită, îi rupe brațul. Șoferul începe să urle de durere în limba moldovenească. — Pașapoartele, spune scurt Lionel. De frică să nu rămână și fără mâna stângă disponibilă, Grișa îi dă actele sclavilor. Lionel coboară din autobuz și intră pe șantier. Toți salahorii au auzit vaietele șoferului și se îndreaptă spre autobuz. Cred că e un semnal nou de alarmă și că vor vizita în sfârșit castelele de pe Valea Loarei. Fără un cuvânt, Lionel le întinde pașapoartele. Nici unul nu se apropie
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o carte de vizită unde să-i fie trimis pachetul. Intră în biroul directorului, care are o simpatie deosebită pentru el. Dar are o simpatie și mai mare pentru disciplină. — Ce-i cu tine, Lionel? Nu trebuia să fii pe șantier? — Suntem cu două luni înaintea graficului. Și noi cu patru luni în urmă cu vânzările. Care-i problema? Lionel îi întinde o hârtie scrisă de mână cu câteva minute mai înainte, în biroul secretarei: — Vreau să-mi iau două zile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cetățenia franceză? — Așa e vorba. — Să-mi amintești să-ți măresc salariul. De ce, o să fiu mai competent? Nu, dar orișicât... Ești francez, e altceva... Lionel iese. E ora 13.10. Lionel a terminat de strâns lucrurile proprii din baraca de pe șantier. Când să tragă jaluzelele, se deschide ușa. Lionel își potrivește la îndemână bâta de baseball, amintire de la Roman. Alarmă falsă: în cameră intră Gérard Clément, pe care-l cunoaște de la televizor, împreună cu un tip rușinos. — Putem intra? întreabă Gérard. — Ați
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
emisiune: Oameni care l-au cunoscut pe Lionel. — L-au cunoscut... Deja la trecut... — N-o luați prea personal, e o găselniță jurnalistică. O să fie de top. Am trimis o echipă de filmare în România, pe urmele dumneavoastră: orfelinat, facultate, șantiere. Apropo, îmi puteți da un nume de amantă la care ați ținut mai mult și care să se țină încă bine? Era una, Jana, pe șantierul Dunăre-Marea Neagră. Avea șaișpe ani când i-am tras-o. Să nu pățesc ca
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
top. Am trimis o echipă de filmare în România, pe urmele dumneavoastră: orfelinat, facultate, șantiere. Apropo, îmi puteți da un nume de amantă la care ați ținut mai mult și care să se țină încă bine? Era una, Jana, pe șantierul Dunăre-Marea Neagră. Avea șaișpe ani când i-am tras-o. Să nu pățesc ca Polanski. Gérard își notează într-un carnet: Jana, șantier Dunăre-Marea Neagră, 16 ani, Polanski. — O găsim. Dacă mai trăiește, o găsim. La revedere, ne vedem mâine-dimineață
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la care ați ținut mai mult și care să se țină încă bine? Era una, Jana, pe șantierul Dunăre-Marea Neagră. Avea șaișpe ani când i-am tras-o. Să nu pățesc ca Polanski. Gérard își notează într-un carnet: Jana, șantier Dunăre-Marea Neagră, 16 ani, Polanski. — O găsim. Dacă mai trăiește, o găsim. La revedere, ne vedem mâine-dimineață. Gérard iese valvârtej pe ușă. E gata să se ciocnească nas în nas cu Ahmed, vânzătorul de răcoritoare din fața catedralei. Ahmed îi spune
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
care a reușit să Îmbolnavească 156 de bărbați care i-au fost clienți. Puținele cercetări făcute În România au permis identificarea următorilor factori care determină angajarea unor tinere În prostituție: șomajul - În condițiile procesului de restructurare a unor Întreprinderi sau șantiere sau În cazul Încetării activității acestora, numeroase tinere (mai ales muncitoarele necalificate și absolventele fostelor licee cu profil industrială au Întâmpinat dificultăți În reinserția În câmpul muncii, alegând calea prostituției ca mijloc de subzistență; situația economică precară și nivelul scăzut
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
simți gust sulfuros de otravă, poveștile tale vechi, din orologiul cu cuc, au mucegăit, au făcut viermi, carnea versurilor tale a îmbătrânit, mitologiile tale personale au ruginit, cineva ți-a luat mințile, a modificat amintirile tale suave, umblând tiptil prin șantierele trecutului tău mereu în schimbare, moleculele de otravă vor întâlni moleculele de acid, pericole se ivesc precum mișcările peristaltice ale întregului tău tub digestiv. nouă în al patrulea loc: muști din tine, cu înverșunare, ca dintr-un animal sălbatic, ca
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și influența schimbării regimului apelor subterane asupra acestei zone. Volumul al IV-lea cuprinde soluții tehnice și descrie compararea variantelor; arată toate elementele și calculele tehnice ale tuturor variantelor și hidrocentralelor din variantele studiate. Volumul al V-lea privește organizarea șantierului și stabilește modul în care vor fi deviate apele în timpul executării lucrărilor, modul in care se va efectua navigația în această perioadă, precum și un calendar al execuției lucrărilor și termenul de realizare al lor. În volumul al VI-lea se
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o atât de mare complexitate. Și această complexitate ridicată a lucrărilor ce urmau a fi efectuate, pe lângă că a generat o negociere de lungă durată, pe o perioadă de peste 7 ani, a necesitat o perioada similară pentru finalizarea lucrărilor. Deschiderea șantierului a avut loc în data de 7 iulie 1964;274 materialul de construcție care a fost scos din Dunăre cu dragi, a fost mai apoi folosit la construcția magaziilor, a noii căi ferate și gării Gură Văii, a noilor blocuri
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a ajuns să fure materiale de construcții de la vilele ce se ridică prin preajmă. L-a prins proprietarul, și el, care lucrase aici vreo câteva luni, a avut o replică incredibilă, ba, boule, să știi și tu că de pe orice șantier dispar până la un sfert din sacii de ciment. Adică e un preț care trebuie plătit, un uium al muncitorilor, un drept, o cutumă. Și el, Văleanu, fusese om de bun simț, nu furase decât a cincea parte din saci. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]